Acasă
About missing children
VRANCIU CONSTANTIN CÃTÃLIN
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 26.12.1990
Vârsta la data dispariţiei: 6 ani
Locul naşterii: Bacãu
Domiciliu: Bacãu, str. Victor Babeş, nr. 67
Data dispariţiei: 15.03.1997
Împrejurări: în acea zi a mers împreunã cu mama sa la biserica Sf. Dumitru din Bacãu, unde femeia practica cerşetoria. Lãsându-l nesupravegheat, minorul a dispãrut.
Observaţii: frecventa mediul boschetarilor.
Semnalmente:
Înălţime: 1 m;
Greutate: 20 kg;
Părul şaten deschis;
Ochi verzi;
Ten deschis;
Constituţie astenicã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1997 Nu există comentarii »
LUPU DRAGOŞ VASILE
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 04.03.1989
Vârsta la data dispariţiei: 7 ani
Locul naşterii: Buhuşi, jud. Bacãu
Domiciliu: Buhuşi, str. Libertãţii, nr. 86
Data dispariţiei: 02.08.1996
Împrejurări: în acea zi, a plecat în jurul orelor 10:30 de la domiciliu spre bunica sa, care locuieşte lângã Gara Buhuşi. A stat în parcul din zona Gãrii pânã în jurul orelor 16:00, iar de la acea orã nu l-a mai vãzut nimeni.
Observaţii: rãspunde la porecla SCARLET.
Semnalmente:
Înălţime: 1,10 m;
Părul castaniu deschis;
Ochi verzi.
Semne particulare: are (avea) un dinte din faţã - lipsã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1996 Nu există comentarii »
CODREANU DANIEL
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 14.02.1987
Vârsta la data dispariţiei: 12 ani
Locul naşterii: Oneşti, jud. Bacău
Domiciliu: oraşul Târgu Ocna, str. Victoriei nr. 42, jud. Bacău
Data dispariţiei: în cursul anului 1999
Împrejurări: a plecat, în mod voluntar, de la domiciliu
Observaţii: Frecventeazã mediul cerşetorilor.
Semnalmente:
Părul negru, drept;
Ochi căprui
Îmbrăcăminte la data dispariţiei: blugi de culoare albastră, geacă de culoare maro; era încălţat cu cizme din pânză cauciucată, de culoare albă
Cazul este în lucru la I.P.J. Bacău – Serviciul de Investigaţii Criminale – Urmăriri.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1999 Nu există comentarii »
CHIRILÃ IONUŢ DANIEL
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 14.03.1993
Vârsta la data dispariţiei: 1 an şi 6 luni
Locul naşterii: Bacãu
Domiciliu: com. Nicolae Bãlcescu, sat Sãrata, jud. Bacãu
Data dispariţiei: 27.09.1994
Împrejurări: a dispărut de pe un teren viran din apropierea locuinţei, unde se juca împreunã cu fratele sãu, Chirilã Iulian.
Semnalmente:
Înălţime: 0,60 m;
Părul blond;
Ochii căprui.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1994 Nu există comentarii »
BOSTAN ADRIAN IULIAN
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 24.12.1980
Vârsta la data dispariţiei: 8 ani
Locul naşterii: Buhuşi, jud. Bacău
Domiciliu: Buhuşi, str. Ştefan cel Mare 38/B/11, jud. Bacău
Data dispariţiei: 07.03.1989
Împrejurări: a plecat în mod voluntar de la domiciliu.
Observaţii: are afecţiuni psihice; frecventa mediul cerşetorilor.
(Fotografia a fost făcută la vârsta de 3 - 4 ani)
Semnalmente:
Înălţime: 0,80 m;
Păr castaniu;
Ochi căprui.
Semne particulare: cicatrice deasupra sprâncenei stângi şi sub ochiul drept.
La data dispariţiei purta douã cãciuliţe, una de culoare roşie şi una de culoare albastrã, pardesiu de culoare gri în carouri, pantaloni de culoare bleumarin; era încãlţat cu ghete de culoare gri.
Cazul se aflã în lucru la I.P.J. Bacău – Serviciul de Investigaţii Criminale –Urmăriri.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1989 Nu există comentarii »
ALBERT PETRUŢ
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 05.10.1987
Vârsta la data dispariţiei: 16 ani
Locul naşterii: Comãneşti, jud. Bacãu
Domiciliu: Brusturoasa, sat Camenca, jud. Bacãu
Data dispariţiei: 05.07.2004
Împrejurări: a dispărut de la domiciliu, în urma unui conflict avut cu tatãl sãu, spunând cã merge la Poliţie.
Observaţii: a fost observat de mai mulţi sãteni în timp ce alerga spre staţia CFR Brusturoasa. În dupã-amiaza zilei de 25.07.2004, a fost semnalat în Gara Ploieşti Sud, iar la 27.07.2004, în jurul orelor 16:00, în Gara Buzãu, în timp ce se urca într-un tren ce se deplasa spre Galaţi.
Semnalmente:
Înălţime: 1,65 – 1,69 m;
Greutate: 50 – 59 kg;
Părul castaniu;
Ochi albaştri;
Ten roşcat, pistruiat
Faţa ovalã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2004 Nu există comentarii »
RADU FLORINA
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 01.08.1982
Vârsta la data dispariţiei: 16 ani
Locul naşterii: Costeşti, jud. Argeş
Domiciliu: Buzoieşti, jud. Argeş
Data dispariţiei: 06.05.1999
Împrejurări: a plecat de la domiciliul bunicilor sãi, din Buzoieşti, sat Ioneşti, jud. Argeş.
Semnalmente:
Înălţime: 1,70 m;
Greutate: 65 kg;
Păr şaten, tuns pânã la nivelul umerilor;
Ochi căprui;
Constituţie atleticã;
Faţa ovalã.
La data dispariţiei purta o bluzã închisã la culoare, din PNA, pantaloni tricotaţi, negri, papuci roşii.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1999 Nu există comentarii »
PETRIA IONUŢ
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 21.06.1984
Vârsta la data dispariţiei: 12 ani
Locul naşterii: Colibaşi, jud. Argeş
Domiciliu: Mioveni, str. Ion Pillat, bl. H23, apt. 2, jud. Argeş
Data dispariţiei: 05.10.1996
Împrejurări: a plecat de la domiciliu.
Observaţii: a fost vãzut, ulterior, prin localurile cu jocuri electronice din Mioveni.
Semnalmente:
Înălţime: 1,30 m;
Greutate: 30 kg;
Păr şaten, tuns scurt;
Ochi negri;
Constituţie atleticã;
Faţa ovalã;
Semne particulare: are o cicatrice, ca urmare a unei arsuri, pe braţul stâng.
La data dispariţiei, purta un pulover cu romburi alb, negru şi grena, blugi albaştri, adidaşi albi, uzaţi.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1996 Nu există comentarii »
MIRCEA FLORIN DANIEL
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 03.04.1991
Vârsta la data dispariţiei: 14 ani
Locul naşterii: Câmpulung, jud. Argeş
Domiciliu: Câmpulung, jud. Argeş
Data dispariţiei: 01.07.2005
Împrejurări: a plecat de la domiciliu şi nu a mai revenit.
Semnalmente:
Păr şaten;
Ochi căprui.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2005 Nu există comentarii »
GRANCEA VALENTIN
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 1992
Vârsta la data dispariţiei: 14 ani
Domiciliu: necunoscut, era un copil al strãzii, abandonat de pãrinţii lui, care plecaserã din ţarã
Data dispariţiei: 9 decembrie 2006
Împrejurări: a dispărut de la domiciliul unui cetãţean din loc. Bradu, jud. Argeş, unde îngrijea animalele.
Semnalmente:
Înălţime: 1,50 m;
Greutate: 50 kg;
Părul negru;
Ochi căprui;
Constituţie atleticã;
Ten mãsliniu.
La data dispariţiei, era îmbrãcat cu o jachetã neagrã de fâş, blugi, fes maro, cizme verzi de cauciuc.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2006 Nu există comentarii »
joi, 23 aprilie 2009
marți, 21 aprilie 2009
Categories: Evenimente
Categories: Evenimente
Date: 23.03.2009
Title: Seminar - Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale
Crucea Rosie Romanain si Crucea Rosie Spaniola organizeaza in perioada 31 martie – 1 aprilie 2009 seminarul „Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale”.
Crucea Rosie Romanain si Crucea Rosie Spaniola organizeaza in perioada 31 martie – 1 aprilie 2009 seminarul „Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale”. Evenimentul se va desfasura la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Stere, intrare A1, incepand cu ora 09.00.
Seminarul are ca scop stimularea parteneriatului dintre administratia publica si societatea civila in gestionarea fondurilor europene, in cadrul actiunilor sociale si va reuni, alaturi de initiatori, reprezentanti ai Guvernului Spaniei, ai societatii civile spaniole si românesti, precum si ai Guvernului României.
Deschiderea seminarului va fi onorata de prezenta Excelentei Sale, Ambasadorul Republicii Spania in Romania, Dl. Juan Pablo Garcia Berdoy, Dl. Marian Sarbu, Ministrul Muncii Familiei si Protectiei Sociale si Dl. Ion Bazac, Ministrul Sanatatii. Vor fi prezenti, de asemenea si alti reprezentanti ai institutiilor publice implicate in aceasta problematica.
Date: 23.03.2009
Title: Seminar - Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale
Crucea Rosie Romanain si Crucea Rosie Spaniola organizeaza in perioada 31 martie – 1 aprilie 2009 seminarul „Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale”.
Crucea Rosie Romanain si Crucea Rosie Spaniola organizeaza in perioada 31 martie – 1 aprilie 2009 seminarul „Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale”. Evenimentul se va desfasura la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Stere, intrare A1, incepand cu ora 09.00.
Seminarul are ca scop stimularea parteneriatului dintre administratia publica si societatea civila in gestionarea fondurilor europene, in cadrul actiunilor sociale si va reuni, alaturi de initiatori, reprezentanti ai Guvernului Spaniei, ai societatii civile spaniole si românesti, precum si ai Guvernului României.
Deschiderea seminarului va fi onorata de prezenta Excelentei Sale, Ambasadorul Republicii Spania in Romania, Dl. Juan Pablo Garcia Berdoy, Dl. Marian Sarbu, Ministrul Muncii Familiei si Protectiei Sociale si Dl. Ion Bazac, Ministrul Sanatatii. Vor fi prezenti, de asemenea si alti reprezentanti ai institutiilor publice implicate in aceasta problematica.
vineri, 17 aprilie 2009
Dir. Gabriela RADULESCU
Dir. Gabriela RADULESCU
Tel. 
0244 524094
Fax. 0244 524094
Bdul. Republicii, nr. 2-4, et.6, cam 605 - 606, Ploiesti, cod postal 100066
crucearosie.prahova@gmail.com
Cont: RO44RNCB0205044858790001
Filiala Prahova a Crucii Rosii isi desfasoara activitatea in sediul Palatului Administrativ din Ploiesti, etajul 6, camerele 605,606.
Resurse umane:
Membri cotizanti: 1708
Voluntari: 150
Pentru inscriere ca voluntari, contactati liderul de tineret al filialei, Viorel Ungureanu la CRR Prahova, telefon 0244/524094 sau la adresa de email: crucearosie.prahova@gmail.com.
Cursurile pe care filiala le deruleaza:
- Cursuri de Surori de Cruce Rosie;
- Cursuri de prim ajutor.
Pentru inscrierea la aceste cursuri adresati-va la sediul filialei, cat si la telefonul 0244/524094. Cursurile sunt sustinute de dr. Vasilescu Alexandru si asistent Ciobanu Marin.
Proiecte:
- Proiect Pilot "Campanie prevenire pentru dezastre" 2005-2006;
- Proiect TB – ianuarie 2008;
- Filiala organizeaza anual Concursul de sanatate si prim ajutor "Sanitarii Priceputi";
- Filiala Prahova are un parteneriat de 10 ani cu Crucea Rosie Germana–Wiesbaden, cu ajutorul carora, in fiecare an, oferim donatii de aparatura medicala, cadre de mers, carucioare pentru persoanele cu disabilitati, imbracaminte pentru centre sociale si spitalele din judet;
- In luna martie 2007, Filiala CRR Prahova intentioneaza sa incheie un parteneriat cu Crucea Rosie Italiana, in vedere sprijinirii populatiei nevoiase din judet;
- Un parteneriat extrem de important penu Filiala este cu Centrul de Drept International Umanitar al Armatei. In luna februarie voluntarii Crucii Rosii Prahova au participat la cel de-al XXV-lea curs cu tema: "Crucea Rosie si DIU".
Parteneri:
- Centrul Antidrog Prahova;
- Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Prahova;
- Scoala Postliceala Sanitara "T. Ionescu" Ploiesti.
Categories: Stiri
Categories: StiriIn Saptamana Mare a Sarbatorilor Pascale, 40 de femei in varsta, cu probleme de sanatate, fara apartinatori sau parasite de catre acestia, cazate si ingrijite de personalul Caminului Spital Pasarea din judetul Ilfov, au primit daruri de la voluntarii Sediului Central al Crucii Rosii Romane.
Date: 14.04.2009
Title: Crucea Rosie a oferit daruri de Paste persoanelor in varsta
In Saptamana Mare a Sarbatorilor Pascale, 40 de femei in varsta, cu probleme de sanatate, fara apartinatori sau parasite de catre acestia, cazate si ingrijite de personalul Caminului Spital Pasarea din judetul Ilfov, au primit daruri de la voluntarii Sediului Central al Crucii Rosii Romane.
Pachetele cu alimente si articolele de imbracaminte-incaltaminte au fost primite cu mare bucurie si emotie de bunicutele Caminului Pasarea. Majoritatea sunt trecute de 65 de ani si sunt internate de multi ani in acest lacas. Batranetea le este alinata de „ingrijirea atenta si vorba cuminte a surorilor si maicilor”.
Timp de cateva ore, voluntarii le-au fost alaturi bunicutelorsi le-au ascultat povestile de viata, unele triste, altele vesele, amintiri dintr-o viata traita cu intensitate pana mai ieri. Asa au cunoscut-o pe doamna E.B. care va implini pe 6 august, memorabila varsta de 100 de ani. Nu are familie, din cand in cand o viziteaza o fosta vecina, dar este multumita si recunoscatoare lui Dumnezeu pentru familia pe care a gasit-o aici, in Caminul Pasarea. Gestul voluntarilor i-au umplut ochii de lacrimi. Din pacate, povestea doamnei E.B. este povestea comuna a bunicilor internate aici. Nu au familii care sa le viziteze sau chiar daca au, fie distanta, fie lipsurile materiale, fac ca aceste intalniri sa fie foarte rare.
