Directorul Executiv al Focus - vicepresedinte FONPC
Joi, 09 Aprilie 2009 00:00
Adunarea Generala a FONPC, intrunita in data de 9 aprilie 2009, si-a ales noua conducere, pentru un mandat de doi ani.
Focus a fost ales membru in Consiliul Director al FONPC, Gabriela Coman, Director Executiv Focus, fiind aleasa vicepresedinte al Federatiei.
Federatia Organizatiilor pentru Protectia Copilului s-a creat în noiembrie 1997 la iniţiativa a 20 de organizaţii active în protecţia copilului. Dupa fuziunea cu Federatia PROCHILD din octombrie 2006, si-a schimbat denumirea in Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil si numara in prezent 100 de organizaţii membre.
Scopul FONPC este acela de a întări, uni şi reprezenta într-o manieră solidară organizaţiile membre care activează în domeniul bunăstării şi protecţiei copilului şi familiei în vederea asigurării respectării drepturilor copilului aşa cum sunt ele descrise în Convenţia ONU privind Drepturile Copilului şi în Convenţiile europene la care Romania este parte.
miercuri, 20 mai 2009
Legea Voluntariatului
Legea Voluntariatului
LEGE nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001
Capitolul I – Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, în România. Art. 2. - În sensul prezentei legi: a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială; b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea; c) organizaţia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat. În raport cu natura activităţii desfăşurate, complexitatea acesteia, riscurile pe care le implică, impactul produs, respectiv răspunderea pe care o implică, între părţi se poate încheia un contract de voluntariat; d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială; e) beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat. Organizaţia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul voluntariatului; Art. 3. - Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii: a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat; b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii; d) participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe baza egalităţii de şanse, fără niciun fel de discriminare.Art. 4. - Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul prezentei legi. Art. 4.1. - Autorităţile locale oferă sprijin în derularea stagiilor de voluntariat, acordând prioritate activităţilor care se adresează tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate. Art. 5. - (1) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective. (2) Sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros. (3) Participarea ca voluntar nu poate substitui serviciul militar sau alte formule alternative care înlocuiesc serviciul militar şi nu poate reprezenta un echivalent pentru un loc de muncă remunerat. (4) Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe durata stagiului de voluntariat. Art. 5.1. - (1) În sensul programului de acţiune comunitar «Tineret», tânăr voluntar este persoana cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani care încheie, în condiţiile legii, un contract de voluntariat pentru o perioadă limitată, urmărindu-se dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale şi interculturale, contribuind în acelaşi timp la binele comunităţii. (2) Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care îşi are reşedinţa ori domiciliul, sau într-un stat terţ la o activitate nelucrativă şi neremunerată, care prezintă importanţă pentru comunitate şi are o durată limitată de maximum 12 luni, în cadrul unui proiect recunoscut de statul respectiv şi de Comunitatea Europeană. (3) Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcţie de durata prevăzută, se diferenţiază în stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni şi un an, şi stagii pe termen scurt, cu durata între 3 săptămâni şi 3 luni. (4) Pentru programul de acţiune comunitar «Tineret» organizaţia gazdă asigură tânărului voluntar acoperirea cheltuielilor de transport intern, cazare şi masă completă. Din fonduri de la Comisia Europeană se asigură transportul extern şi o indemnizaţie de deplasare neimpozabilă, sub formă de bani de buzunar, pe întreaga durată a stagiului de voluntariat. (5) La sfârşitul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acţiune comunitar «Tineret» se va elibera de către Comisia Europeană un certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite.
Capitolul II – Contractul de voluntariat
Art. 6. - (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi organizaţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi. (1.1) Organizaţia gazdă este obligată să păstreze un registru de evidenţă a voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţii desfăşurate de aceştia. (2) Dacă părţile convin că este oportun un contract de voluntariat, acesta se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice. Art. 7. - În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului: a) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea sa; b) asigurarea de către organizaţia gazdă a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective; c) asigurarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri care decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării, orice daune suferite de voluntar în decursul desfăşurării activităţii de voluntariat se suportă integral de organizaţia-gazdă, dacă acestea nu au fost determinate de culpa voluntarului. Voluntarul poate renunţa la acest drept. Renunţarea trebuie să fie expresă şi se exprimă în scris; d) eliberarea de către organizaţia gazdă, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite; e) în funcţie de înţelegerea dintre organizaţia gazdă şi voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii. Renunţarea de către voluntar la acest drept echivalează cu un act de liberalitate. Art. 8. - Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului: a) să îndeplinească sarcinile primite din partea organizaţiei gazdă; b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat; c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de organizaţia gazdă pentru o mai bună desfăşurare a activităţii voluntarului; d) voluntarul este răspunzător pentru daunele morale sau materiale aduse organizaţiei gazdă în cadrul activităţii de voluntariat din propria culpă. Art. 9. - În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează conducerii persoanei juridice cu care a încheiat contractul. Art. 10. - Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare. Art. 11. - Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil. Art. 12. - Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept. Art. 13. - Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contract.
