Convenţia ONU privind drepturile copilului

Convenţia ONU privind drepturile copilului

Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989. Până în prezent, Convenţia a fost adoptată de 193 de ţări, membre ale Naţiunilor Unite (cu excepţia SUA si a Somaliei). Orice stat care semnează Convenţia îi recunoaşte conţinutul, se obligă să îl respecte şi să îl aplice în mod corespunzător.

Eglantyne Jebb - fondatoare Salvaţi Copiii

Ideea elaborării unui document special care să cuprindă drepturile copilului îi aparţine lui Englatyne Jebb, care a fondat prima organizaţie Salvaţi Copiii în 1919, la Londra. Revoltată de consecinţele Primului Război Mondial şi ale Revoluţiei din Rusia (mii de copii mureau zilnic din cauza bolilor şi a foametei în toate ţările Europei), E. Jebb a luat decizia de a se dedica salvării şi îmbunătăţirii vieţii copiilor din întreaga lume. De aceea, scopul urmărit a fost de a crea o organizaţie internaţională puternică în măsură să intervină şi în zonele mai puţin cunoscute, unde protectia copilului nu era aplicata iar drepturile copilului nu erau respectate. Programele dezvoltate în acea vreme urmăreau în special combaterea foametei şi asigurarea asistenţei medicale copiilor.

“Este foarte clar că salvarea copiilor din întreaga lume nu reprezintă o imposibilitate inerentă. Acest lucru devine imposibil doar dacă refuzăm să-l realizăm.” Eglantyne Jebb

Astfel, prin perseverenţă şi implicare activă, EJ a conceput şi a reuşit adoptarea de către Liga Naţiunilor (astăzi, Organizaţia Naţiunilor Unite) a Declaraţiei Drepturilor Copilului, primul document internaţional în care „drepturile copilului” sunt menţionate şi promovate în mod unitar iar protectia copilului se impune de la sine.

Această Declaraţie, alături de forma sa extinsă din 1959, reprezintă sursele de inspiraţie folosite la redactarea Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului din 1989.

Importanţa Convenţiei

Conform prevederilor Convenţiei, copilul trebuie tratat cu respect, iar statul este obligat să îi asigure cele mai bune condiţii de dezvoltare, sa respecte drepturile copilului si normele de protectia copilului. Drepturile copilului conţinute în Convenţie trebuie să fie aplicate tuturor copiilor, fără discriminare. Astfel, fiecare copil are dreptul la viaţă, la educaţie şi la o dezvoltare armonioasă.

Drepturile fundamentale ale copilului cuprinse în Convenţie:
>>> Dreptul la viaţă;
>>> Dreptul la un nume şi o naţionalitate;
>>> Dreptul la educaţie;
>>> Dreptul de a-şi exprima liber ideile;
>>> Dreptul la îngrijire medicală;
>>> Dreptul de a fi protejat împotriva oricărei formă de violenţă, abuz sau neglijenţă;
>>> Dreptul la joacă şi timp liber.

Interesul superior al copilului reprezintă unul din principiile fundamentale ale Convenţiei, cât şi al Legii 272/2004 privind protecţia copilului şi activitatea de a promova drepturile copilului. Conform art. 3 din Convenţia UN, ce face referire la modul de aplicare a reglementarilor specificate in codurile de legislatie copii, în orice decizie referitoare la copil, luată de o instituţie de protecţie publică sau privată, de o autoritate legislativă sau administrativă, interesul superior al copilului trebuie avut în vedere cu prioritate.

România a fost printre primele state care au ratificat Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului (2009), în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. După semnarea Convenţiei, România şi-a propus îmbunătăţirea situaţiei copiilor, asigurarea faptului ca normele de protectia copilului si drepturile copilului sunt respectate,  asigurarea celor mai bune condiţii pentru ca ei sa crească sănătoşi, să aibă o educaţie de bună calitate şi să participe activ la viaţa comunităţii.

20 noiembrie 2009 - 20 de ani de la adoptarea de către ONU a Convenţiei privind drepturile copilului 

Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea Convenţiei ONU cu privire la protectia copilului si drepturile copilului, copiii participanţi la dezbaterile Grupului Naţional de Iniţiativă au redactat şi o Declaraţie pentru Parlament, Guvern şi celelalte autorităţi cu putere de decizie în ceea ce-i priveşte, în care subliniază principalele probleme legate de respectul fata de drepturile copilului în România şi propun o serie de soluţii: Declaraţia Grupului de Iniţiativă al Copiilor .

Andreea Medrea şi Anca Şerban, reprezentante ale Grupului Naţional de Acţiune al Copiilor, alături de Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii