catalin oltanu

Postat de: Cătălin Olteanu in de-ale lui Cătălin Olteanu , Bibliografie Montană , Avalanşe - echipament şi informaţii 1. Introducere 1.1 Generalitati 1.2 Exemple de avalanse cu victime umane sau mari pagube materiale 1.2.1 Exemple de catastrofe pe plan international 1.2.2 Cabane si refugii distruse de avalanse in Carpati romanesti 1.2.3 Exemple de avalanse mari in Carpatii romanesti, cu victime 1.3 Cunoasterea avalanselor 1.3.1 Generalitati despre cunoasterea avalanselor 1.3.2 Cine se ocupa de studiul avalanselor 1.3.3 Cum se studiaza avalansele 1.3.4 Exemple de rezultate ale cercetarilor statistice 1.4 Avalanse spontane si declansate 1.4.1 Avalanse spontane 1.4.2 Avalanse declansate 2. Factorii naturali care influenteaza declansarea avalanselor 2.1 Relieful 2.1.1 Inclinarea pantei 2.1.2 Morfologia suprafetei solului 2.2 Zapada 2.2.1. Grosimea stratului de zapada 2.2.2 Densitatea zapezii 2.2.3. Structura microscopica a zapezii 2.3 Conditiile meteo 2.3.1 Temperatura 2.3.2 Vantul 3. Mecanismul de declansare si evolutie a avalanselor 3.1 Generalitati privind mecanismul de declansare 3.2 Aspecte aprofundate ale mecanismului de declansare 3.2.1 Precizari introductive 3.2.2 Variatia zapezii in spatiu si timp 3.2.3 Consecintele variatiei: Interactiuni si forte suplimentare 3.3 Declansarea prin scaderea aderentei 3.4 Declansarea prin cresterea greutatii 3.4.1 Prin crestere propru-zisa de greutate a stratului de zapada 3.4.2 Prin adaugarea altor forte ce maresc greutatea aparenta 3.4.3 Declansari nelegate de scaderi de aderenta sau cresteri de greutate 3.5 Alte aspecte privind declansarea 3.5.1 Planul de alunecare 3.5.2 Inceputul liniei de fractura 3.5.3 Propagarea liniilor de fractura 3.5.4 Influenta pantei asupra declansarii avalansei 3.6 Curgerea si oprirea avalansei 3.6.1 Factori ce influenteaza curgerea 3.6.2 Zonarea traseului avalansei 3.6.3 Procese interne in timpul avalansei 3.6.4 Procese interne la / dupa oprirea avalansei 3.6.5 Influente pe substrat si la distanta 4. Clasificarea avalanselor 4.1 Clasificare tehnico-stiintifica si statistica 4.1.1 Criterii privind zona de plecare 4.1.2 Criterii privind zona de curgere 4.1.3 Criterii privind zona de oprire 4.2 Clasificare practica a avalanselor 4.2.1 Generalitati privind clasificarea practica a avalanselor 4.2.2 Avalansa cu zapada pudroasa 4.2.3 Avalansa cu zapada granuloasa 4.2.4 Avalansa cu zapada in placi uscate 4.2.5 Avalansa cu zapada in placi umede 4.2.6 Avalansa cu bulgari si rulouri 4.2.7 Avalansa de fuziune 4.2.8 Avalansa atipica 5. Consecintele antrenarii de - / ingroparii in avalansa 5.1 Generalitati 5.2 Sansele si factorii de supravietuire a celor ingropati in avalansa 5.2.1 Precizari introductive 5.2.2 Timpul scurs 5.2.3 Profunzimea acoperirii 5.2.4 Calitatea zapezii acoperitoare 5.2.5 Punga de aer pastrata 5.2.6 Alti factori 5.3 Cauzele si mecanismele decesului in avalansa 5.3.1. Traumatismele 5.3.2 Asfixia imediata 5.3.3. Asfixia lenta 5.3.4 Hipotermia 5.3.5 Socul psihic. 