Art. 14. - Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa oricăreia dintre părţi şi se face în formă scrisă, cu arătarea motivelor. Condiţiile denunţării se stabiliesc prin contract, termenul stabilit pentru prezentarea preavizului fiind de 30 de zile. Art. 15. - Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.
Capitolul III - Dispoziţii finale
Art. 16. - Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 212/1997, cu modificările ulterioare. Art. 17. - La concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot să acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat prin care se recunoaşte prestarea activităţii de voluntariat, precum şi experienţa dobândite, în condiţiile în care acestea constituie criterii de selecţie. Art. 18. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(Adoptată în 19 martie 2001 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 206 din 24 aprilie 2001, completată şi modificată prin Ordonanţa nr. 58 din 22 aug. 202, publicată în Monitorul Oficial 462 din 30 aug. 2002 şi actualizată prin Legea nr. 339/2006
LEGE nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001
Capitolul I – Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, în România. Art. 2. - În sensul prezentei legi: a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială; b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea; c) organizaţia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat. În raport cu natura activităţii desfăşurate, complexitatea acesteia, riscurile pe care le implică, impactul produs, respectiv răspunderea pe care o implică, între părţi se poate încheia un contract de voluntariat; d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială; e) beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat. Organizaţia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul voluntariatului; Art. 3. - Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii: a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat; b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii; d) participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe baza egalităţii de şanse, fără niciun fel de discriminare.Art. 4. - Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul prezentei legi. Art. 4.1. - Autorităţile locale oferă sprijin în derularea stagiilor de voluntariat, acordând prioritate activităţilor care se adresează tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate. Art. 5. - (1) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective. (2) Sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros. (3) Participarea ca voluntar nu poate substitui serviciul militar sau alte formule alternative care înlocuiesc serviciul militar şi nu poate reprezenta un echivalent pentru un loc de muncă remunerat. (4) Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe durata stagiului de voluntariat. Art. 5.1. - (1) În sensul programului de acţiune comunitar «Tineret», tânăr voluntar este persoana cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani care încheie, în condiţiile legii, un contract de voluntariat pentru o perioadă limitată, urmărindu-se dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale şi interculturale, contribuind în acelaşi timp la binele comunităţii. (2) Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care îşi are reşedinţa ori domiciliul, sau într-un stat terţ la o activitate nelucrativă şi neremunerată, care prezintă importanţă pentru comunitate şi are o durată limitată de maximum 12 luni, în cadrul unui proiect recunoscut de statul respectiv şi de Comunitatea Europeană. (3) Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcţie de durata prevăzută, se diferenţiază în stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni şi un an, şi stagii pe termen scurt, cu durata între 3 săptămâni şi 3 luni. (4) Pentru programul de acţiune comunitar «Tineret» organizaţia gazdă asigură tânărului voluntar acoperirea cheltuielilor de transport intern, cazare şi masă completă. Din fonduri de la Comisia Europeană se asigură transportul extern şi o indemnizaţie de deplasare neimpozabilă, sub formă de bani de buzunar, pe întreaga durată a stagiului de voluntariat. (5) La sfârşitul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acţiune comunitar «Tineret» se va elibera de către Comisia Europeană un certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite.
Capitolul II – Contractul de voluntariat
Art. 6. - (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi organizaţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi. (1.1) Organizaţia gazdă este obligată să păstreze un registru de evidenţă a voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţii desfăşurate de aceştia. (2) Dacă părţile convin că este oportun un contract de voluntariat, acesta se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice. Art. 7. - În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului: a) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea sa; b) asigurarea de către organizaţia gazdă a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective; c) asigurarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri care decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării, orice daune suferite de voluntar în decursul desfăşurării activităţii de voluntariat se suportă integral de organizaţia-gazdă, dacă acestea nu au fost determinate de culpa voluntarului. Voluntarul poate renunţa la acest drept. Renunţarea trebuie să fie expresă şi se exprimă în scris; d) eliberarea de către organizaţia gazdă, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite; e) în funcţie de înţelegerea dintre organizaţia gazdă şi voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii. Renunţarea de către voluntar la acest drept echivalează cu un act de liberalitate. Art. 8. - Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului: a) să îndeplinească sarcinile primite din partea organizaţiei gazdă; b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat; c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de organizaţia gazdă pentru o mai bună desfăşurare a activităţii voluntarului; d) voluntarul este răspunzător pentru daunele morale sau materiale aduse organizaţiei gazdă în cadrul activităţii de voluntariat din propria culpă. Art. 9. - În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează conducerii persoanei juridice cu care a încheiat contractul. Art. 10. - Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare. Art. 11. - Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil. Art. 12. - Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept. Art. 13. - Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contract.
Art. 14. - Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa oricăreia dintre părţi şi se face în formă scrisă, cu arătarea motivelor. Condiţiile denunţării se stabiliesc prin contract, termenul stabilit pentru prezentarea preavizului fiind de 30 de zile. Art. 15. - Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.
Capitolul III - Dispoziţii finale
Art. 16. - Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 212/1997, cu modificările ulterioare. Art. 17. - La concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot să acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat prin care se recunoaşte prestarea activităţii de voluntariat, precum şi experienţa dobândite, în condiţiile în care acestea constituie criterii de selecţie. Art. 18. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(Adoptată în 19 martie 2001 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 206 din 24 aprilie 2001, completată şi modificată prin Ordonanţa nr. 58 din 22 aug. 202, publicată în Monitorul Oficial 462 din 30 aug. 2002 şi actualizată prin Legea nr. 339/2006
miercuri, 13 mai 2009
Autor: Daniel COSAREK
Autor: Daniel COSAREK
Relaţia dintre FC Ploieşti şi Marius Şumudică rămâne una confuză, poziţia oficială a clubului, conform căreia nu s-a reziliat contractul consilierului sportiv, fiind contrazisă, într-o oarecare măsură, de către tehnician. E drept, acesta nu a susţinut că a pus capăt relaţiei oficiale cu „galben-albaştrii”, dar a spus, în cadrul unei emisiuni în care a intervenit telefonic luni seară, că nu va mai veni la Ploieşti. Fapt care putea să fie verificat însă numai aseară, când a fost programat primul antrenament al echipei în această săptămână.Şumudică a explicat că „mi-am făcut treaba până acum, dar, la un moment dat, datorită prieteniei cu Dinamo, a venit Ion Moldovan ca director tehnic. Filozofia mea despre fotbal diferă de ce a domnului Moldovan, pe care îl respect, dar al cărui subaltern nu pot fi. Am plecat de la Rapid, unde puteam să fiu secundul lui Răzvan Lucescu, apoi am refuzat să fiu colaboratorul lui Nicolae Manea, aşa că nu puteam să accept acum să fiu subordonatul lui Dinamo. Le doresc să facă treabă! Am adus cinci jucători de la Progresul şi cred ca am contribuit şi eu la formarea unei echipe puternice de Liga a II-a”. Apoi, deşi a susţinut în mai multe rânduri că nu vrea să intre în polemică, a făcut câteva atacuri mai mult sau mai puţin voalate la adresa conducătorilor clubului ploieştean: „Poate că îmi lipseşte experienţa necesară ca să cunosc mai repede oamenii cu care lucrez, n-am reuşit să-mi impun filozofia, însă nici n-am vrut să fiu satelitul lui Dinamo! Am renunţat, îi las pe dânşii să promoveze, iar dacă acest lucru se va întâmpla, va fi un dram de bucurie şi în inima mea. Echipa joacă şi din ce a lucrat cu mine, pentru că cei veniţi de la Dinamo nu aveau ce să lucreze în două săptămâni. Au putut doar să dea nişte teste ca să vomite jucătorii pe teren. Nici cu banii nu sunt la zi, din ce ştiu eu, dar e problema lor. Eu nu stau pentru bani, să ia altcineva prima de promovare! Îl respect pe domnul Ioan Niculae, dar, în momentul în care au fost detaşaţi antrenori de la Dinamo, nu puteam să mai lucrez la FC Ploieşti. Ei m-au făcut să renunţ, nu m-au dat afară!”.În final, tehnicianul a anunţat că îşi va lua o pauză până la vară, pentru că „vreau să mă liniştesc, apoi să caut o echipă unde să am linişte, nu una la care să primesc şapte reproşuri de la şapte persoane diferite”. Pauza ar putea interveni, însă, oficial doar din momentul rezilierii contractului, ca să nu mai vorbim că, deja, circulă zvonul conform căruia „Şumi” ar fi sărit în barca Ştiinţei Bacău, cu al cărei patron este prieten foarte bun. O grupare extrem de „liniştită” şi pentru care ultimele etape ale sezonului vor fi unele de foc, întrucât este implicată în lupta pentru evitarea retrogradării.
Relaţia dintre FC Ploieşti şi Marius Şumudică rămâne una confuză, poziţia oficială a clubului, conform căreia nu s-a reziliat contractul consilierului sportiv, fiind contrazisă, într-o oarecare măsură, de către tehnician. E drept, acesta nu a susţinut că a pus capăt relaţiei oficiale cu „galben-albaştrii”, dar a spus, în cadrul unei emisiuni în care a intervenit telefonic luni seară, că nu va mai veni la Ploieşti. Fapt care putea să fie verificat însă numai aseară, când a fost programat primul antrenament al echipei în această săptămână.Şumudică a explicat că „mi-am făcut treaba până acum, dar, la un moment dat, datorită prieteniei cu Dinamo, a venit Ion Moldovan ca director tehnic. Filozofia mea despre fotbal diferă de ce a domnului Moldovan, pe care îl respect, dar al cărui subaltern nu pot fi. Am plecat de la Rapid, unde puteam să fiu secundul lui Răzvan Lucescu, apoi am refuzat să fiu colaboratorul lui Nicolae Manea, aşa că nu puteam să accept acum să fiu subordonatul lui Dinamo. Le doresc să facă treabă! Am adus cinci jucători de la Progresul şi cred ca am contribuit şi eu la formarea unei echipe puternice de Liga a II-a”. Apoi, deşi a susţinut în mai multe rânduri că nu vrea să intre în polemică, a făcut câteva atacuri mai mult sau mai puţin voalate la adresa conducătorilor clubului ploieştean: „Poate că îmi lipseşte experienţa necesară ca să cunosc mai repede oamenii cu care lucrez, n-am reuşit să-mi impun filozofia, însă nici n-am vrut să fiu satelitul lui Dinamo! Am renunţat, îi las pe dânşii să promoveze, iar dacă acest lucru se va întâmpla, va fi un dram de bucurie şi în inima mea. Echipa joacă şi din ce a lucrat cu mine, pentru că cei veniţi de la Dinamo nu aveau ce să lucreze în două săptămâni. Au putut doar să dea nişte teste ca să vomite jucătorii pe teren. Nici cu banii nu sunt la zi, din ce ştiu eu, dar e problema lor. Eu nu stau pentru bani, să ia altcineva prima de promovare! Îl respect pe domnul Ioan Niculae, dar, în momentul în care au fost detaşaţi antrenori de la Dinamo, nu puteam să mai lucrez la FC Ploieşti. Ei m-au făcut să renunţ, nu m-au dat afară!”.În final, tehnicianul a anunţat că îşi va lua o pauză până la vară, pentru că „vreau să mă liniştesc, apoi să caut o echipă unde să am linişte, nu una la care să primesc şapte reproşuri de la şapte persoane diferite”. Pauza ar putea interveni, însă, oficial doar din momentul rezilierii contractului, ca să nu mai vorbim că, deja, circulă zvonul conform căruia „Şumi” ar fi sărit în barca Ştiinţei Bacău, cu al cărei patron este prieten foarte bun. O grupare extrem de „liniştită” şi pentru care ultimele etape ale sezonului vor fi unele de foc, întrucât este implicată în lupta pentru evitarea retrogradării.
Autor: Sebastian IGNAT
Autor: Sebastian IGNAT
Reporterii APH au intrat în posesia unui document intern al societăţii ICIM URBAN în care sunt dezvăluite nereguli grave de construcţie în ceea ce priveşte noul sediu CONPET de pe Bulevardul Castanilor. Ceea ce pare, din afară, un colos ultramodern de sticlă poate deveni, în orice moment, o calamitate autentică, în cazul unei mişcări seismice minore. După cum ştim, antreprenor general al lucrării este chiar societatea patronată, până mai ieri, de Radu Ştefan Oprea, actualul prefect al judeţului Prahova. ignat@actualitateaprahoveana.ro
Clădirea Conpet din centrul municipiului Ploieşti reprezintă eternul mastodont aflat în construcţie care domină Bulevardul Castanilor. În ultima perioadă, clădirea a început să capete forme finale, fiind acoperită cu pereţi-cortină din sticlă, numai buni să impresioneze trecătorii. Ceea ce nu a ştiut nimeni până astăzi, în afară de contructor, este faptul că tehnologia de construcţie şi montare a cortinei nu a fost respectată. Cu alte cuvinte, din cauza părţilor de prindere extrem de importante care lipsesc cu desăvârşire, toate geamurile, inclusiv structura lor de susţinere, pot cădea la cel mai mic cutremur. Piese importante din structură lipsesc!În nota de constatare primită la redacţie scrie, negru pe alb, că, printre altele, „CONSOLELE DE SUSŢINERE PEREŢI CORTINĂ NU SUNT MONTATE CONFORM PROIECTULUI”. De asemenea, din acelaşi document aflăm că „Modul de legătură dintre montant şi riglă este afectat în întregul său, având lipsă părţi ce asigură statica pereţilor Cortină (NU SUNT MONTATE PIESE T CE SUNT FIGURATE ÎN PROIECT, DETALIU MOD DE LEGĂTURĂ MONTANT RIGLĂ)”. De asemenea, rosturile de dilataţie nu sunt respectate conform proiectului întocmit pentru montaj pereţi Cortină.Antreprenor general cu bubeNota de constatare despre care vorbim este redactată în urma unei inspecţii tehnice de şantier şi este semnată chiar de dirigintele de şantier angajat de Conpet. Alături de acesta, mai semnează reprezentantul antreprenorului general al construcţiei, respectiv SC URBAN ICIM SA şi reprezentantul unei firme care, din câte am aflat, a lucrat în subantrepriză la această lucrare. Firma se numeşte ETH Arhitectural Systeme. Dezastru totalSurse care activează în domeniul construcţiilor ne-au transmis că omisiunea de a monta piese de tip „T” nu este întâmplătoare, acestea fiind extrem de scumpe. Totuşi, nu trebuie să avem cunoştinţe temeinice în domeniul construcţiilor pentru a şti că, atâta timp cât un proiect arhitectural şi de rezistenţă prevede astfel de dotări, nimic nu este întâmplător pentru buna desfăşurarea a lucrării de construcţie. De asemenea, putem intui că, în lipsa acestor piese, se pot întâmpla nenorociri. Acest fapt ne-a fost confirmat, după ce am discutat cu oameni de specialitate. Lipsa pieselor conforme pentru susţinerera pereţilor de sticlă şi structurii tip cortină poate duce la adevărate dezastre, întreg ansamblul nemaifiind asigurat conform standardelor de siguranţă. Cu alte cuvinte, stimaţi ploieşteni care traversaţi zona unde se află clădirea Conpet, rugaţi-vă să nu vă pice structura de sticlă în cap sau, mai bine, circulaţi pe partea celalaltă a drumului. Claudiu Coleşiu, preşedintele CA al CONPET: „Vom face cercetări în acest caz”Contactat telefonic de reporterii APH, noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Conpet s-a arătat surprins de aspectul sesizat şi a promis că se va interesa de acest caz. „De când am preluat funcţia de conducere al Consiliului de Administraţie, lucrarea despre care vorbiţi era deja finalizată. Dacă lucrurile stau aşa cum spuneţi, se vor lua măsuri ferme. Sunt surprins să aud că ar putea exista anumite probleme la structura de rezistenţă a lucrării, dar vă asigur că voi face cercetări serioase în acest caz”, a declarat Coleşiu.
Reporterii APH au intrat în posesia unui document intern al societăţii ICIM URBAN în care sunt dezvăluite nereguli grave de construcţie în ceea ce priveşte noul sediu CONPET de pe Bulevardul Castanilor. Ceea ce pare, din afară, un colos ultramodern de sticlă poate deveni, în orice moment, o calamitate autentică, în cazul unei mişcări seismice minore. După cum ştim, antreprenor general al lucrării este chiar societatea patronată, până mai ieri, de Radu Ştefan Oprea, actualul prefect al judeţului Prahova. ignat@actualitateaprahoveana.ro
Clădirea Conpet din centrul municipiului Ploieşti reprezintă eternul mastodont aflat în construcţie care domină Bulevardul Castanilor. În ultima perioadă, clădirea a început să capete forme finale, fiind acoperită cu pereţi-cortină din sticlă, numai buni să impresioneze trecătorii. Ceea ce nu a ştiut nimeni până astăzi, în afară de contructor, este faptul că tehnologia de construcţie şi montare a cortinei nu a fost respectată. Cu alte cuvinte, din cauza părţilor de prindere extrem de importante care lipsesc cu desăvârşire, toate geamurile, inclusiv structura lor de susţinere, pot cădea la cel mai mic cutremur. Piese importante din structură lipsesc!