17 ingrijitoare, surori si maicute, trudesc zi si noapte pentru a suplini lipsurile din viata acestor femei. Este o munca istovitoare, dar, asa cum spun surorile, "efortul nostru este compensat de fiecare multumesc si de fiecare zambet cald pe care il primim de la dansele".
{album albums="64"}
sursa www.crucearosie.ro
marți, 7 aprilie 2009
Eugen LUCAN
Eugen LUCAN
Membru CESE
07.04.2009
CATRE. Camera Deputaţilor
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Comisia pentru politică externă
Ref: Solicitare AVIZ NEGATIV asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în strainatate
Stimate domnule PRESEDINTE DE COMISIE,
Stimate Doamna/Stimate Domnule DEPUTAT,
Ma numesc Eugen Lucan si sunt membru in Comitetul Economic si Social European. Va solicit sa dati aviz negativ asupra OU 207/2008. Va rog sa tineti cont de faptul ca Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat urmatorul verdict: În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu majoritate de voturi (5 voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi o abţinere), avizarea negativă a acestei iniţiative legislative.
Ca cetatean roman si reprezentatant al Romaniei in acet Comitet am luat atitudine in sesiunile plenare CESE impotriva amprentarii cetatenilor romani de etnie roma din Italia. Consider ca acesta luare de pozitie publica a societatii civile si a guvernului trebuie pastrata si in cazul introducerii amprentarii ca element biometric in noile pasapoarte. As dori sa supun atentiei dumneavoastra doua puncte de vedere dezbatute in CESE: AMPRENTAREA ca element biometric si tehnologia RFID prezentata in avizul CESE TEN 293 pe care vi-l anexez integral impreuna cu Procesul Verbal de aprobare a Avizului CESE/TEN 293.
AMPRENTAREA este un element biometric care conduce la Discriminarea Institutionala a tuturor cetăţenilor romani, la crearea unei atmosfere de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, îndreptata atat impotriva cetatenilor de etnie roma cat si împotriva tuturor cetăţenilor României.
1. Includerea amprentelor digitale reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26), precum si Dreptul la Prezumtia de Nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite la care Romania a aderat.
2. In practica judiciara a statelor comunitare amprentarea este o modalitate de a evidentia si de identificare a persoanelor care au savarsit fapte penale. In noile pasapoarte biometrice se vor prevala si amprentele digitale cetatenilor romani care nu au savarsit fapte penale;
3. Statul roman prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Agentia Nationala pentru Romi intr-un Comunicat se declara ingrijorate de intentiile autoritatilor italiene de a amprenta cetatenii si copiii romi de nationalitate romana din taberele de nomazi de pe teritoriul Italiei. In doua situatii SIMILARE cu privire la amprentare Statul roman se comporta diferit.
4. In conditiile in care asupra cetatenilor romani nu planeaza acuzatii de natura penala, masurile in legatura cu amprentarea din pasapoarte arunca asupra acestora o imagine nefavorabila de natura infractionala, incalcandu-se prin aceasta pe de o parte dreptul cetatenilor si copiilor romani la imagine, prevazut de Conventia Internationala privind drepturile copilului, iar pe de alta parte dreptul la prezumtia de nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite. Amprentarea digitala de pe pasaport reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26)
5. Prin aceasta lege exista astfel posibilitatea de a se crea o atmosfera de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, indreptata impotriva tuturor cetatenilor Romaniei.
In avizul CESE TEN 293 se precizeaza RFID nu este o tehnologie matură, astfel încât potenţialul său deplin nu este încă înţeles. Pe de-o parte, poate aduce beneficii greu de imaginat civilizaţiei noastre tehnologice, iar pe de altă parte poate reprezenta cea mai mare ameninţare cunoscută la adresa libertăţii şi a vieţii private.
Avizul CESE TEN 293 precizeaza: Există puternice ameninţări la adresa vieţii private şi a libertăţilor cetăţeneşti:
1. etichetele RFID pot fi aplicate în/pe obiecte şi documente fără ştiinţa persoanei care ajunge în posesia lor. Deoarece undele radio traversează silenţios şi cu uşurinţă ţesăturile, materialele plastice şi alte materiale, este posibilă citirea etichetelor RFID cusute pe îmbrăcăminte sau fixate pe obiecte din portofele, sacoşe, valize şi altele;
2. codul electronic al produsului dă posibilitatea oricărui obiecte de pe Pământ să aibă un număr de identitate propriu. Folosirea unor numere de identitate unice poate conduce la crearea unui sistem global de înregistrare a articolelor, în care fiecare obiect fizic este identificat şi asociat cu cumpărătorul sau cu proprietarul său la punctul de desfacere sau transfer;
3. instalarea RFID necesită crearea unor uriaşe baze de date, care să conţină datele de pe etichetele unice. Aceste înregistrări pot fi asociate cu date de identificare personale, în special ţinând seama de extinderea memoriilor şi a capacităţii de prelucrare a calculatoarelor;
4. etichetele pot fi citite de la distanţă, nelimitându-se la raza vizuală, de către dispozitive de citire care pot fi încorporate invizibil în aproape orice mediu în care se adună mai multe persoane. Dispozitivele pot fi încorporate în dale de podea, ţesute în covoare, mascate în cadrul uşilor sau ascunse în sertare, ceea ce face practic imposibil ca o persoană să ştie când este scanată;
5. dacă identitatea personală este asociată cu numerele unor etichete RFID unice, persoana poate fi localizată sau i se poate elabora profilul fără ca aceasta să ştie sau să-şi dea consimţământul;
6. se poate imagina o lume în care dispozitivele de citire RFID formează o reţea globală omniprezentă. O astfel de reţea nu ar avea nevoie de dispozitive peste tot. Sistemul din zona de circulaţie cu taxă din Londra poate localiza toate autovehiculele care intră în perimetrul central cu relativ puţine camere, strategic amplasate. În acelaşi mod, se poate construi o reţea de dispozitive de citire a etichetelor RFID strategic amplasate. Acest lucru nu trebuie permis.
Tinanad cont de aceste argumente va solicit SA RESPINGETI si sa nu dati avizul acestor Comisii pentru promulgarea OG nr. 207/2008, pentru ca se pot creea premizele incalcarii prezumtiei de nevinovatie a tuturor cetatenilor romani, se incalca Dreptul la viata intima si privata reglementat de art. 26 din Constitutie, Dreptul la siguranta persoanei consacrat de art.23 al.2 din Constitutie, Dreptul la libera circulatie - Protocolul 4 al.2 din C.E.D.O. si art.25 din Constitutia Romaniei, Dreptul la demnitate al fiintei umane, se incalca Protectia datelor cu caracter personal - Art. 8 din Carta drepturilor fundamentale U.E., Dreptul la libertatea constiintei - Art. 29 alin. 1 din Constitutia Romaniei.
Va multumesc,
Cu deosebita consideratie,
Eugen Lucan
Membru CESE si Presedinte Asociatia ANGEL
Membru CESE
07.04.2009
CATRE. Camera Deputaţilor
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Comisia pentru politică externă
Ref: Solicitare AVIZ NEGATIV asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în strainatate
Stimate domnule PRESEDINTE DE COMISIE,
Stimate Doamna/Stimate Domnule DEPUTAT,
Ma numesc Eugen Lucan si sunt membru in Comitetul Economic si Social European. Va solicit sa dati aviz negativ asupra OU 207/2008. Va rog sa tineti cont de faptul ca Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat urmatorul verdict: În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu majoritate de voturi (5 voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi o abţinere), avizarea negativă a acestei iniţiative legislative.
Ca cetatean roman si reprezentatant al Romaniei in acet Comitet am luat atitudine in sesiunile plenare CESE impotriva amprentarii cetatenilor romani de etnie roma din Italia. Consider ca acesta luare de pozitie publica a societatii civile si a guvernului trebuie pastrata si in cazul introducerii amprentarii ca element biometric in noile pasapoarte. As dori sa supun atentiei dumneavoastra doua puncte de vedere dezbatute in CESE: AMPRENTAREA ca element biometric si tehnologia RFID prezentata in avizul CESE TEN 293 pe care vi-l anexez integral impreuna cu Procesul Verbal de aprobare a Avizului CESE/TEN 293.
AMPRENTAREA este un element biometric care conduce la Discriminarea Institutionala a tuturor cetăţenilor romani, la crearea unei atmosfere de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, îndreptata atat impotriva cetatenilor de etnie roma cat si împotriva tuturor cetăţenilor României.
1. Includerea amprentelor digitale reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26), precum si Dreptul la Prezumtia de Nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite la care Romania a aderat.
2. In practica judiciara a statelor comunitare amprentarea este o modalitate de a evidentia si de identificare a persoanelor care au savarsit fapte penale. In noile pasapoarte biometrice se vor prevala si amprentele digitale cetatenilor romani care nu au savarsit fapte penale;
3. Statul roman prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Agentia Nationala pentru Romi intr-un Comunicat se declara ingrijorate de intentiile autoritatilor italiene de a amprenta cetatenii si copiii romi de nationalitate romana din taberele de nomazi de pe teritoriul Italiei. In doua situatii SIMILARE cu privire la amprentare Statul roman se comporta diferit.
4. In conditiile in care asupra cetatenilor romani nu planeaza acuzatii de natura penala, masurile in legatura cu amprentarea din pasapoarte arunca asupra acestora o imagine nefavorabila de natura infractionala, incalcandu-se prin aceasta pe de o parte dreptul cetatenilor si copiilor romani la imagine, prevazut de Conventia Internationala privind drepturile copilului, iar pe de alta parte dreptul la prezumtia de nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite. Amprentarea digitala de pe pasaport reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26)
5. Prin aceasta lege exista astfel posibilitatea de a se crea o atmosfera de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, indreptata impotriva tuturor cetatenilor Romaniei.
In avizul CESE TEN 293 se precizeaza RFID nu este o tehnologie matură, astfel încât potenţialul său deplin nu este încă înţeles. Pe de-o parte, poate aduce beneficii greu de imaginat civilizaţiei noastre tehnologice, iar pe de altă parte poate reprezenta cea mai mare ameninţare cunoscută la adresa libertăţii şi a vieţii private.
Avizul CESE TEN 293 precizeaza: Există puternice ameninţări la adresa vieţii private şi a libertăţilor cetăţeneşti:
1. etichetele RFID pot fi aplicate în/pe obiecte şi documente fără ştiinţa persoanei care ajunge în posesia lor. Deoarece undele radio traversează silenţios şi cu uşurinţă ţesăturile, materialele plastice şi alte materiale, este posibilă citirea etichetelor RFID cusute pe îmbrăcăminte sau fixate pe obiecte din portofele, sacoşe, valize şi altele;
2. codul electronic al produsului dă posibilitatea oricărui obiecte de pe Pământ să aibă un număr de identitate propriu. Folosirea unor numere de identitate unice poate conduce la crearea unui sistem global de înregistrare a articolelor, în care fiecare obiect fizic este identificat şi asociat cu cumpărătorul sau cu proprietarul său la punctul de desfacere sau transfer;
3. instalarea RFID necesită crearea unor uriaşe baze de date, care să conţină datele de pe etichetele unice. Aceste înregistrări pot fi asociate cu date de identificare personale, în special ţinând seama de extinderea memoriilor şi a capacităţii de prelucrare a calculatoarelor;
4. etichetele pot fi citite de la distanţă, nelimitându-se la raza vizuală, de către dispozitive de citire care pot fi încorporate invizibil în aproape orice mediu în care se adună mai multe persoane. Dispozitivele pot fi încorporate în dale de podea, ţesute în covoare, mascate în cadrul uşilor sau ascunse în sertare, ceea ce face practic imposibil ca o persoană să ştie când este scanată;
5. dacă identitatea personală este asociată cu numerele unor etichete RFID unice, persoana poate fi localizată sau i se poate elabora profilul fără ca aceasta să ştie sau să-şi dea consimţământul;
6. se poate imagina o lume în care dispozitivele de citire RFID formează o reţea globală omniprezentă. O astfel de reţea nu ar avea nevoie de dispozitive peste tot. Sistemul din zona de circulaţie cu taxă din Londra poate localiza toate autovehiculele care intră în perimetrul central cu relativ puţine camere, strategic amplasate. În acelaşi mod, se poate construi o reţea de dispozitive de citire a etichetelor RFID strategic amplasate. Acest lucru nu trebuie permis.
Tinanad cont de aceste argumente va solicit SA RESPINGETI si sa nu dati avizul acestor Comisii pentru promulgarea OG nr. 207/2008, pentru ca se pot creea premizele incalcarii prezumtiei de nevinovatie a tuturor cetatenilor romani, se incalca Dreptul la viata intima si privata reglementat de art. 26 din Constitutie, Dreptul la siguranta persoanei consacrat de art.23 al.2 din Constitutie, Dreptul la libera circulatie - Protocolul 4 al.2 din C.E.D.O. si art.25 din Constitutia Romaniei, Dreptul la demnitate al fiintei umane, se incalca Protectia datelor cu caracter personal - Art. 8 din Carta drepturilor fundamentale U.E., Dreptul la libertatea constiintei - Art. 29 alin. 1 din Constitutia Romaniei.
Va multumesc,
Cu deosebita consideratie,
Eugen Lucan
Membru CESE si Presedinte Asociatia ANGEL
Economie & Finante
Economie & Finante
--------------------------------------------------------------------------------
Emil Boc: Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE
[24.03.2009]
Premierul Emil Boc a sustinut o declaratie de presa pe subiectul absorbtiei fondurilor europene. "Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor europene" desi, conform cifrelor prezentate de premier, aceasta este mai mare decat in guvernarea precedenta. "Exista si se poate observa cu ochiul liber un progres in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene."
Iata cele mai importante declaratii:
Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE.
Intre 22 decembrie 2008, data la care a intrat in exercitiu actualul guvern, si 20 martie 2009, au fost aprobate in cadrul programelor operational-sectoriale 683 de proiecte, in comparatie cu 420 care au fost adoptate in perioada 2007-2008.
In privinta semnarii efective a contractelor de finantare, in aceeasi perioada, au fost semnate 360 de proiecte, in comparatie cu 168 de proiecte in perioada 2007-2008. Cu alte cuvinte, exista si se poate observa cu ochiul liber un progres in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene.
Valoarea totala a contractelor de finantare pe programele operational-sectoriale este de peste 630 de milioane de euro.
Cele mai multe proiecte sunt in cadrul programului operational-sectorial "cresterea competitivitatii economice" - 258. Programul operational regional urmeaza cu 261, iar programul "dezvoltarea resurselor umane" - 140.