6. Masuri colective de prevenire 6.1 Precizari introductive 6.2 Stabilirea zonelor potential periculoase 6.3 Restrictionarea permanenta a constructiilor si activitatilor organizate 6.4 Elaborarea si difuzarea buletinelor de risc de avalansa 6.4.1 Precizari introductive despre BRA 6.4.2 Semnificatia gradelor de pe scala BRA 6.4.3 Alte precizari privind BRA 6.5 Alte actiuni de informare si educare 6.6 Masuri speciale de protectie temporara 6.6.1 Masuri temporare de protectie pasiva 6.6.2 Masuri temporare de protectie activa 6.7 Masuri speciale de protectie permanenta 6.7.1 Masuri permanente de protectie pasiva 6.7.2 Masuri permanente de protectie activa 7. Masuri individuale de precautie / prevenire 7.1 Precizari introductive 7.2 Masuri generale si nespecifice 7.2.1 Instruire proprie specifica 7.2.2 Informare proprie despre traseu 7.2.3 Informare proprie meteorologica si nivologica 7.2.4 Informarea altora despre traseul planuit 7.2.5 Echipament propriu nespecific adecvat 7.3 Masuri specifice - Echipament propriu specific pt avalanse 7.3.1 Precizari introductive si generale 7.3.2 Sonda de avalansa 7.3.3 Lopata de avalansa 7.3.4 DVA 7.3.5 Holder 7.3.6 Minge de avalansa 7.3.7 Vesta Avagear 7.3.8 Avalung 7.3.9 RECCO 7.3.10 Dotari speciale ale echipelor de salvare 7.4 Masuri specifice - investigarea sumara a zapezii cu mijloace proprii 7.4.1 Studiul starii suprafetei zapezii 7.4.2 Testul cu batul 7.4.3 Studiul mecanic stratigrafic manual 7.4.4 Studiul termic stratigrafic sumar 7.4.5 Testul TEL 7.5 Masuri specifice - investigarea zapezii prin teste de compresie pe blocuri 7.5.1 Precizari introductive 7.5.2 Testul lopetii 7.5.3 Testul Stuffblock 7.6 Masuri specifice - investigarea zapezii prin teste cu blocuri glisante 7.6.1 Precizari introductive 7.6.2 Tehnica realizarii testelor cu blocuri glisante 7.6.3 Conul elvetian 7.6.4 Blocul norvegian 7.6.5 Blocul canadian 7.6.6 Interpretare rezultate teste cu blocuri glisante 7.7 Masuri specifice - Planificarea temporala 7.7.1 Perioada calendaristica 7.7.2 Momentul zilei 7.8 Masuri specifice - Planificarea spatiala 7.8.1 Orientarea versantului 7.8.2 Utilizarea reliefului 7.9 Masuri specifice - Atitudinea membrilor grupului 7.9.1 Tehnica de inaintare 7.9.2 Dispunerea si atitudinea membrilor grupului 7.9.3 Problema legarii in coarda 7.9.4 Masuri privind echipamentul 7.9.5 Declansare preventiva a avalansei 7.10 Sinteza privind masurile individuale de prevenire 7.10.1 Sinteza 3D 7.10.2 Metoda 3 x 3 (W. Munter) 8. Comportarea in caz de avalansa 8.1 Comportarea celui prins in avalansa 8.1.1 Atitudinea in momentul declansarii / surprinderii si curgerii 8.1.2 Atitudinea in si dupa momentul opririi 8.2 Cautarea si degajarea din avalansa 8.2.1 Aspecte generale si pregatirea de actiune 8.2.2 Cautarea propriu-zisa 8.2.3 Cautarea cu DVA 8.2.4 Sondarea rapida / bruta 8.2.5 Sondarea fina 8.2.6 Cainii de avalansa 8.3 Primul ajutor si transportul victimelor NOTA Prezentul text se bazeaza pe o vasta bibliografie, in principal tratate, reviste, site-uri Internet din USA, Franta, Germania, Elvetia, Canada, Scotia, Austria si Italia. Este o sinteza actualizata in decembrie 2007, cu rol de suport de curs pentru initiere in problematica avalanselor, neputand servi izolat ca material suficient pentru intelegerea si insusirea adecvata a problematicii in domeniu. Este dezvoltat plecand de la seria de articole pe teme de avalanse publicate in 1998 in serial in revista Romania Pitoreasca in colaborare cu Constantin Mititeanu, a carui versiune actuala a materialului, complementara celei de fata si continand numeroase exemple concrete, este prezentata la adresa http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/10-avalanse.
1. 1 Generalitati
- Definitie: alunecarea pe pante a unor mase de zapada
- fenomen natural
- apar de regula in zone montane, in anumite conditii si din anumite cauze
- pot fi spontane (autodeclansate, de factori naturali) sau declansate (de oameni)
- pot produce victime omenesti sau pagube materiale importante
1. 2 Exemple de avalanse cu victime umane sau mari pagube materiale
1. 2. 1 Exemple de catastrofe pe plan international
- Franta, 1601: Cheze et Saint-Martin (Pirinei): 107 morti, ambele sate distruse
- Franta, 1749: Huez (Isere): 130 morti, mare parte a localitatii distrusa
- SUA, Statul Washington, 1910: o avalansa a surpins si smuls de pe o cale ferata doua trenuri
- Canada, 1910: avalansa cu 62 morti (muncitori care dezgropau un tren acoperit de alta avalansa)
- Nanga Parbat (muntii Karakorum), 1937: 16 alpinisti germani si serpasi morti in avalansa - ingropati in somn in tabara a IV-a
- Peru, 10 ianuarie 1962: avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran - 4000 de victime in 9 mici localitati
- Franta, 1970: Val d\'Isere (Savoia): 39 morti, 37 raniti, o cabana distrusa
- Peru, 31 mai 1970: avalansa uriasa (cutremur care a dizlocat un ghetzar suspendat) - distruge oraselul Yungay - peste 15. 000 victime
- Franta, 20 ianuarie 1981, departamentele Savoia si Isere: peste 100 locuinte, biserici, anexe gospodaresti distruse de avalanse
- Elvetia, Galtur: 23 februarie 1999: zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver cantarind circa 87. 000 tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu circa 250 km / h)
1. 2. 2 Cabane si refugii distruse de avalanse in Carpati romanesti
- cabana "Radu Negru" in Piatra Craiului, zona actualului Refugiu "Grind" iarna anului 1953
- refugiul din Fagaras / Valea Rea (sub Moldoveanu) in anii \\\'80
- refugiul din Fagaras / caldarea superioara a Vaii Vistea
- refugiul Salvamont din Fagaras / V. Sambatei
- refugiul Lala din M. Rodnei
1. 2. 3 Exemple de avalanse mari in Carpatii romanesti, cu victime
- catastrofa de la Balea din 17 aprilie 1977, in care au pierit 23 de schiori sibieni
- grupul de militari surprinsi de o avalansa declansata de o explozie a genistilor pe V. Balii, la construirea Transfagarasanului
- moartea in martie 1988 a unui inginer de la releul TV de pe Cucurbata Mare, la coborare pe schiuri spre Arieseni

1. 3 Cunoasterea avalanselor
1. 3. 1 Generalitati despre cunoasterea avalanselor
- Avalansele trebuie cunoscute pentru a evita sau reduce pierderea de vieti omenesi si pagubele materiale
- Cunoasterea a fost initial empirica, din experienta celor care locuiau / lucrau / mergeau pe munte in scop turistic/sportiv/recreativ plus din accidentele petrecute. S-a dovedit insuficient!
- Cunoasterea este acum o activitate in principal stiintifica, bazata si pe teorie si pe practica
- Exista ramuri specializate ex. nivologia, intervin insa si meteorologia, sporturile montane etc.
- Exista congrese, reviste, tratate, specialisti, institute etc. de profil
- Cunoasterea este esentiala pentru informare, prognoza si prevenire, inclusiv in randul publicului
1. 3. 2 Cine se ocupa de studiul avalanselor
De probleme de avalanse se ocupa / ar trebui sa se ocupe multe structuri:
- Autoritatile de urbanism si amenajarea teritoriului, de sanatate publica, de aparare civila, de turism si sport, de meteorologie
- Autoritatile locale
- Administratiile parcurilor nationale si naturale si ale statiunilor turistice montane, administratorii de cabane montane, partii si mijloace de transport pe cablu
- Formatiile de salvare montana
- Cluburile alpine, de schi, companiile de ghizi
Multe tari au, in plus, institute specializate de cercetari privind avalansele. Exemple:
- Elvetia: SLF, Davos / Weissfluchjoch, fondat in 1936
- SUA: in Muntii Stancosi, la Fort Collins (statul Colorado)
- Franta: CEMAGREF, la Grenoble
- Scotia: SAIS
In Romania:
- Stadiu incipient
- SPJ / SPL Salvamont, ANSMR, ANM, IGSU, ONG. uri...