În nota de constatare primită la redacţie scrie, negru pe alb, că, printre altele, „CONSOLELE DE SUSŢINERE PEREŢI CORTINĂ NU SUNT MONTATE CONFORM PROIECTULUI”. De asemenea, din acelaşi document aflăm că „Modul de legătură dintre montant şi riglă este afectat în întregul său, având lipsă părţi ce asigură statica pereţilor Cortină (NU SUNT MONTATE PIESE T CE SUNT FIGURATE ÎN PROIECT, DETALIU MOD DE LEGĂTURĂ MONTANT RIGLĂ)”. De asemenea, rosturile de dilataţie nu sunt respectate conform proiectului întocmit pentru montaj pereţi Cortină.Antreprenor general cu bubeNota de constatare despre care vorbim este redactată în urma unei inspecţii tehnice de şantier şi este semnată chiar de dirigintele de şantier angajat de Conpet. Alături de acesta, mai semnează reprezentantul antreprenorului general al construcţiei, respectiv SC URBAN ICIM SA şi reprezentantul unei firme care, din câte am aflat, a lucrat în subantrepriză la această lucrare. Firma se numeşte ETH Arhitectural Systeme. Dezastru totalSurse care activează în domeniul construcţiilor ne-au transmis că omisiunea de a monta piese de tip „T” nu este întâmplătoare, acestea fiind extrem de scumpe. Totuşi, nu trebuie să avem cunoştinţe temeinice în domeniul construcţiilor pentru a şti că, atâta timp cât un proiect arhitectural şi de rezistenţă prevede astfel de dotări, nimic nu este întâmplător pentru buna desfăşurarea a lucrării de construcţie. De asemenea, putem intui că, în lipsa acestor piese, se pot întâmpla nenorociri. Acest fapt ne-a fost confirmat, după ce am discutat cu oameni de specialitate. Lipsa pieselor conforme pentru susţinerera pereţilor de sticlă şi structurii tip cortină poate duce la adevărate dezastre, întreg ansamblul nemaifiind asigurat conform standardelor de siguranţă. Cu alte cuvinte, stimaţi ploieşteni care traversaţi zona unde se află clădirea Conpet, rugaţi-vă să nu vă pice structura de sticlă în cap sau, mai bine, circulaţi pe partea celalaltă a drumului. Claudiu Coleşiu, preşedintele CA al CONPET: „Vom face cercetări în acest caz”Contactat telefonic de reporterii APH, noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Conpet s-a arătat surprins de aspectul sesizat şi a promis că se va interesa de acest caz. „De când am preluat funcţia de conducere al Consiliului de Administraţie, lucrarea despre care vorbiţi era deja finalizată. Dacă lucrurile stau aşa cum spuneţi, se vor lua măsuri ferme. Sunt surprins să aud că ar putea exista anumite probleme la structura de rezistenţă a lucrării, dar vă asigur că voi face cercetări serioase în acest caz”, a declarat Coleşiu.
Autor: Andrei TUDOR
Patima unui asigurat se numeşte OMNIASIG
Autor: Andrei TUDOR
Românii sunt priviţi ca fiinţe ciudate, oarecum iresponsabile şi fără grija zilei de mâine. Fatalitatea fiind un principiu determinant în istoria noastră, apariţia unui sistem de asigurări stabil, serios şi foarte bine articulat nu avea cum să fie scutit de tot soiul de necazuri sau de cazuri incredibile dar adevărate. Ni se tot spune (oare de către cine şi cu ce scop?) că nu ştim să ne asigurăm bunurile, viaţa, casele şi altele. Împotriva inundaţiilor, alunecărilor de teren, a incendiilor sau a altor hachiţe ale sorţii. Ei bine, după ce ţi-a luat foc coşmelia, ţi-au fost inundate acareturile, ai fost lăsat în izmene de stihiile naturii sau de hoţi (ori ai avut un accident oarecare), sigur pe tine scoţi poliţa de asigurare şi crezi că eşti mântuit. Ei bine, deloc aşa! Dacă nu ai deschis ochii cât cepele de apă, poţi să ai surprize dintre cele mai neplăcute.Un asigurat şi Patimile după OmniasigNeculai Barbu a purces la a-şi deschide un magazin la Slon, comuna Ceraşu. Ca să fie ceva sigur în viaţa sa, între 5 aprilie 2005 – data semnării poliţei - şi 5 septembrie al aceluiaşi an a achitat suma de trei milioane de lei vechi, pentru o clădire (parter şi etaj) în care avea şi