Ceea ce mai avem de lucru este de a scurta si mai mult termenul de la momentul aprobarii proiectului la momentul semnarii acestuia. Asta putem sa facem noi printr-o mai buna utilizare a resurselor umane pe care le avem in materia fondurilor europene.
Problema a doua care apare insa si care, de cele mai multe ori nu depinde de guvernul central, este de la momentul semnarii contractului de finantare pana la momentul licitatiei si de la momentul licitatiei la momentul finalizarii efective a lucrarilor.
De cele mai multe ori, aceste probleme depind de autoritatile locale. Din nefericire, exista termene chiar si de 14 luni de la momentul semnarii contractului pana la momentul organizarii licitatiei de catre autoritatile judetene si locale pentru proiectele europene.
In acest context, am procedat la modificarea legii achizitiilor publice, si am scurtat termenul de organizare a unei licitatii de la 87 de zile la 30 de zile, tocmai pentru a facilita un acces mai rapid la fondurile europene si la organizarea licitatiilor.
De asemenea, comitetul interministerial a reusit sa simplifice foarte multe proceduri in privinta depunerii, evaluarii si licitarii contractelor cu fonduri europene.
Am renuntat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului prin inlocuirea lor cu declaratii pe proprie raspundere a solicitantului, cu obligatia prezentarii respectivelor documente doar in etapa de contractare.
Am propus modificarea formatului standard de certificat de atestare fiscala pentru a evidentia exact ce inseamna datorii la bugetul de stat. Foarte multe firme nu pot participa la licitatiile publice pentru fonduri europene pentru ca pe certificatul fiscal scrie ca au datorii la bugetul de stat, fara sa se mentioneze pe acel certificat de atestare fiscala ca si statul ii datoreaza firmei respective o suma mare sau foarte mare de bani, de cele mai multe ori, mult mai mare ca suma pe care firma o avea datorie la stat.
De aceea, am stabilit astazi, ca pana in 15 aprilie, sa existe un ordin al Ministrului de Finante, prin care sa se reglementeze acest certificat de atestare fiscala, astfel incat sa nu se considere ca o firma are datorie la bugetul de stat daca, prin compensarea a ceea ce are de dat cu ceea ce are de luat nu-i iese un bilant negativ.
In contextul crizei, putine firme au de incasat de la stat, putine firme au de platit la stat si sunt firme, de cele mai multe ori, cu capacitate si importante pe piata achizitiilor publice, care nu pot participa la proiecte cu fonduri UE din cauza acestui mecanism birocratic pe care vi l-am mentionat.
De asemenea, am dispus sa se accepte la depunerea proiectelor si a celor de finantare copii, in locul originalelor, conforme sub semnatura cu originalul. Astfel, daca proiectul este aprobat, sa vii dupa aceea cu toate documentele in original.
Este o procedura extrem de greoaie, de cele mai multe ori, sa vii cu tot felul de documente legalizate.
sursa: www.hotnews.ro
--------------------------------------------------------------------------------
Emil Boc: Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE
[24.03.2009]
Premierul Emil Boc a sustinut o declaratie de presa pe subiectul absorbtiei fondurilor europene. "Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor europene" desi, conform cifrelor prezentate de premier, aceasta este mai mare decat in guvernarea precedenta. "Exista si se poate observa cu ochiul liber un progres in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene."
Iata cele mai importante declaratii:
Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE.
Intre 22 decembrie 2008, data la care a intrat in exercitiu actualul guvern, si 20 martie 2009, au fost aprobate in cadrul programelor operational-sectoriale 683 de proiecte, in comparatie cu 420 care au fost adoptate in perioada 2007-2008.
In privinta semnarii efective a contractelor de finantare, in aceeasi perioada, au fost semnate 360 de proiecte, in comparatie cu 168 de proiecte in perioada 2007-2008. Cu alte cuvinte, exista si se poate observa cu ochiul liber un progres in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene.
Valoarea totala a contractelor de finantare pe programele operational-sectoriale este de peste 630 de milioane de euro.
Cele mai multe proiecte sunt in cadrul programului operational-sectorial "cresterea competitivitatii economice" - 258. Programul operational regional urmeaza cu 261, iar programul "dezvoltarea resurselor umane" - 140.
Ceea ce mai avem de lucru este de a scurta si mai mult termenul de la momentul aprobarii proiectului la momentul semnarii acestuia. Asta putem sa facem noi printr-o mai buna utilizare a resurselor umane pe care le avem in materia fondurilor europene.
Problema a doua care apare insa si care, de cele mai multe ori nu depinde de guvernul central, este de la momentul semnarii contractului de finantare pana la momentul licitatiei si de la momentul licitatiei la momentul finalizarii efective a lucrarilor.
De cele mai multe ori, aceste probleme depind de autoritatile locale. Din nefericire, exista termene chiar si de 14 luni de la momentul semnarii contractului pana la momentul organizarii licitatiei de catre autoritatile judetene si locale pentru proiectele europene.
In acest context, am procedat la modificarea legii achizitiilor publice, si am scurtat termenul de organizare a unei licitatii de la 87 de zile la 30 de zile, tocmai pentru a facilita un acces mai rapid la fondurile europene si la organizarea licitatiilor.
De asemenea, comitetul interministerial a reusit sa simplifice foarte multe proceduri in privinta depunerii, evaluarii si licitarii contractelor cu fonduri europene.
Am renuntat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului prin inlocuirea lor cu declaratii pe proprie raspundere a solicitantului, cu obligatia prezentarii respectivelor documente doar in etapa de contractare.
Am propus modificarea formatului standard de certificat de atestare fiscala pentru a evidentia exact ce inseamna datorii la bugetul de stat. Foarte multe firme nu pot participa la licitatiile publice pentru fonduri europene pentru ca pe certificatul fiscal scrie ca au datorii la bugetul de stat, fara sa se mentioneze pe acel certificat de atestare fiscala ca si statul ii datoreaza firmei respective o suma mare sau foarte mare de bani, de cele mai multe ori, mult mai mare ca suma pe care firma o avea datorie la stat.
De aceea, am stabilit astazi, ca pana in 15 aprilie, sa existe un ordin al Ministrului de Finante, prin care sa se reglementeze acest certificat de atestare fiscala, astfel incat sa nu se considere ca o firma are datorie la bugetul de stat daca, prin compensarea a ceea ce are de dat cu ceea ce are de luat nu-i iese un bilant negativ.
In contextul crizei, putine firme au de incasat de la stat, putine firme au de platit la stat si sunt firme, de cele mai multe ori, cu capacitate si importante pe piata achizitiilor publice, care nu pot participa la proiecte cu fonduri UE din cauza acestui mecanism birocratic pe care vi l-am mentionat.
De asemenea, am dispus sa se accepte la depunerea proiectelor si a celor de finantare copii, in locul originalelor, conforme sub semnatura cu originalul. Astfel, daca proiectul este aprobat, sa vii dupa aceea cu toate documentele in original.
Este o procedura extrem de greoaie, de cele mai multe ori, sa vii cu tot felul de documente legalizate.
sursa: www.hotnews.ro
Copii Strazii nu sunt nascuti in strada
Copii Strazii nu sunt nascuti in strada !
Peste 80% dintre copii recunosc că au mâncat bătaie de la părinţi
"Şi tu poţi să fi un părinte mai bun". Este campania lansată astăzi de Autoritatea Naţională pentru Apărarea Drepturilor Copilului.
E cineva care nu a luat macar o palma de la parinti ?
Eu recunosc ca am luat, una singura de la tatal meu ... ce mult l'am urat si asta a fost acum 16 ani , nu am uitat deloc locul, momentul si cum a fost palma aia mai ales ca a fost singura. Acum normal ca nu'l mai urasc pentru asta, mai ales ca nici nu am pe cine, din pacate, dar oare e posibila educatia copilului fara sa fie macar mustrat putin ? Oricum ar fi omul greseste, cumva trebuie indrumat ... cum ? Eu unul a-si incerca sa-l stimulez atunci cand face ceva bine sau cand e cuminte si sa-l las mai "moale" in stimulente cand face vre'o boacana... dar fara sa'l bat sau alte de astea, e absurd, cu bataia nu faci treaba nici la animale dar aminte la oameni!
Peste 80% dintre copii recunosc că au mâncat bătaie de la părinţi
"Şi tu poţi să fi un părinte mai bun". Este campania lansată astăzi de Autoritatea Naţională pentru Apărarea Drepturilor Copilului.
E cineva care nu a luat macar o palma de la parinti ?
Eu recunosc ca am luat, una singura de la tatal meu ... ce mult l'am urat si asta a fost acum 16 ani , nu am uitat deloc locul, momentul si cum a fost palma aia mai ales ca a fost singura. Acum normal ca nu'l mai urasc pentru asta, mai ales ca nici nu am pe cine, din pacate, dar oare e posibila educatia copilului fara sa fie macar mustrat putin ? Oricum ar fi omul greseste, cumva trebuie indrumat ... cum ? Eu unul a-si incerca sa-l stimulez atunci cand face ceva bine sau cand e cuminte si sa-l las mai "moale" in stimulente cand face vre'o boacana... dar fara sa'l bat sau alte de astea, e absurd, cu bataia nu faci treaba nici la animale dar aminte la oameni!
Copii strazii-Cersetorii j1o11oc
Copii strazii-Cersetorii j1o11oc
Copii strazii, cersetorii, sunt o realiatate in toatate tarii lumii indifferent de dezvoltare, diferenta consta in gradul de integrare in societate si de inplicarea societatii pentru realizarea problemelor acestor categorii.ONG sunt cele care se implicate active in realizarea unor proiecte pentru aceste categorii tot ele aduc la cunostinta publicului problemele acestei categorii.
Pentru realizarea unor proiecte de imagine trebuie cunoscute in primul rand probleme cu care se confrunta si solutiile oferite de ONG , solutii care sa produca o perceptie pozitiva asupra copiilor strazii si in felul acesta sa atraga implicarea societati in rezolvarea acestor probleme si in obtinerea de fonduri, care sunt atat de necesare in derularea proiectelor.
Una din organizatiile implicate activ in solutionarea problemelor este “Copiii Strazii”care functioneaza din 1997. Misiunea centrului este de a contribui la rezolvarea problematicii actuale a copiilor strazii, de a veni in intampinarea riscurilor ce pot decurge din modul de viata al acestor copii (in special riscul comiterii de acte delincventiale). Obiectivul final este de a preveni si reduce rata delicventei juvenile prin integrarea familiala si sociala a copiilor care au trait pe strada sau care sunt expusi riscului de a ajunge in strada.
. Sunt in principal trei categorii de copii:
-copii care pentru o perioada de timp au trait pe strada, au locuit efectiv pe strada
-copii care stateau pe strada in timpul zilei iar noaptea mergeau acasa
-copii care s-au aflat in situatii de risc -; din diverse motive, parintii lor si-au pierdut locuinta si pentru a nu ajunge cu copiii in strada, I-au adus la centru
Varsta copiilor din centru este cuprinsa intre 7 si 17 ani, dar sunt si tineri de 18 si respectiv 19 ani care sunt cuprinsi in program si care participa la activitatile desfasurate.
Dorim sa le oferim acestor copii un mediu familial caracterizat de dragoste, caldura, incredere si siguranta. De aceea, centrul a fost structurat pe apartamente, fiecare avand in componenta lui dormitoare pentru copii, o sala de activitati, bai si biroul mamei sociale. Asa cum intr-o familie mama are un rol deosebit in cresterea si educarea copilului, asa si in familia aceasta mamele sociale sunt cele care cu grija, dragoste si responsabilitate acopera in special carentele afective pe care le au copiii.
Activitatile centrului sunt structurate pe patru mari categorii:
1.activitati care asigura implinirea nevoilor de urgenta: oferirea de hrana, imbracaminte, asistenta medicala, deprinderea regulilor de igiena personala
2.activitati educative
3.activitati care urmaresc dezvoltarea psiho-sociala a copilului
4.activitati cu scopul de a identifica si sprijini familiile pentru reintegrarea familiala a copiilor din centru.
Salvati Copiii a creat primul serviciu de asistenta sociala stradala. Initiativa dezvoltarii acestui tip de serviciu adresat copiilor strazii a pornit de la necesitatea interventiei directe in strada. Un alt argument l-a constituit faptul ca orice proiect de viata individualizat al copilului trebuie sa porneasca din mediul in care acesta se afla.
OBIECTIVE
1. Realizarea si mentinerea legaturii cu grupurile de copii, punandu-se accent pe abordarea individuala;
2. Rezolvarea problemelor specifice in strada si care au un caracter urgent (probleme de ordin medical si material);
3. Plasarea copiilor in centrele de zi sau in cele rezidentiale;
4. Realizarea anchetelor sociale in familiile copiilor contactati si investigarea posibilitatilor de reintegrare in familia extinsa (rudele copilului) si recuperare scolara.
Programe de asistenta sociala stradala se desfasoara in Bucuresti si in patru filiale Salvati Copiii - Craiova, Iasi, Suceava si Targu-Mures.
Copiii strazii care muncesc
Abuzul grav al copiilor in propriile lor familii sau in institutii, lipsa serviciilor sociale adaptate nevoilor acestor copii au dus la cresterea numarului de copii care traiesc in strada.
Pentru a intelege mai bine structura acestui fenomen, distingem, folosind criteriul relatiei cu familia si criteriul varstei, patru categorii de copii si tineri care traiesc in strada:
I. Copiii care traiesc numai in strada si care nu au legaturi cu familia sau cu institutia de ocrotire
Acesti copii traiesc permanent in strada si supravietuiesc printr-o adaptare continua la regulile inumane ale strazii. Isi procura bani prin munca, cersit, prostitutie sau furturi marunte. Atitudinea fata de familie e confuza sau e caracterizata prin indiferenta. Domina amintirile legate de viata institutionala sau viata petrecuta in strada. Starea lor de igiena si sanatate e total improprie, iar comportamentul e puternic marcat de mediul strazii.Pot fi intalniti in canale, statii de metrou, santiere abandonate etc. Aproape toti consuma "aurolac", alcool si tutun.
II. Copiii care muncesc in strada si care se intorc de regula zilnic in familiile lor
In general, acesti copii nu frecventeaza scoala, cazurile de analfabetism fiind des intalnite. Se afla ziua in strada (mare parte obligati de catre parinti) incercand sa castige bani prin cersit sau prin alte activitati (spalatul masinilor, vanzarea de marfuri, incarcat si descarcat de marfuri, colectarea de obiecte reciclabile, furturi sau prostitutie). De regula, seara se intorc in familiile lor cu banii castigati.
Prezinta un risc ridicat de abandon definitiv al caminului familial, fie pentru ca vor ajunge sa considere, sub influenta altor copii din strada, ca banii li se cuvin, fie datorita presiunilor sau violentelor comise de parinti asupra lor de a contribui cu mai multi bani la cheltuielile zilnice ale familiei.
Consumul de droguri e limitat, dar contactele zilnice cu acei copii care stau permanent in strada i-au determinat pe unii sa experimenteze "trasul din punga".
Pot fi intalniti in metrou, in zonele centrale si aglomerate ale capitalei, la intersectii, in marile magazine, in depozite sau angro-uri.
III. Tinerii care traiesc in strada
Prezenta lor in strada este urmarea esecurilor de reintegrare ale institutiilor guvernamentale sau neguvernamentale din trecut. Mai mult de jumatate dintre ei au depasit cinci ani de viata in strada. Acesti tineri, desi nu mai sunt nici copii, nici adolescenti, din punct de vedere fizic si legal, totusi ei sunt asimilati, in continuare, categoriei copiilor strazii. De regula, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai strazii, cei care "fac" regulile grupului si cei care ofera protectie si sprijin celorlalti membri.
In randul tinerilor, consumul de droguri a devenit in ultimii trei ani o problema serioasa, trecandu-se de la "aurolac" la droguri tari, cum ar fi heroina, acum populara si cautata in randul lor atunci cand reusesc sa stranga suficienti bani pentru o doza.
Supravietuiesc din diverse munci (in general, munci grele), cersit sau furturi, iar adaposturile sunt total insuficiente. Tinerii pot fi vazuti in canale, statii de metrou, santiere abandonate etc.
IV. Copii care traiesc cu parintii in strada
Datele furnizate de Comisia Anti-Saracie in 2000 au indicat faptul ca 45% din populatia urbana si 55% din populatia rurala traieste sub pragul saraciei. Aceasta situatie a condus la pierderea locuintelor de catre unele familii care au ajuns sa traiasca impreuna cu copiii sub cerul liber sau in adaposturi improvizate in baraci, santiere abandonate etc.
Parintii supravietuiesc cersind impreuna cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Recurg deseori la actiuni de protest prin prezenta lor in fata institutiilor centrale de stat (Presedintie, Guvern, Primarie), insa fara castig de cauza. Practic nu exista nici un serviciu social care sa ofere adapost temporar unei familii cu copii, cu exceptia mamelor cu copii foarte mici.
In aceasta categorie au fost inclusi si tinerii care traiesc in strada si au devenit parinti.
Datorita saraciei extreme, multe familii isi folosesc proprii copii, indiferent de varsta acestora, pentru obtinerea de venituri. Copiii sunt implicati in diferite activitati, de la spalat parbrizele masinilor, la cersit, incarcat-descarcat marfa in piete, vandut ziare etc. Aceste activitati, datorita mediului periculos in care au loc si a perioadei lungi de desfasurare, afecteaza sanatatea si nivelul de instruire al copiilor.
Copiii Strazii se implica in analiza si cercetarea acestui fenomen pentru a putea aplica cele mai bune masuri de sprijin si protectie a copiilor exploatati.
Informare- informarea publicului larg (studenti, reprezentanti ai ONG-urilor, mass-media, etc.) asupra Conventei Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului, asupra situatiei copilului si a modului in care sunt respectate drepturile copilului in Romania si in lume;
- campanii de informare avand ca scop sensibilizarea opiniei publice fata de situatia copiilor aflati in dificultate.
Documentare- Actualizarea permanenta a datelor statistice privind situatia copilului prin intermediul diverselor surse de informare (Institutul National de Statistica, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Inspectoratul General al Politiei, ILO-IPEC, etc.).
Realizarea unor studii si cercetari privind diverse aspecte ale protectiei copilului: copii institutionalizati, copii cu un acces limitat la servicii sociale, copii cu dizabilitati, copii victime ale traficului.
Organizarea de mese rotunde, seminarii, conferinte avand ca participanti specialisti, autoritati locale si centrale, organizatii non-guvernamentale, mass-media.
Coordonarea activitatii Retelei ONG-urilor din Europa Centrala si de Est si din Tarile Baltice privind monitorizarea drepturilor copilului. In aceasta retea sunt implicate organizatii neguvernamentale din Albania, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova, Romania, Lituania, Bosnia Hetzegovina si Estonia.
Biblioteca Centrului contine peste 700 de titluri acoperind domenii variate precum: drepturile copilului si drepturile omului, protectia copilului, psihologie, pedagogie, dezvoltare organizationala, cat si rapoartele cercetarilor realizate de Salvati Copiii.
Publicatii
- in cadrul Centrului se redacteaza buletine informative lunare sau trimestriale: Monitor Drepturile Copilului, Children at Risk in Central and South Eastern Europe and Baltic Countries
- rapoartele cercetarilor si studiilor realizate sunt publicate si distribuite prin intermediul Centrului
Toate aceste proiecte au nevoie de fonduri pentru a fi sustinute, de-a lungul timpului au existat multe proiecte incepute care nu au putut fi finalizate din cauza sistarii fondurilor.
Implicarea agentilor economici in acest proiect va aduce beneficii nu doar copiilor defaforizati, ci si partenerilor acestui proiecte. Exista multe beneficii pe care companiile le pot avea in urma unui parteneriat cu reprezentantii societatii civile:
-in primul rand, conteaza sa ajuti comunitatea din care faci parte pentru dezvoltarea ei; companiile fac parte din comunitate, dezvoltarea acesteea va avea ca efect si dezvoltarea companiilor.
Recunoasterea implicarii unei companii in campanii de responsabilitate sociala de catre comunitate treptat devenind voci recunoscute si respectate in comunitate
Parteneriatele cu societatea civila creeaza notorietate pentru companii, cu toate implicatiile care decurg de aici: parteneri de afaceri de calitate mai buna, angajati mai implicati si mai responsabili, clienti mai fideli, colaboratori mai bine pregatiti profesional angajatii se simt mandri atunci cand compania din care fac parte se implica intr-o campanie de responsabilitate sociala care le afecteaza in mod pozitiv vietile personale sau comunitatea in general. Aceste actiuni aduc unplus de imagine ONG-ului care in acest fel va beneficia de o prezentare pozitiva in mediile de afacxeri de un vin o mare parte din fonduri
Implicarea unui ONG in campaniile sociale initiate de agentii economici, este un argument in plus la capitolul legitimitate si poate garanta tratatarea campaniei in cel mai serios mod de catre public
Un plus de resurse si expertiza in domenii specializate, satisfactia ca ai contribuit la binele comun.
Este foarte probabil ca organizatiile sa cunoasca mai bine, mai indeaproape comunitatea si nevoile acesteia si de asemenea sa fie mai bine cunoscute pe plan intern si apoi pe plan inernational. Deci companiile pot astfel avea certitudinea ca raspund unei nevoi reale. Pe de alta parte, companiile au astfel acces la anumite resurse - disponibile doar organizatiilor non profit - care le pot pune in valoare implicarea.
De multe ori exista o legatura profunda intre dezvoltarea companiei si dezvoltarea comunitatii. Implicarea in proiecte sociale poate fi transformata intr-un avantaj concurential durabil.
“Nu este suficient sa faci ordine in propria ta ograda, daca pe strada ta sunt gropi si praf, nu vei fi niciodata vizitat de o ruda bogata. Iar daca vrei sa vinzi aceasta "ograda", vei primi mai putini bani pentru ca ea se afla la periferie, chiar daca tu ai avut grija sa construiesti ceva trainic .”( Eliza Rogalski - Consultant Relatii Publice, Help Net Romania. Tinerii sunt deci un factor important in societate, fiind in mod proportional mai puternic afectati de schimbarile sociale.
Campania de imagine in acest caz trebuie inceputa in tara prin realizarea unor activitati puternic mediatizate cu implicarea personalitatilor din diverse domenii, acestia sunt formatorii de imagine care pot influenta intro mare masura perceptia societatii in afara.
Realizarea de activitati la care sa fie invitata si presa, in acelasi timp publicarea unor articole despre organizatie va ajuta la cunoasterea activitatii organizatiei de catre publicul larg. Toate aceste aduc un plus de imagine organizatiei si toate se reflecta asupra scopului acesteia care este realizarea unor proiecte pentru ncersetori si copii strazii pentru integrarea lor in societate.Realizarea unor proiecte in care sa fin implicate si voluntarii influenteaza pozitiv imaginea
Fiecare actiune din interiorul organizatiei poate fi promovata ca un eveniment deosebit.
Implicarea diplomatilor in proiecte ajuta la promovarea acestora In afara tarii Acestia prin contacte cu omologii lor din alte tari duc mai departe mesajul organizatiei si valorile promovate de aceasta deschizand porti catre medii din afara tarii si realizarea de proiecte avantajoase pentru toate partile implicate.
Avand sprijinul diplomatilor din tarile dezvoltate organiazatia poate cere sprijinul acestora pentrurealizarea unor contacte cu televiziuni de prestigiu pentru realizarea unor reporatje legate d situatia cersetorilor si a copiilor strazii din tara.
Aici avem exemplul Fundatiei ‘Sf. Ioan” care la inaugurarea centrului din Bucuresti a invitat pe Ambasadorul Frantei, Philippe Etienne impreuna cu membri ambasadei la acest eveniment ambasadorul a declarat ca a tinut in mod special sa fie prezent la acest eveniment, ultima actiune de acest gen la care participa inainte de a parasi Romania, in ianuarie, la incheierea misiunii sale, si ca s-a implicat in mod deosebit in acest proiect, "in primul rand ca prieten si apoi ca diplomat".
Tot domnia sa a salutat initiativa de implicare in acest proiect a constructorului argesean de automobile si a subliniat ca Dacia este o intreprindere cu spirit civic, care acorda atentie nevoilor societatii.
Tot domnia sa a invitat societati din diverse domenii la strangere ade donatii pentru fundatie unde alaturi de compania Dacia, au mai facut donatii Sofitel, Orange, Mobilux, Air France.
In Franta Philippe Etienne a sustinut activitatea fundatiei, prezentand in cadrul unor interviuri realizate in ziare de mare tiraj si la televiziune proiecteele promovate de aceasta.
Promovarea ONG trebuie facut incepand de la voluntari pana la diplomati pentru a intrat in toate mediile de la oamei de rand pana la marii oameni de afaceri si diplomati pentru o constientizare asupra problemelor cu care se confrunta acestia cat si pentru a obtine fonduri pentru rezolvarea lor asigurandu-se o transparenta in toate activitatile.
Copii strazii, cersetorii, sunt o realiatate in toatate tarii lumii indifferent de dezvoltare, diferenta consta in gradul de integrare in societate si de inplicarea societatii pentru realizarea problemelor acestor categorii.ONG sunt cele care se implicate active in realizarea unor proiecte pentru aceste categorii tot ele aduc la cunostinta publicului problemele acestei categorii.
Pentru realizarea unor proiecte de imagine trebuie cunoscute in primul rand probleme cu care se confrunta si solutiile oferite de ONG , solutii care sa produca o perceptie pozitiva asupra copiilor strazii si in felul acesta sa atraga implicarea societati in rezolvarea acestor probleme si in obtinerea de fonduri, care sunt atat de necesare in derularea proiectelor.
Una din organizatiile implicate activ in solutionarea problemelor este “Copiii Strazii”care functioneaza din 1997. Misiunea centrului este de a contribui la rezolvarea problematicii actuale a copiilor strazii, de a veni in intampinarea riscurilor ce pot decurge din modul de viata al acestor copii (in special riscul comiterii de acte delincventiale). Obiectivul final este de a preveni si reduce rata delicventei juvenile prin integrarea familiala si sociala a copiilor care au trait pe strada sau care sunt expusi riscului de a ajunge in strada.
. Sunt in principal trei categorii de copii:
-copii care pentru o perioada de timp au trait pe strada, au locuit efectiv pe strada
-copii care stateau pe strada in timpul zilei iar noaptea mergeau acasa
-copii care s-au aflat in situatii de risc -; din diverse motive, parintii lor si-au pierdut locuinta si pentru a nu ajunge cu copiii in strada, I-au adus la centru
Varsta copiilor din centru este cuprinsa intre 7 si 17 ani, dar sunt si tineri de 18 si respectiv 19 ani care sunt cuprinsi in program si care participa la activitatile desfasurate.
Dorim sa le oferim acestor copii un mediu familial caracterizat de dragoste, caldura, incredere si siguranta. De aceea, centrul a fost structurat pe apartamente, fiecare avand in componenta lui dormitoare pentru copii, o sala de activitati, bai si biroul mamei sociale. Asa cum intr-o familie mama are un rol deosebit in cresterea si educarea copilului, asa si in familia aceasta mamele sociale sunt cele care cu grija, dragoste si responsabilitate acopera in special carentele afective pe care le au copiii.
Activitatile centrului sunt structurate pe patru mari categorii:
1.activitati care asigura implinirea nevoilor de urgenta: oferirea de hrana, imbracaminte, asistenta medicala, deprinderea regulilor de igiena personala
2.activitati educative
3.activitati care urmaresc dezvoltarea psiho-sociala a copilului
4.activitati cu scopul de a identifica si sprijini familiile pentru reintegrarea familiala a copiilor din centru.
Salvati Copiii a creat primul serviciu de asistenta sociala stradala. Initiativa dezvoltarii acestui tip de serviciu adresat copiilor strazii a pornit de la necesitatea interventiei directe in strada. Un alt argument l-a constituit faptul ca orice proiect de viata individualizat al copilului trebuie sa porneasca din mediul in care acesta se afla.
OBIECTIVE
1. Realizarea si mentinerea legaturii cu grupurile de copii, punandu-se accent pe abordarea individuala;
2. Rezolvarea problemelor specifice in strada si care au un caracter urgent (probleme de ordin medical si material);
3. Plasarea copiilor in centrele de zi sau in cele rezidentiale;
4. Realizarea anchetelor sociale in familiile copiilor contactati si investigarea posibilitatilor de reintegrare in familia extinsa (rudele copilului) si recuperare scolara.
Programe de asistenta sociala stradala se desfasoara in Bucuresti si in patru filiale Salvati Copiii - Craiova, Iasi, Suceava si Targu-Mures.
Copiii strazii care muncesc
Abuzul grav al copiilor in propriile lor familii sau in institutii, lipsa serviciilor sociale adaptate nevoilor acestor copii au dus la cresterea numarului de copii care traiesc in strada.