un magazin de piese auto. Pentru asta, omul a apelat la societatea Omniasig, iar reprezentatul acestei firme la vremea respectivă a găsit că poate să-i încheie liniştit şi fără nici un fel de probleme poliţa de asigurare. Doar că, la data de 7 iunie, tot în 2005, a avut loc o furtună năprasnică. Ploi torenţiale, vijelie, fulgere şi trăznete. Un fulger a lovit în plin şi acareturile lui Neculai Barbu, iar de munca acestuia s-a ales scrumul. Omul încrezător în drepturile sale a apelat la firma de asigurări. „Nooooo... staţi un pic că noi nu dăm banii pe asigurare oricum!” ar fi spus cei de la firma respectivă. După foarte multe drumuri, dar şi sătul de atâta pus pe alergat inutil, N.B. a apelat la instanţele de judecată. Cei de la firma de asigurări îi căutau nod în papură şi spuneau că nu-i dau nici un sfanţ omului! Motivau ei că prin pagina „ţâşpe” a contractului, cu litere de mărimea piciorului de furnică, ar fi fost trecută o clauză care ar fi exonerat-o de orişice obligaţie, dacă acea clădire nu ar fi avut autorizaţie de construcţie. Degeaba le-a tot spus omul că la semnarea contractului nimeni nu i-a arătat că are nevoie de aşa ceva. Vezi pricină, păgubitul nu-şi căscase ochii cât capacul de la oala de sarmale şi acum ar fi trebuit să fie bun de pagubă! Păţitul a considerat clauza abuzivă deoarece el nu negociase niciodată (şi nici nu semnase) aşa ceva. Prin fel de fel de procese, de judecăţi şi expertize avea să treacă omul. El susţine că, la un moment dat, ar fi fost chiar avertizat de „prieteni” că un asemenea proces se rezolvă uşor. Cu 200 de milioane de lei daţi unora dintre magistraţii de la Văleni, Câmpina sau chiar de la Ploieşti! La auzul unor astfel de zvonuri incredibile, N.B. a început a crede că n-o mai scoate la capăt, dar nici nu s-a dat bătut. A apelat la instanţele superioare şi, în cele din urmă, la Curtea de Apel Ploieşti, avea să i se dea câştig de cauză. Dreptatea cu capul spartAsta după ce, aproape trei ani buni, păţitul nostru avea să bată din uşă în uşă, pe toate instanţele de judecată din Prahova. „Am fost la Văleni, am fost la Câmpina, aici la Ploieşti la Tribunalul Prahova şi mi-a fost foarte greu să văd că dreptatea umblă prin justiţia prahoveană cu capul spart! Dacă o fi adevărat că ar fi fost daţi cei 200 de milioane de lei, oare nu au cheltuit cei de la firma respectivă cu mult mai mult umblând cu astfel de tertipuri, decât a fost prevăzut în poliţa de aigurare? Eu nu cred că judecătorii de la instanţele respective au fost mituiţi, dar nici nu cred că ei au judecat dosarul meu cu maximă atenţie. Mă bucur că, totuşi, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti a fost găsită dreptatea şi s-a înfăptuit actul de justiţie!” avea să ne declare păgubitul.Epilog made in RoumanieAm luat legătură cu unii oameni din domeniul asigurărilor. Lor li se părea absolut firesc faptul ca astfel de contracte să fie semnate. Bine, bine, aveam să spun, dar de ce le mai luaţi oamenilor banii dacă nu li se asigură bunurile? „Noi nu facem anchete, responsabilitatea este a celui asigurat!” Mi-au închis gura. Dar banii, încasaţi pentru poliţele de asigurare fac, totuşi, să crească profiturile firmelor respective. Că de plătit daunele ... şi cât de grabnic despăgubitori sunt asiguratorii o ştiu (pe pielea lor) cei care au avut neşansa să aibă acareturile inundate, fie că erau pe „teren netasat”, că limuzinele asigurate „full casco” – nu ar fi atât de „full casco”; că bunurile furate nu pot fi despăgubite deoarece acestea nu ar mai fi avut cine ştie ce etichetă verde în loc de albastră. Totul ca firmele de asigurări să nu deschidă punga. Mână de popă şi la asiguratorii aceştia, nu? Şi tot ei se plâng, şi la pietre, cum că „românii nu-şi preţuiesc bunurile şi viaţa aşa cum trebuie!” Şi dacă o preţuiesc - în poliţe a căror valoare este cât a unei cepe degerate - la ce le foloseşte?!