Pentru a intelege mai bine structura acestui fenomen, distingem, folosind criteriul relatiei cu familia si criteriul varstei, patru categorii de copii si tineri care traiesc in strada:
I. Copiii care traiesc numai in strada si care nu au legaturi cu familia sau cu institutia de ocrotire
Acesti copii traiesc permanent in strada si supravietuiesc printr-o adaptare continua la regulile inumane ale strazii. Isi procura bani prin munca, cersit, prostitutie sau furturi marunte. Atitudinea fata de familie e confuza sau e caracterizata prin indiferenta. Domina amintirile legate de viata institutionala sau viata petrecuta in strada. Starea lor de igiena si sanatate e total improprie, iar comportamentul e puternic marcat de mediul strazii.Pot fi intalniti in canale, statii de metrou, santiere abandonate etc. Aproape toti consuma "aurolac", alcool si tutun.
II. Copiii care muncesc in strada si care se intorc de regula zilnic in familiile lor
In general, acesti copii nu frecventeaza scoala, cazurile de analfabetism fiind des intalnite. Se afla ziua in strada (mare parte obligati de catre parinti) incercand sa castige bani prin cersit sau prin alte activitati (spalatul masinilor, vanzarea de marfuri, incarcat si descarcat de marfuri, colectarea de obiecte reciclabile, furturi sau prostitutie). De regula, seara se intorc in familiile lor cu banii castigati.
Prezinta un risc ridicat de abandon definitiv al caminului familial, fie pentru ca vor ajunge sa considere, sub influenta altor copii din strada, ca banii li se cuvin, fie datorita presiunilor sau violentelor comise de parinti asupra lor de a contribui cu mai multi bani la cheltuielile zilnice ale familiei.
Consumul de droguri e limitat, dar contactele zilnice cu acei copii care stau permanent in strada i-au determinat pe unii sa experimenteze "trasul din punga".
Pot fi intalniti in metrou, in zonele centrale si aglomerate ale capitalei, la intersectii, in marile magazine, in depozite sau angro-uri.
III. Tinerii care traiesc in strada
Prezenta lor in strada este urmarea esecurilor de reintegrare ale institutiilor guvernamentale sau neguvernamentale din trecut. Mai mult de jumatate dintre ei au depasit cinci ani de viata in strada. Acesti tineri, desi nu mai sunt nici copii, nici adolescenti, din punct de vedere fizic si legal, totusi ei sunt asimilati, in continuare, categoriei copiilor strazii. De regula, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai strazii, cei care "fac" regulile grupului si cei care ofera protectie si sprijin celorlalti membri.
In randul tinerilor, consumul de droguri a devenit in ultimii trei ani o problema serioasa, trecandu-se de la "aurolac" la droguri tari, cum ar fi heroina, acum populara si cautata in randul lor atunci cand reusesc sa stranga suficienti bani pentru o doza.
Supravietuiesc din diverse munci (in general, munci grele), cersit sau furturi, iar adaposturile sunt total insuficiente. Tinerii pot fi vazuti in canale, statii de metrou, santiere abandonate etc.
IV. Copii care traiesc cu parintii in strada
Datele furnizate de Comisia Anti-Saracie in 2000 au indicat faptul ca 45% din populatia urbana si 55% din populatia rurala traieste sub pragul saraciei. Aceasta situatie a condus la pierderea locuintelor de catre unele familii care au ajuns sa traiasca impreuna cu copiii sub cerul liber sau in adaposturi improvizate in baraci, santiere abandonate etc.
Parintii supravietuiesc cersind impreuna cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Recurg deseori la actiuni de protest prin prezenta lor in fata institutiilor centrale de stat (Presedintie, Guvern, Primarie), insa fara castig de cauza. Practic nu exista nici un serviciu social care sa ofere adapost temporar unei familii cu copii, cu exceptia mamelor cu copii foarte mici.
In aceasta categorie au fost inclusi si tinerii care traiesc in strada si au devenit parinti.
Datorita saraciei extreme, multe familii isi folosesc proprii copii, indiferent de varsta acestora, pentru obtinerea de venituri. Copiii sunt implicati in diferite activitati, de la spalat parbrizele masinilor, la cersit, incarcat-descarcat marfa in piete, vandut ziare etc. Aceste activitati, datorita mediului periculos in care au loc si a perioadei lungi de desfasurare, afecteaza sanatatea si nivelul de instruire al copiilor.
Copiii Strazii se implica in analiza si cercetarea acestui fenomen pentru a putea aplica cele mai bune masuri de sprijin si protectie a copiilor exploatati.
Informare- informarea publicului larg (studenti, reprezentanti ai ONG-urilor, mass-media, etc.) asupra Conventei Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului, asupra situatiei copilului si a modului in care sunt respectate drepturile copilului in Romania si in lume;
- campanii de informare avand ca scop sensibilizarea opiniei publice fata de situatia copiilor aflati in dificultate.
Documentare- Actualizarea permanenta a datelor statistice privind situatia copilului prin intermediul diverselor surse de informare (Institutul National de Statistica, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Inspectoratul General al Politiei, ILO-IPEC, etc.).
Realizarea unor studii si cercetari privind diverse aspecte ale protectiei copilului: copii institutionalizati, copii cu un acces limitat la servicii sociale, copii cu dizabilitati, copii victime ale traficului.
Organizarea de mese rotunde, seminarii, conferinte avand ca participanti specialisti, autoritati locale si centrale, organizatii non-guvernamentale, mass-media.
Coordonarea activitatii Retelei ONG-urilor din Europa Centrala si de Est si din Tarile Baltice privind monitorizarea drepturilor copilului. In aceasta retea sunt implicate organizatii neguvernamentale din Albania, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova, Romania, Lituania, Bosnia Hetzegovina si Estonia.
Biblioteca Centrului contine peste 700 de titluri acoperind domenii variate precum: drepturile copilului si drepturile omului, protectia copilului, psihologie, pedagogie, dezvoltare organizationala, cat si rapoartele cercetarilor realizate de Salvati Copiii.
Publicatii
- in cadrul Centrului se redacteaza buletine informative lunare sau trimestriale: Monitor Drepturile Copilului, Children at Risk in Central and South Eastern Europe and Baltic Countries
- rapoartele cercetarilor si studiilor realizate sunt publicate si distribuite prin intermediul Centrului
Toate aceste proiecte au nevoie de fonduri pentru a fi sustinute, de-a lungul timpului au existat multe proiecte incepute care nu au putut fi finalizate din cauza sistarii fondurilor.
Implicarea agentilor economici in acest proiect va aduce beneficii nu doar copiilor defaforizati, ci si partenerilor acestui proiecte. Exista multe beneficii pe care companiile le pot avea in urma unui parteneriat cu reprezentantii societatii civile:
-in primul rand, conteaza sa ajuti comunitatea din care faci parte pentru dezvoltarea ei; companiile fac parte din comunitate, dezvoltarea acesteea va avea ca efect si dezvoltarea companiilor.
Recunoasterea implicarii unei companii in campanii de responsabilitate sociala de catre comunitate treptat devenind voci recunoscute si respectate in comunitate
Parteneriatele cu societatea civila creeaza notorietate pentru companii, cu toate implicatiile care decurg de aici: parteneri de afaceri de calitate mai buna, angajati mai implicati si mai responsabili, clienti mai fideli, colaboratori mai bine pregatiti profesional angajatii se simt mandri atunci cand compania din care fac parte se implica intr-o campanie de responsabilitate sociala care le afecteaza in mod pozitiv vietile personale sau comunitatea in general. Aceste actiuni aduc unplus de imagine ONG-ului care in acest fel va beneficia de o prezentare pozitiva in mediile de afacxeri de un vin o mare parte din fonduri
Implicarea unui ONG in campaniile sociale initiate de agentii economici, este un argument in plus la capitolul legitimitate si poate garanta tratatarea campaniei in cel mai serios mod de catre public
Un plus de resurse si expertiza in domenii specializate, satisfactia ca ai contribuit la binele comun.
Este foarte probabil ca organizatiile sa cunoasca mai bine, mai indeaproape comunitatea si nevoile acesteia si de asemenea sa fie mai bine cunoscute pe plan intern si apoi pe plan inernational. Deci companiile pot astfel avea certitudinea ca raspund unei nevoi reale. Pe de alta parte, companiile au astfel acces la anumite resurse - disponibile doar organizatiilor non profit - care le pot pune in valoare implicarea.
De multe ori exista o legatura profunda intre dezvoltarea companiei si dezvoltarea comunitatii. Implicarea in proiecte sociale poate fi transformata intr-un avantaj concurential durabil.
“Nu este suficient sa faci ordine in propria ta ograda, daca pe strada ta sunt gropi si praf, nu vei fi niciodata vizitat de o ruda bogata. Iar daca vrei sa vinzi aceasta "ograda", vei primi mai putini bani pentru ca ea se afla la periferie, chiar daca tu ai avut grija sa construiesti ceva trainic .”( Eliza Rogalski - Consultant Relatii Publice, Help Net Romania. Tinerii sunt deci un factor important in societate, fiind in mod proportional mai puternic afectati de schimbarile sociale.
Campania de imagine in acest caz trebuie inceputa in tara prin realizarea unor activitati puternic mediatizate cu implicarea personalitatilor din diverse domenii, acestia sunt formatorii de imagine care pot influenta intro mare masura perceptia societatii in afara.
Realizarea de activitati la care sa fie invitata si presa, in acelasi timp publicarea unor articole despre organizatie va ajuta la cunoasterea activitatii organizatiei de catre publicul larg. Toate aceste aduc un plus de imagine organizatiei si toate se reflecta asupra scopului acesteia care este realizarea unor proiecte pentru ncersetori si copii strazii pentru integrarea lor in societate.Realizarea unor proiecte in care sa fin implicate si voluntarii influenteaza pozitiv imaginea
Fiecare actiune din interiorul organizatiei poate fi promovata ca un eveniment deosebit.
Implicarea diplomatilor in proiecte ajuta la promovarea acestora In afara tarii Acestia prin contacte cu omologii lor din alte tari duc mai departe mesajul organizatiei si valorile promovate de aceasta deschizand porti catre medii din afara tarii si realizarea de proiecte avantajoase pentru toate partile implicate.
Avand sprijinul diplomatilor din tarile dezvoltate organiazatia poate cere sprijinul acestora pentrurealizarea unor contacte cu televiziuni de prestigiu pentru realizarea unor reporatje legate d situatia cersetorilor si a copiilor strazii din tara.
Aici avem exemplul Fundatiei ‘Sf. Ioan” care la inaugurarea centrului din Bucuresti a invitat pe Ambasadorul Frantei, Philippe Etienne impreuna cu membri ambasadei la acest eveniment ambasadorul a declarat ca a tinut in mod special sa fie prezent la acest eveniment, ultima actiune de acest gen la care participa inainte de a parasi Romania, in ianuarie, la incheierea misiunii sale, si ca s-a implicat in mod deosebit in acest proiect, "in primul rand ca prieten si apoi ca diplomat".
Tot domnia sa a salutat initiativa de implicare in acest proiect a constructorului argesean de automobile si a subliniat ca Dacia este o intreprindere cu spirit civic, care acorda atentie nevoilor societatii.
Tot domnia sa a invitat societati din diverse domenii la strangere ade donatii pentru fundatie unde alaturi de compania Dacia, au mai facut donatii Sofitel, Orange, Mobilux, Air France.
In Franta Philippe Etienne a sustinut activitatea fundatiei, prezentand in cadrul unor interviuri realizate in ziare de mare tiraj si la televiziune proiecteele promovate de aceasta.
Promovarea ONG trebuie facut incepand de la voluntari pana la diplomati pentru a intrat in toate mediile de la oamei de rand pana la marii oameni de afaceri si diplomati pentru o constientizare asupra problemelor cu care se confrunta acestia cat si pentru a obtine fonduri pentru rezolvarea lor asigurandu-se o transparenta in toate activitatile.
vineri, 3 aprilie 2009
Circa 3.000 de câinii comunitari din Ploieşti vor fi sterilizaţi. Ce facem cu ei după?
Circa 3.000 de câinii comunitari din Ploieşti vor fi sterilizaţi. Ce facem cu ei după?
Aseară, 31, martie 2009, în emisiunea Incomod am dezbătut cu invitaţii problema câinilor comunitari care circulă nestingheriţi pe străzi. Viceprimarul Carmen Dumitru şi Iulian Costache, purtătorul de cuvânt al Parcului Bucov, care cuprinde şi Adăpostul pentru câini, au fost de o parte, iar Denisa Sterie, reprezentant al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor şi Elena Bărbulescu au fost de cealaltă parte. Ultimele statistici ale Primăriei Ploieşti au scos la iveală faptul că pe străzile din localitate sunt în jur 3.000 de câini comunitari. Mie mi se pare enorm şi, ca atare, am conceput emisiunea aceasta, care a ţinut trei ore.
Problema pe care eu am ridicat-o şi o susţin este aceea că aceşti maidanezi trebuie sterilizaţi în primă fază. Din fericire, acest lucru a început de luna trecută, cu ajutorul Fundaţiei Vier Pfoten, care a sterilizat circa 500 de câni. Tot din fericire, ieri, primăria a semnat din nou un contract cu această fundaţie pentru prelungirea perioadei. Până aici e bine. Problema intervine atunci când îi aduci din nou pe stradă. Anumite studii susţin că după sterilizare animalele devin mai paşnice, nu mai sunt atât de agresive, mai ales în această perioadă a anului când se împerechează, iar hormonii pun stăpânire pe ele. Părerile sunt împărţite:
Iubitorii de animale, vorbesc de cei care pun foarte mare pasiune pentru aceste animale ale nimănui, susţin că ele pot să se reîntoarcă de unde au fost luate şi să fie îngrijite de locuitorii din zonă, fără nicio problemă. Pe de altă parte, cei care trăiesc cu frica de a se întoarce târziu acasă, nici nu concep aşa ceva. Care sunt soluţiile? Primarul Andrei Volosevici a intrat telefonic în emisiune şi a spus că încearcă să găsească sponsori pentru contruirea unor padocuri la Adăpostul de la Bucov. Am uitat să menţionez că acest Adăpost are o suprafată de 2,5 hectare, iar capacitatea lui este de doar 514 locuri în acest moment.
Aşa cum spuneam, părerile au fost împărţite. Spre finalul emisiunii a intrat telefonic doamna Carmen Arsene, vicepreşedintele FNPA, care a spus, că pe baza unor studii ale fundaţiilor europene s-a demonstrat că cea mai productivă metodă este aceea a steriliza cânii şi ai aduce la locurile de unde au fost luaţi. Spunea d-na Arsene, că în maximum 5 ani, nu va mai exista niciun câine pe stradă.
Nu susţin această idee pentru că aceşti câini nu dispar pur şi simplu. Din păcate, oameni fără minte şi fără responsabilitate, vin din alte localităţi, periodic, şi lasă mereu alţi şi alţi patrupezi nevinovaţi, care se înmulţesc la rândul lor. Ne vrem un oraş european. Haideţi să fim şi să începem să sprijinim aceste animale, dar să ţinem cont şi de confortul şi siguranţa oamenilor. Soluţiile sunt la îndemâna ONG-urilor. Una dintre propunerile mele este aceea ca să se construiască acele padocuri, iar iubitorii de animale să fie lăsaţi să aibe grijă permanent la Adăpostul de la Bucov. Implicarea acestora şi a fundaţiilor lor crează un confort în oraş şi scuteşte primăria de cheltuieli mari. Nu pot să închei fără să spun despre un telefon primit în emisiune, în care o iubitoare de animale a spus că urăşte oamenii în favoarea animalelor. Nu mi se pare normală această reacţie, chiar dacă unoeri oamenii sunt mai periculoşi decât bietele necuvântătoare.
Aştept propunerile voastre pentru rezolvarea acestei situaţii. Înainte de a mi le trimite, gândiţi-vă bine la ce implică şi cât de mult vreţi să vă implicaţi în ceea ce veţi susţine. Aveţi tot sprijinul meu.
P.S. Aceeaşi problemă a fost semnalată şi de foarte mulţi locuitori din Plopeni. În cel mai scurt timp voi face o emisiune despre aceea zonă, pentru a găsi soluţii cu ajutorul locuitorilor, dar mai ales a autorităţilor.
P.P.S. Cei dintre dv. care aveţi posibilitatea să filmaţi sau să pozaţi atoricităţile asupra animalelor vă rog să le trimiteţi pe adresa incomodph@yahoo.com. De asemenea, cei care aveí posibilitatea să pozaţi maşinile care transportă şi depozitează câni pe teritoriul Ploieştiului sau al altor localităţi trimiteţi pe adresa mai sus menţionată tot ce aveţi. Trebuie să facem ceva pentru binele comunităţii în care stăm cu toţii.
Sursa: www.incomodph.ro
Aseară, 31, martie 2009, în emisiunea Incomod am dezbătut cu invitaţii problema câinilor comunitari care circulă nestingheriţi pe străzi. Viceprimarul Carmen Dumitru şi Iulian Costache, purtătorul de cuvânt al Parcului Bucov, care cuprinde şi Adăpostul pentru câini, au fost de o parte, iar Denisa Sterie, reprezentant al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor şi Elena Bărbulescu au fost de cealaltă parte. Ultimele statistici ale Primăriei Ploieşti au scos la iveală faptul că pe străzile din localitate sunt în jur 3.000 de câini comunitari. Mie mi se pare enorm şi, ca atare, am conceput emisiunea aceasta, care a ţinut trei ore.
Problema pe care eu am ridicat-o şi o susţin este aceea că aceşti maidanezi trebuie sterilizaţi în primă fază. Din fericire, acest lucru a început de luna trecută, cu ajutorul Fundaţiei Vier Pfoten, care a sterilizat circa 500 de câni. Tot din fericire, ieri, primăria a semnat din nou un contract cu această fundaţie pentru prelungirea perioadei. Până aici e bine. Problema intervine atunci când îi aduci din nou pe stradă. Anumite studii susţin că după sterilizare animalele devin mai paşnice, nu mai sunt atât de agresive, mai ales în această perioadă a anului când se împerechează, iar hormonii pun stăpânire pe ele. Părerile sunt împărţite:
Iubitorii de animale, vorbesc de cei care pun foarte mare pasiune pentru aceste animale ale nimănui, susţin că ele pot să se reîntoarcă de unde au fost luate şi să fie îngrijite de locuitorii din zonă, fără nicio problemă. Pe de altă parte, cei care trăiesc cu frica de a se întoarce târziu acasă, nici nu concep aşa ceva. Care sunt soluţiile? Primarul Andrei Volosevici a intrat telefonic în emisiune şi a spus că încearcă să găsească sponsori pentru contruirea unor padocuri la Adăpostul de la Bucov. Am uitat să menţionez că acest Adăpost are o suprafată de 2,5 hectare, iar capacitatea lui este de doar 514 locuri în acest moment.
Aşa cum spuneam, părerile au fost împărţite. Spre finalul emisiunii a intrat telefonic doamna Carmen Arsene, vicepreşedintele FNPA, care a spus, că pe baza unor studii ale fundaţiilor europene s-a demonstrat că cea mai productivă metodă este aceea a steriliza cânii şi ai aduce la locurile de unde au fost luaţi. Spunea d-na Arsene, că în maximum 5 ani, nu va mai exista niciun câine pe stradă.
Nu susţin această idee pentru că aceşti câini nu dispar pur şi simplu. Din păcate, oameni fără minte şi fără responsabilitate, vin din alte localităţi, periodic, şi lasă mereu alţi şi alţi patrupezi nevinovaţi, care se înmulţesc la rândul lor. Ne vrem un oraş european. Haideţi să fim şi să începem să sprijinim aceste animale, dar să ţinem cont şi de confortul şi siguranţa oamenilor. Soluţiile sunt la îndemâna ONG-urilor. Una dintre propunerile mele este aceea ca să se construiască acele padocuri, iar iubitorii de animale să fie lăsaţi să aibe grijă permanent la Adăpostul de la Bucov. Implicarea acestora şi a fundaţiilor lor crează un confort în oraş şi scuteşte primăria de cheltuieli mari. Nu pot să închei fără să spun despre un telefon primit în emisiune, în care o iubitoare de animale a spus că urăşte oamenii în favoarea animalelor. Nu mi se pare normală această reacţie, chiar dacă unoeri oamenii sunt mai periculoşi decât bietele necuvântătoare.
Aştept propunerile voastre pentru rezolvarea acestei situaţii. Înainte de a mi le trimite, gândiţi-vă bine la ce implică şi cât de mult vreţi să vă implicaţi în ceea ce veţi susţine. Aveţi tot sprijinul meu.
P.S. Aceeaşi problemă a fost semnalată şi de foarte mulţi locuitori din Plopeni. În cel mai scurt timp voi face o emisiune despre aceea zonă, pentru a găsi soluţii cu ajutorul locuitorilor, dar mai ales a autorităţilor.
P.P.S. Cei dintre dv. care aveţi posibilitatea să filmaţi sau să pozaţi atoricităţile asupra animalelor vă rog să le trimiteţi pe adresa incomodph@yahoo.com. De asemenea, cei care aveí posibilitatea să pozaţi maşinile care transportă şi depozitează câni pe teritoriul Ploieştiului sau al altor localităţi trimiteţi pe adresa mai sus menţionată tot ce aveţi. Trebuie să facem ceva pentru binele comunităţii în care stăm cu toţii.
Sursa: www.incomodph.ro
Misiune, Viziune, ValoriMisiune
Misiune, Viziune, ValoriMisiune
Misiunea fundatiei Dinu Patriciu este de a sprijini si promova educatia, in toate formele ei, urmarind formarea de persoane cu un pronuntat spirit de initiativa, o deosebita constiinta civica, dar si un veritabil spirit de responsabilitate sociala.
Viziune
In viziunea noastra, o societate nu poate prospera decat ca urmare a actiunilor voluntare si neingradite ale membrilor sai. In acest sens, consideram ca orice societate are nevoie de indivizi care sa actioneze liber dar in acelasi timp responsabil, contribuind astfel la bunastarea lor si a societatii din care fac parte.
Credem mai presus de toate, ca educatia reprezinta motorul dezvoltarii societatii in care traim pentru ca doar o educatie temeinica poate duce la formarea unor astfel de indivizi, performanti dar si responsabili. Credem asadar ca educatia, in toate formele ei, este o prioritate, iar orice investitie pentru o educatie temeinica si continua este o investitie pentru viitorul nostru, al tuturor.
Valori
Credem in dreptul fiecarui individ de a-si stabili singur destinul si de a-si construi viitorul.
Credem in tineri pentru ca in ei se afla entuziasmul, dinamismul si forta inovatoare, elemente definitorii ale progresului.
Credem in educatie ca principal formator al indivizilor si in indivizi ca principali actori ai societatii.
Mai presus de toate, credem in forta exemplului personal si in datoria morala a celor care au reusit de a impartasi societatii din experienta si roadele succesului personal.
Misiunea fundatiei Dinu Patriciu este de a sprijini si promova educatia, in toate formele ei, urmarind formarea de persoane cu un pronuntat spirit de initiativa, o deosebita constiinta civica, dar si un veritabil spirit de responsabilitate sociala.
Viziune
In viziunea noastra, o societate nu poate prospera decat ca urmare a actiunilor voluntare si neingradite ale membrilor sai. In acest sens, consideram ca orice societate are nevoie de indivizi care sa actioneze liber dar in acelasi timp responsabil, contribuind astfel la bunastarea lor si a societatii din care fac parte.
Credem mai presus de toate, ca educatia reprezinta motorul dezvoltarii societatii in care traim pentru ca doar o educatie temeinica poate duce la formarea unor astfel de indivizi, performanti dar si responsabili. Credem asadar ca educatia, in toate formele ei, este o prioritate, iar orice investitie pentru o educatie temeinica si continua este o investitie pentru viitorul nostru, al tuturor.
Valori
Credem in dreptul fiecarui individ de a-si stabili singur destinul si de a-si construi viitorul.
Credem in tineri pentru ca in ei se afla entuziasmul, dinamismul si forta inovatoare, elemente definitorii ale progresului.
Credem in educatie ca principal formator al indivizilor si in indivizi ca principali actori ai societatii.
Mai presus de toate, credem in forta exemplului personal si in datoria morala a celor care au reusit de a impartasi societatii din experienta si roadele succesului personal.
joi, 2 aprilie 2009
cerere de sponsorizare
Catre
Domnule Director,
Va solicitam cu ocazia sarbatorile pascale ajutorea a 15 tineri care provin din Centrele de plasament din jud prahova tineri care sunt inclusi in catrul programuuiSocial de integrare in societate tineri sunt monitorizati de primaria Municipal PloiestiSi de partamentului social al asociatiei noastre iar ei sunt cazati in internatele unitatilorDe invatamant din Municipal Ploiesti.
Avem toata increterea ca veti da cors favorabil prezetei adrese
Cu consideratie,
Domnule Director,
Va solicitam cu ocazia sarbatorile pascale ajutorea a 15 tineri care provin din Centrele de plasament din jud prahova tineri care sunt inclusi in catrul programuuiSocial de integrare in societate tineri sunt monitorizati de primaria Municipal PloiestiSi de partamentului social al asociatiei noastre iar ei sunt cazati in internatele unitatilorDe invatamant din Municipal Ploiesti.
Avem toata increterea ca veti da cors favorabil prezetei adrese
Cu consideratie,
miercuri, 1 aprilie 2009
Ministerul Sănătăţii
PRESA
Ministerul Sănătăţii
COMUNICATE DE PRESĂ
Str. Cristian Popişteanu, nr.1-3, sector 1, cod 010024, Bucureşti
Relaţii cu publicul: tel: (+4) 021 307 2675; Fax: 307 2675
Bucureşti,30.03.2009
--------------------------------------------------------------------------------
Comunicat
Reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai medicilor de familie vor continua mâine, 31 martie a.c., discuțiile privind normele metodologice la contractul -cadru.
--------------------------------------------------------------------------------
Reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai medicilor de familie vor continua mâine, 31 martie a.c., discuțiile privind normele metodologice la contractul -cadru.
Medicii de familie sunt, în principiu, de acord cu prevederile contractului –cadru privind acordarea asistenței medicale în acest an.
Reprezentanții acestora agreează efectuarea serviciului de permanență la cabinetele medicale, însă nu sunt de acord cu efectuarea serviciului de permanență pe mașinile de consult la domiciliu și ambulanță.
„Cele 250 de mașini de consultații la domiciliu au fost achiziționate pentru a ușura depalsarea medicilor de familie la domiciliul pacientului. Cel puțin acestea au fost declarațiile oficiale de anul trecut. Nu înțeleg utilitatea acestei achiziții și sunt nedumerit cu ce scop fostul Guvern a cheltuit
5 000 000 euro pentru niște mașini care nu sunt dorite chiar de către beneficiari. Sunt curios cum se poate justifica o astfel de achiziție complet inutilă. Încercăm să gasim o utilitate acestor mașini împreună cu specialiștii din urgență”, a declarat ministrul Sănătății, dr. Ion BAZAC.
Ministrul Sănătății a adăugat că sumele cheltuite în 2008 pentru achiziționarea mașinilor destinate consultului la domiciliu ar fi dublat bugetul alocat serviciilor de permanență. Astfel, pacienții ar fi putut beneficia de servicii ale medicilor de familie și la sfârșit de săptămână, în special în zonele rurale, acolo unde nu există servicii de urgență.
Medicii de familie au apreciat că ministrul Sănătății a dovedit disponibilitatea pentru dialog.
Ministerul Sănătăţii
COMUNICATE DE PRESĂ
Str. Cristian Popişteanu, nr.1-3, sector 1, cod 010024, Bucureşti
Relaţii cu publicul: tel: (+4) 021 307 2675; Fax: 307 2675
Bucureşti,30.03.2009
--------------------------------------------------------------------------------
Comunicat
Reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai medicilor de familie vor continua mâine, 31 martie a.c., discuțiile privind normele metodologice la contractul -cadru.
--------------------------------------------------------------------------------
Reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai medicilor de familie vor continua mâine, 31 martie a.c., discuțiile privind normele metodologice la contractul -cadru.
Medicii de familie sunt, în principiu, de acord cu prevederile contractului –cadru privind acordarea asistenței medicale în acest an.
Reprezentanții acestora agreează efectuarea serviciului de permanență la cabinetele medicale, însă nu sunt de acord cu efectuarea serviciului de permanență pe mașinile de consult la domiciliu și ambulanță.
„Cele 250 de mașini de consultații la domiciliu au fost achiziționate pentru a ușura depalsarea medicilor de familie la domiciliul pacientului. Cel puțin acestea au fost declarațiile oficiale de anul trecut. Nu înțeleg utilitatea acestei achiziții și sunt nedumerit cu ce scop fostul Guvern a cheltuit
5 000 000 euro pentru niște mașini care nu sunt dorite chiar de către beneficiari. Sunt curios cum se poate justifica o astfel de achiziție complet inutilă. Încercăm să gasim o utilitate acestor mașini împreună cu specialiștii din urgență”, a declarat ministrul Sănătății, dr. Ion BAZAC.