Autor: Andrei TUDOR
Românii sunt priviţi ca fiinţe ciudate, oarecum iresponsabile şi fără grija zilei de mâine. Fatalitatea fiind un principiu determinant în istoria noastră, apariţia unui sistem de asigurări stabil, serios şi foarte bine articulat nu avea cum să fie scutit de tot soiul de necazuri sau de cazuri incredibile dar adevărate. Ni se tot spune (oare de către cine şi cu ce scop?) că nu ştim să ne asigurăm bunurile, viaţa, casele şi altele. Împotriva inundaţiilor, alunecărilor de teren, a incendiilor sau a altor hachiţe ale sorţii. Ei bine, după ce ţi-a luat foc coşmelia, ţi-au fost inundate acareturile, ai fost lăsat în izmene de stihiile naturii sau de hoţi (ori ai avut un accident oarecare), sigur pe tine scoţi poliţa de asigurare şi crezi că eşti mântuit. Ei bine, deloc aşa! Dacă nu ai deschis ochii cât cepele de apă, poţi să ai surprize dintre cele mai neplăcute.Un asigurat şi Patimile după OmniasigNeculai Barbu a purces la a-şi deschide un magazin la Slon, comuna Ceraşu. Ca să fie ceva sigur în viaţa sa, între 5 aprilie 2005 – data semnării poliţei - şi 5 septembrie al aceluiaşi an a achitat suma de trei milioane de lei vechi, pentru o clădire (parter şi etaj) în care avea şi un magazin de piese auto. Pentru asta, omul a apelat la societatea Omniasig, iar reprezentatul acestei firme la vremea respectivă a găsit că poate să-i încheie liniştit şi fără nici un fel de probleme poliţa de asigurare. Doar că, la data de 7 iunie, tot în 2005, a avut loc o furtună năprasnică. Ploi torenţiale, vijelie, fulgere şi trăznete. Un fulger a lovit în plin şi acareturile lui Neculai Barbu, iar de munca acestuia s-a ales scrumul. Omul încrezător în drepturile sale a apelat la firma de asigurări. „Nooooo... staţi un pic că noi nu dăm banii pe asigurare oricum!” ar fi spus cei de la firma respectivă. După foarte multe drumuri, dar şi sătul de atâta pus pe alergat inutil, N.B. a apelat la instanţele de judecată. Cei de la firma de asigurări îi căutau nod în papură şi spuneau că nu-i dau nici un sfanţ omului! Motivau ei că prin pagina „ţâşpe” a contractului, cu litere de mărimea piciorului de furnică, ar fi fost trecută o clauză care ar fi exonerat-o de orişice obligaţie, dacă acea clădire nu ar fi avut autorizaţie de construcţie. Degeaba le-a tot spus omul că la semnarea contractului nimeni nu i-a arătat că are nevoie de aşa ceva. Vezi pricină, păgubitul nu-şi căscase ochii cât capacul de la oala de sarmale şi acum ar fi trebuit să fie bun de pagubă! Păţitul a considerat clauza abuzivă deoarece el nu negociase niciodată (şi nici nu semnase) aşa ceva. Prin fel de fel de procese, de judecăţi şi expertize avea să treacă omul. El susţine că, la un moment dat, ar fi fost chiar avertizat de „prieteni” că un asemenea proces se rezolvă uşor. Cu 200 de milioane de lei daţi unora dintre magistraţii de la Văleni, Câmpina sau chiar de la Ploieşti! La auzul unor astfel de zvonuri incredibile, N.B. a început a crede că n-o mai scoate la capăt, dar nici nu s-a dat bătut. A apelat la instanţele superioare şi, în cele din urmă, la Curtea de Apel Ploieşti, avea să i se dea câştig de cauză. Dreptatea cu capul spartAsta după ce, aproape trei ani buni, păţitul nostru avea să bată din uşă în uşă, pe toate instanţele de judecată din Prahova. „Am fost la Văleni, am fost la Câmpina, aici la Ploieşti la Tribunalul Prahova şi mi-a fost foarte greu să văd că dreptatea umblă prin justiţia prahoveană cu capul spart! Dacă o fi adevărat că ar fi fost daţi cei 200 de milioane de lei, oare nu au cheltuit cei de la firma respectivă cu mult mai mult umblând cu astfel de tertipuri, decât a fost prevăzut în poliţa de aigurare? Eu nu cred că judecătorii de la instanţele respective au fost mituiţi, dar nici nu cred că ei au judecat dosarul meu cu maximă atenţie. Mă bucur că, totuşi, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti a fost găsită dreptatea şi s-a înfăptuit actul de justiţie!” avea să ne declare păgubitul.Epilog made in RoumanieAm luat legătură cu unii oameni din domeniul asigurărilor. Lor li se părea absolut firesc faptul ca astfel de contracte să fie semnate. Bine, bine, aveam să spun, dar de ce le mai luaţi oamenilor banii dacă nu li se asigură bunurile? „Noi nu facem anchete, responsabilitatea este a celui asigurat!” Mi-au închis gura. Dar banii, încasaţi pentru poliţele de asigurare fac, totuşi, să crească profiturile firmelor respective. Că de plătit daunele ... şi cât de grabnic despăgubitori sunt asiguratorii o ştiu (pe pielea lor) cei care au avut neşansa să aibă acareturile inundate, fie că erau pe „teren netasat”, că limuzinele asigurate „full casco” – nu ar fi atât de „full casco”; că bunurile furate nu pot fi despăgubite deoarece acestea nu ar mai fi avut cine ştie ce etichetă verde în loc de albastră. Totul ca firmele de asigurări să nu deschidă punga. Mână de popă şi la asiguratorii aceştia, nu? Şi tot ei se plâng, şi la pietre, cum că „românii nu-şi preţuiesc bunurile şi viaţa aşa cum trebuie!” Şi dacă o preţuiesc - în poliţe a căror valoare este cât a unei cepe degerate - la ce le foloseşte?!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)