Ministrul Sănătății a adăugat că sumele cheltuite în 2008 pentru achiziționarea mașinilor destinate consultului la domiciliu ar fi dublat bugetul alocat serviciilor de permanență. Astfel, pacienții ar fi putut beneficia de servicii ale medicilor de familie și la sfârșit de săptămână, în special în zonele rurale, acolo unde nu există servicii de urgență.
Medicii de familie au apreciat că ministrul Sănătății a dovedit disponibilitatea pentru dialog.
Salvati planeta-Save the planet
Salvati planeta-Save the planet
De ce nu incercam sa salvam planeta, sa o facem mai buna , mai curata? Sa renuntam la mizeria ce ne inconjoara .
De ce de fiecare data e mai usor sa arunci pe langa un cos de gunoi decat in el? Sau e asa greu sa pastrezi mizeria in buzunar pana ajungi la un cos?
Multi oameni mor din cauza ca anumiti paraziti din natura intra in corpul uman din cauza ca mediul inconjurator nu este curat, nu respecta nici macar normele europene.
Pentru a incepe sa salvam lumea planeta, natura incepeti prin a va schimba, a schimba comportamentul vostru.
Ar trebui sa incep sa ne gandim unde se va ajunge daca continuam in ritmul asta, daca va mai exista Terra , daca vom mai exista noi sau totul se va degrada, se va distruge incetul cu incetul.
Nu ar fi bine daca am incerca sa facem acesta lume mai curata acum si mai tarziu sa nu avem nici o grija, sa nu ne mai intrebam daca vom mai trai cum traim acuma.
Sa incepem sa schimbam ceva, atat la mediul inconjurator cat si la noi dar totul sa fie in bine.
Conforn unor cercetari americane, in urmatoarele :
3 SECUNDE : oamenii vor taia 799 de copaci, populatia lumi va creste cu 9%,se vor arunca 3000de conserve de bautura, 4 masini noi vor iesi din fabrica gata sa polueze aerul. Va dati seama cate lucruri rele se intampla doar in 3 secunde? Dar asta nu e tot. In urmatoarele:
3 MINUTE : oamenii vor manca 13000 de mancare de la fast-food, si 4 vaci jumate in forma de hamburgers, un vanator va omori 2 elefanti in centrul Africii, se vor cumpara 176 de mobile, si se vor lua 5 camioane de aspirina.
3 ORE : 17 specii de animale sau pasari vor disparea sin padurile tropicale, 3000 de animale vor muri in Europa, doar americanii vor folosi hartie fabricate din 375000 de copaci, 160 km de plastic va fi aruncat, europeni vor cumpara peste 1000.000de CDuri,iar pisicile shi caini vor manca 12000000 de conserve de mancare
Intr-un an doar o familie va arunca o tona de gunoi .Asta e ca si cum am arunca un elefant la gunoi. De ce vreti sa procedati asa cand puteti recicla tot ce se poate din gunoiul dumneavoastra.
Aproape toate lucrurile pe care un om obijnuit le arunce, sunt reciclabile.
Dar nu gunoiul este singura problema .Energia solara este si ea importanta.Toti ar trebui sa folosim mai putina energie!!! Pentru ca mersul pe jos face foarte bine la sanatate, ar trebui sa mergem pe jos nu cu masina. Daca distanta este mai mare puteti lua cu voi alte persoane care merg in aceeasi directie, pentru a nu folosi mai multe masini pentru acelasi loc.
Atunci cand iesim din camera ar trebui sa stingem becul!!!Energia nu trebuie irosita aiurea!!!
Dup ace va incarcati telefonul mobil NU uitati sa scoateti incarcatorul din priza!!! Sa nu credeti ca daca mobilul nu mai e conectat la el nu mai concuma energie. Daca va uitati la televizor si dintr-o anumita cauza plecati din camera, NU uitati s il inchideti.
!!! SAVE ENERGY AND SAVE THE EARTH !!!
Adriana
peewee_sweet_girl@yahoo.com
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten
De ce nu incercam sa salvam planeta, sa o facem mai buna , mai curata? Sa renuntam la mizeria ce ne inconjoara .
De ce de fiecare data e mai usor sa arunci pe langa un cos de gunoi decat in el? Sau e asa greu sa pastrezi mizeria in buzunar pana ajungi la un cos?
Multi oameni mor din cauza ca anumiti paraziti din natura intra in corpul uman din cauza ca mediul inconjurator nu este curat, nu respecta nici macar normele europene.
Pentru a incepe sa salvam lumea planeta, natura incepeti prin a va schimba, a schimba comportamentul vostru.
Ar trebui sa incep sa ne gandim unde se va ajunge daca continuam in ritmul asta, daca va mai exista Terra , daca vom mai exista noi sau totul se va degrada, se va distruge incetul cu incetul.
Nu ar fi bine daca am incerca sa facem acesta lume mai curata acum si mai tarziu sa nu avem nici o grija, sa nu ne mai intrebam daca vom mai trai cum traim acuma.
Sa incepem sa schimbam ceva, atat la mediul inconjurator cat si la noi dar totul sa fie in bine.
Conforn unor cercetari americane, in urmatoarele :
3 SECUNDE : oamenii vor taia 799 de copaci, populatia lumi va creste cu 9%,se vor arunca 3000de conserve de bautura, 4 masini noi vor iesi din fabrica gata sa polueze aerul. Va dati seama cate lucruri rele se intampla doar in 3 secunde? Dar asta nu e tot. In urmatoarele:
3 MINUTE : oamenii vor manca 13000 de mancare de la fast-food, si 4 vaci jumate in forma de hamburgers, un vanator va omori 2 elefanti in centrul Africii, se vor cumpara 176 de mobile, si se vor lua 5 camioane de aspirina.
3 ORE : 17 specii de animale sau pasari vor disparea sin padurile tropicale, 3000 de animale vor muri in Europa, doar americanii vor folosi hartie fabricate din 375000 de copaci, 160 km de plastic va fi aruncat, europeni vor cumpara peste 1000.000de CDuri,iar pisicile shi caini vor manca 12000000 de conserve de mancare
Intr-un an doar o familie va arunca o tona de gunoi .Asta e ca si cum am arunca un elefant la gunoi. De ce vreti sa procedati asa cand puteti recicla tot ce se poate din gunoiul dumneavoastra.
Aproape toate lucrurile pe care un om obijnuit le arunce, sunt reciclabile.
Dar nu gunoiul este singura problema .Energia solara este si ea importanta.Toti ar trebui sa folosim mai putina energie!!! Pentru ca mersul pe jos face foarte bine la sanatate, ar trebui sa mergem pe jos nu cu masina. Daca distanta este mai mare puteti lua cu voi alte persoane care merg in aceeasi directie, pentru a nu folosi mai multe masini pentru acelasi loc.
Atunci cand iesim din camera ar trebui sa stingem becul!!!Energia nu trebuie irosita aiurea!!!
Dup ace va incarcati telefonul mobil NU uitati sa scoateti incarcatorul din priza!!! Sa nu credeti ca daca mobilul nu mai e conectat la el nu mai concuma energie. Daca va uitati la televizor si dintr-o anumita cauza plecati din camera, NU uitati s il inchideti.
!!! SAVE ENERGY AND SAVE THE EARTH !!!
Adriana
peewee_sweet_girl@yahoo.com
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten
Comunicat de presă
Comunicat de presă
Bucureşti, 25 februarie 2009
S-a lansat EVOLUNTAR.RO, punct de întâlnire on-line între organizaţii şi tineri voluntari
Salvaţi Copiii a lansat oficial portalul EVOLUNTAR.RO, parte a proiectului “Participarea Civică a Tinerilor”, finanţat de CEE Trust (Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe) şi derulat în România în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Parlamentul României.
Ambasadorii proiectului sunt Andreea Raicu şi Andi Moisescu, persoane publice implicate activ în activităţile organizaţiei Salvaţi Copiii de lungă vreme. Andi Moisescu a fost, de altfel, şi prezentatorul evenimentului de lansare care a avut loc la Clubul Ţăranului.
EVOLUNTAR.RO este un serviciu gratuit de recrutare a voluntarilor care pot acţiona în toată ţara în proiectele derulate de organizaţii şi promovează dreptul de participare al tinerilor prin informarea acestora cu privire la oportunităţile de voluntariat existente.
Necesitatea creării acestui portal a fost relevată în urma studiilor asupra Stării Tineretului din România realizate de Autoritatea Naţională pentru Tineret la nivel naţional (2007 şi 2008) pe un eşantion de peste 3,000 de tineri (14-35 de ani, mediu urban şi rural). Deşi o treime dintre cei intervievaţi îşi doresc să lucreze ca voluntari, mai puţin de 7% desfăşoară astfel de activităţi. Majoritatea motivează că slaba implicare socială este rezultatul lipsei de informare şi de oportunităţi de a activa ca voluntar la nivel local. În acelaşi timp, notorietatea organizaţiilor neguvernamentale cu activitate locală este extrem de redusă în rândul tinerilor, doar 7% dintre ei afirmând că au cunoştinţă de existenţa vreunei astfel de organizaţii
În scurtul răstimp de la creare (ianuarie 2009), pe site s-au înregistrat deja peste 20 de organizaţii care activează în 29 de judeţe şi peste 90 de tineri voluntari, estimându-se că în urma lansării oficiale şi implementării proiectului aproximativ 500 de tineri vor fi atraşi în activităţi de voluntariat şi direcţionaţi către organizaţii specializate care desfăşoară activităţi conforme cu interesele lor (probleme sociale, de mediu, drepturile copiilor şi tinerilor etc.).
Portalul cuprinde secţiuni speciale unde se pot înregistra atât tinerii care doresc să se implice în activităţi de voluntariat, cât şi organizaţiile sau instituţiile care caută voluntari pe un anumit domeniu, într-un anumită zonă a ţării, dorindu-se o platformă de facilitare a fluxului de informaţii între aceste două categorii. Portalul prezintă conceptul de voluntariat, drepturile şi obligaţiile unui voluntar, dar şi avantajele pe care calitatea de voluntar le aduce în viaţa unui tânăr şi a comunităţii din care face parte. Pe site sunt postate şi testimoniale ale tinerilor deja angajaţi în activităţi de voluntariat, care îşi împărtăşesc experienţele în domeniu.
Pe lângă lansarea portalului, proiectul “Participarea Civică a Tinerilor” cuprinde activităţi complementare pe tema voluntariatului, precum: sesiuni de informare de la egal la egal în şcoli pentru promovarea dreptului la participare, sesiuni adresate profesorilor pe tema dreptului la participare şi motivarea elevilor în acest sens, diseminarea de materiale informative pentru promovarea voluntariatului, precum şi facilitarea dialogului între copii şi tineri, pe de o parte, şi autorităţi, pe de altă parte.
“Am format deja în cadrul acestui proiect o reţea naţională de 60 tineri voluntari care acţionează la nivelul comunităţilor lor pentru respectarea dreptului la participare garantat de Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului. Aceştia organizează în prezent evenimente de informare pentru alţi 3000 de tineri. Tot ei sunt cei care au contribuit la realizarea portalului.www.evoluntar.ro. Totodată, 300 de profesori sunt implicaţi la nivel naţional pentru a acţiona ca promotori ai ideii de responsabilitate civică activă în instituţiile de învăţământ. Portalul este un instrument de care pot beneficia toate organizatiile şi instituţiile care acţionează cu suportul voluntarilor” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Salvaţi Copiii România.
Portalul www.evoluntar.ro, alături de toate acţiunile întreprinse în cadrul proiectului, contribuie la crearea unui mediu social în care tinerii pot juca un rol activ în procesul decizional. La nivel general, se aşteaptă ca la finalul proiectului procentul tinerilor români interesaţi de a participa activ la viaţa comunităţii va creşte simţitor, întreaga societate devenind, astfel, beneficiar.
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Cristina Adam, Coordonator Proiect, tel : 0723 02 89 58, cristina_adam@salvaticopiii.ro
Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care promovează de 18 ani drepturile copilului, în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Este membră a Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii, cea mai mare organizaţie independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, ce cuprinde 27 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 ţări. Salvaţi Copiii România este implicată în diferite proiecte de educaţie, protecţie socială şi advocacy pentru copiii din familii sărace, copiii victimă a violenţei, copiii victime ale exploatării prin munca, copiii străzii, copiii refugiaţi, copiii din comunităţile dezavantajate, copiii cu dizabilităţi etc., lucrând cu copiii si familiile acestora pentru îmbunătăţirea vieţii lor de zi cu zi şi crearea unor planuri de viitor. În programele derulate în anul 2007 au fost implicaţi peste 30.000 de copii. Salvaţi Copiii îşi utilizează experienţa globală pentru a obţine din partea organismelor guvernamentale decizii şi iniţiative de pe urma cărora să beneficieze toţi copiii.
Pentru mai multe informaţii despre programele Salvati Copiii România vizitaţi www.salvaticopiii.ro
Bucureşti, 25 februarie 2009
S-a lansat EVOLUNTAR.RO, punct de întâlnire on-line între organizaţii şi tineri voluntari
Salvaţi Copiii a lansat oficial portalul EVOLUNTAR.RO, parte a proiectului “Participarea Civică a Tinerilor”, finanţat de CEE Trust (Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe) şi derulat în România în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Parlamentul României.
Ambasadorii proiectului sunt Andreea Raicu şi Andi Moisescu, persoane publice implicate activ în activităţile organizaţiei Salvaţi Copiii de lungă vreme. Andi Moisescu a fost, de altfel, şi prezentatorul evenimentului de lansare care a avut loc la Clubul Ţăranului.
EVOLUNTAR.RO este un serviciu gratuit de recrutare a voluntarilor care pot acţiona în toată ţara în proiectele derulate de organizaţii şi promovează dreptul de participare al tinerilor prin informarea acestora cu privire la oportunităţile de voluntariat existente.
Necesitatea creării acestui portal a fost relevată în urma studiilor asupra Stării Tineretului din România realizate de Autoritatea Naţională pentru Tineret la nivel naţional (2007 şi 2008) pe un eşantion de peste 3,000 de tineri (14-35 de ani, mediu urban şi rural). Deşi o treime dintre cei intervievaţi îşi doresc să lucreze ca voluntari, mai puţin de 7% desfăşoară astfel de activităţi. Majoritatea motivează că slaba implicare socială este rezultatul lipsei de informare şi de oportunităţi de a activa ca voluntar la nivel local. În acelaşi timp, notorietatea organizaţiilor neguvernamentale cu activitate locală este extrem de redusă în rândul tinerilor, doar 7% dintre ei afirmând că au cunoştinţă de existenţa vreunei astfel de organizaţii
În scurtul răstimp de la creare (ianuarie 2009), pe site s-au înregistrat deja peste 20 de organizaţii care activează în 29 de judeţe şi peste 90 de tineri voluntari, estimându-se că în urma lansării oficiale şi implementării proiectului aproximativ 500 de tineri vor fi atraşi în activităţi de voluntariat şi direcţionaţi către organizaţii specializate care desfăşoară activităţi conforme cu interesele lor (probleme sociale, de mediu, drepturile copiilor şi tinerilor etc.).
Portalul cuprinde secţiuni speciale unde se pot înregistra atât tinerii care doresc să se implice în activităţi de voluntariat, cât şi organizaţiile sau instituţiile care caută voluntari pe un anumit domeniu, într-un anumită zonă a ţării, dorindu-se o platformă de facilitare a fluxului de informaţii între aceste două categorii. Portalul prezintă conceptul de voluntariat, drepturile şi obligaţiile unui voluntar, dar şi avantajele pe care calitatea de voluntar le aduce în viaţa unui tânăr şi a comunităţii din care face parte. Pe site sunt postate şi testimoniale ale tinerilor deja angajaţi în activităţi de voluntariat, care îşi împărtăşesc experienţele în domeniu.
Pe lângă lansarea portalului, proiectul “Participarea Civică a Tinerilor” cuprinde activităţi complementare pe tema voluntariatului, precum: sesiuni de informare de la egal la egal în şcoli pentru promovarea dreptului la participare, sesiuni adresate profesorilor pe tema dreptului la participare şi motivarea elevilor în acest sens, diseminarea de materiale informative pentru promovarea voluntariatului, precum şi facilitarea dialogului între copii şi tineri, pe de o parte, şi autorităţi, pe de altă parte.
“Am format deja în cadrul acestui proiect o reţea naţională de 60 tineri voluntari care acţionează la nivelul comunităţilor lor pentru respectarea dreptului la participare garantat de Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului. Aceştia organizează în prezent evenimente de informare pentru alţi 3000 de tineri. Tot ei sunt cei care au contribuit la realizarea portalului.www.evoluntar.ro. Totodată, 300 de profesori sunt implicaţi la nivel naţional pentru a acţiona ca promotori ai ideii de responsabilitate civică activă în instituţiile de învăţământ. Portalul este un instrument de care pot beneficia toate organizatiile şi instituţiile care acţionează cu suportul voluntarilor” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Salvaţi Copiii România.
Portalul www.evoluntar.ro, alături de toate acţiunile întreprinse în cadrul proiectului, contribuie la crearea unui mediu social în care tinerii pot juca un rol activ în procesul decizional. La nivel general, se aşteaptă ca la finalul proiectului procentul tinerilor români interesaţi de a participa activ la viaţa comunităţii va creşte simţitor, întreaga societate devenind, astfel, beneficiar.
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Cristina Adam, Coordonator Proiect, tel : 0723 02 89 58, cristina_adam@salvaticopiii.ro
Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care promovează de 18 ani drepturile copilului, în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Este membră a Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii, cea mai mare organizaţie independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, ce cuprinde 27 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 ţări. Salvaţi Copiii România este implicată în diferite proiecte de educaţie, protecţie socială şi advocacy pentru copiii din familii sărace, copiii victimă a violenţei, copiii victime ale exploatării prin munca, copiii străzii, copiii refugiaţi, copiii din comunităţile dezavantajate, copiii cu dizabilităţi etc., lucrând cu copiii si familiile acestora pentru îmbunătăţirea vieţii lor de zi cu zi şi crearea unor planuri de viitor. În programele derulate în anul 2007 au fost implicaţi peste 30.000 de copii. Salvaţi Copiii îşi utilizează experienţa globală pentru a obţine din partea organismelor guvernamentale decizii şi iniţiative de pe urma cărora să beneficieze toţi copiii.
Pentru mai multe informaţii despre programele Salvati Copiii România vizitaţi www.salvaticopiii.ro
Comunicat de presă
Comunicat de presă
Salvaţi Copiii lansează cartea realizată de copii pentru copii
„Să învăţăm să prevenim dezastrele”
Bucureşti, 12 martie 2009. Lucrarea „Să învăţăm să prevenim dezastrele” face parte din Proiectul educativ coordonat de copii privind reducerea riscurilor în cazul dezastrelor naturale („Child Led - Disasters Risk Reduction”), un proiect iniţiat şi sprijinit de Salvaţi Copiii Suedia, implementat în România de către Salvaţi Copiii România în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Grupul la Nivel Înalt pentru Copiii României.
Proiectul-pilot, inovativ prin faptul că este coordonat de copii, s-a desfăşurat în trei şcoli din trei localităţi diferite: Şcoala nr. 71 „Iovan Ducici” din Bucureşti (Sector 2) – zona centrală a capitalei cunoscută cu risc foarte ridicat în caz de cutremur, Şcoala cu clasele I-VIII „Gheorghe Jienescu” din Rast, judeţul Dolj şi Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 din Chiselet, judeţul Călăraşi - ambele localităţi afectate sever de inundaţiile din anul 2006.
Scopul proiectului este implicarea copiilor din clasele IV-VI în activităţi specifice pentru a afla care sunt cauzele şi efectele dezastrelor naturale, precum şi metodele de prevenire a riscurilor şi măsurile de urgenţă ce se impun a fi luate în astfel de cazuri. Principalele obiective sunt: informarea copiilor despre principalele dezastre care se pot produce în zonele unde locuiesc, dobândirea unor noţiuni referitoare la dezastre, identificarea cauzelor şi formarea de deprinderi de acordare a primului ajutor în caz de calamităţi naturale, precum şi formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.
Lucrarea „Să învăţăm să prevenim dezastrele” îşi propune să acopere problematica celor mai frecvente fenomene naturale periculoase din România - inundaţii şi cutremure, precum şi un alt fenomen, provocat de om sau asociat dezastrelor naturale: incendiul. La redactarea textelor au participat peste 60 de copii din clasele IV-VI din localităţile mai sus menţionate, în urma unor sesiuni de instruire susţinute de specialişti ai Inspectoratului de Situaţii pentru Urgenţă şi sub coordonarea a 30 de voluntari şi 6 profesori.
Copiii au fost încurajaţi să folosească un limbaj accesibil copiilor de vârstă şcolară, astfel încât lucrarea să poată constitui un ghid pentru elevi şi chiar un suport de curs pentru profesorii din şcolile care doresc să abordeze aceste teme.
„În spiritul viziunii Salvaţi Copiii şi având în vedere caracterul special al categoriei sociale reprezentate de copii – vulnerabilitate, dar şi o mare receptivitate -, considerăm că o astfel de lucrare,
elaborată chiar de copii, este una din cele mai bune metode de a-i informa şi educa pentru a reacţiona corect în astfel de situaţii. De asemenea, dorim să facem astfel un demers şi pentru dreptul de participare a copiilor care, adeseori, sunt lăsaţi pe un plan secund sau chiar ignoraţi în timpul unor astfel de evenimente” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Necesitatea elaborării unei astfel de lucrări survine în contextul schimbărilor climaterice globale, care au condus deseori la apariţia unor dezastre naturale, România confruntându-se, şi ea, în ultimii ani cu fenomene naturale periculoase, în special inundaţii. Experienţa altor state, afectate de dezastre naturale, unde asemenea proiecte educative derulate de copii s-au bucurat de un mare succes (Thailanda, Sri Lanka, India, Indonezia, Vietnam, Filipine, Pakistan sau Nepal), a condus la concluzia că două din cele mai eficiente metode de prevenire în cazul dezastrelor naturale sunt educaţia şi informarea.
Etapa imediat următoare a proiectului va consta în susţinerea de către elevii-autori de lecţii deschise pentru elevii din clasele IV-VI din 12 şcoli din cele trei zone (Bucureşti, Dolj, Călăraşi), având ca suport de curs cartea realizată chiar de ei, dar bazându-se şi pe propria experienţă acumulată pe parcursul redactării lucrării. Se estimează că până la sfârşitul anului 2009 aproximativ 350-400 de elevi din clasele IV-VI vor fi informaţi referitor la metodele de reducere a riscurilor dezastrelor naturale.
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Leonard Andreescu
Coordonator Proiect Salvaţi Copiii
Telefon : 0744 917 521
E-mail:leonard_andreescu@salvaticopiii.ro
Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care promovează de 18 ani drepturile copilului, în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Este membră a Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii, cea mai mare organizaţie independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, ce cuprinde 27 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 ţări. Salvaţi Copiii România este implicată în diferite proiecte de educaţie, protecţie socială şi advocacy pentru copiii din familii sărace, copiii victimă a violenţei, copiii victime ale exploatării prin munca, copiii străzii, copiii refugiaţi, copiii din comunităţile dezavantajate, copiii cu dizabilităţi etc., lucrând cu copiii si familiile acestora pentru îmbunătăţirea vieţii lor de zi cu zi şi crearea unor planuri de viitor. În programele derulate în anul 2007 au fost implicaţi peste 30.000 de copii. Salvaţi Copiii îşi utilizează experienţa globală pentru a obţine din partea organismelor guvernamentale decizii şi iniţiative de pe urma cărora să beneficieze toţi copiii.
Pentru mai multe informaţii despre programele Salvati Copiii România vizitaţi www.salvaticopiii.ro
Salvaţi Copiii lansează cartea realizată de copii pentru copii
„Să învăţăm să prevenim dezastrele”
Bucureşti, 12 martie 2009. Lucrarea „Să învăţăm să prevenim dezastrele” face parte din Proiectul educativ coordonat de copii privind reducerea riscurilor în cazul dezastrelor naturale („Child Led - Disasters Risk Reduction”), un proiect iniţiat şi sprijinit de Salvaţi Copiii Suedia, implementat în România de către Salvaţi Copiii România în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Grupul la Nivel Înalt pentru Copiii României.
Proiectul-pilot, inovativ prin faptul că este coordonat de copii, s-a desfăşurat în trei şcoli din trei localităţi diferite: Şcoala nr. 71 „Iovan Ducici” din Bucureşti (Sector 2) – zona centrală a capitalei cunoscută cu risc foarte ridicat în caz de cutremur, Şcoala cu clasele I-VIII „Gheorghe Jienescu” din Rast, judeţul Dolj şi Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 din Chiselet, judeţul Călăraşi - ambele localităţi afectate sever de inundaţiile din anul 2006.
Scopul proiectului este implicarea copiilor din clasele IV-VI în activităţi specifice pentru a afla care sunt cauzele şi efectele dezastrelor naturale, precum şi metodele de prevenire a riscurilor şi măsurile de urgenţă ce se impun a fi luate în astfel de cazuri. Principalele obiective sunt: informarea copiilor despre principalele dezastre care se pot produce în zonele unde locuiesc, dobândirea unor noţiuni referitoare la dezastre, identificarea cauzelor şi formarea de deprinderi de acordare a primului ajutor în caz de calamităţi naturale, precum şi formarea unei atitudini responsabile faţă de mediu.
Lucrarea „Să învăţăm să prevenim dezastrele” îşi propune să acopere problematica celor mai frecvente fenomene naturale periculoase din România - inundaţii şi cutremure, precum şi un alt fenomen, provocat de om sau asociat dezastrelor naturale: incendiul. La redactarea textelor au participat peste 60 de copii din clasele IV-VI din localităţile mai sus menţionate, în urma unor sesiuni de instruire susţinute de specialişti ai Inspectoratului de Situaţii pentru Urgenţă şi sub coordonarea a 30 de voluntari şi 6 profesori.
Copiii au fost încurajaţi să folosească un limbaj accesibil copiilor de vârstă şcolară, astfel încât lucrarea să poată constitui un ghid pentru elevi şi chiar un suport de curs pentru profesorii din şcolile care doresc să abordeze aceste teme.
„În spiritul viziunii Salvaţi Copiii şi având în vedere caracterul special al categoriei sociale reprezentate de copii – vulnerabilitate, dar şi o mare receptivitate -, considerăm că o astfel de lucrare,
elaborată chiar de copii, este una din cele mai bune metode de a-i informa şi educa pentru a reacţiona corect în astfel de situaţii. De asemenea, dorim să facem astfel un demers şi pentru dreptul de participare a copiilor care, adeseori, sunt lăsaţi pe un plan secund sau chiar ignoraţi în timpul unor astfel de evenimente” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Necesitatea elaborării unei astfel de lucrări survine în contextul schimbărilor climaterice globale, care au condus deseori la apariţia unor dezastre naturale, România confruntându-se, şi ea, în ultimii ani cu fenomene naturale periculoase, în special inundaţii. Experienţa altor state, afectate de dezastre naturale, unde asemenea proiecte educative derulate de copii s-au bucurat de un mare succes (Thailanda, Sri Lanka, India, Indonezia, Vietnam, Filipine, Pakistan sau Nepal), a condus la concluzia că două din cele mai eficiente metode de prevenire în cazul dezastrelor naturale sunt educaţia şi informarea.
Etapa imediat următoare a proiectului va consta în susţinerea de către elevii-autori de lecţii deschise pentru elevii din clasele IV-VI din 12 şcoli din cele trei zone (Bucureşti, Dolj, Călăraşi), având ca suport de curs cartea realizată chiar de ei, dar bazându-se şi pe propria experienţă acumulată pe parcursul redactării lucrării. Se estimează că până la sfârşitul anului 2009 aproximativ 350-400 de elevi din clasele IV-VI vor fi informaţi referitor la metodele de reducere a riscurilor dezastrelor naturale.
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Leonard Andreescu
Coordonator Proiect Salvaţi Copiii
Telefon : 0744 917 521
E-mail:leonard_andreescu@salvaticopiii.ro
Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care promovează de 18 ani drepturile copilului, în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Este membră a Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii, cea mai mare organizaţie independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, ce cuprinde 27 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 ţări. Salvaţi Copiii România este implicată în diferite proiecte de educaţie, protecţie socială şi advocacy pentru copiii din familii sărace, copiii victimă a violenţei, copiii victime ale exploatării prin munca, copiii străzii, copiii refugiaţi, copiii din comunităţile dezavantajate, copiii cu dizabilităţi etc., lucrând cu copiii si familiile acestora pentru îmbunătăţirea vieţii lor de zi cu zi şi crearea unor planuri de viitor. În programele derulate în anul 2007 au fost implicaţi peste 30.000 de copii. Salvaţi Copiii îşi utilizează experienţa globală pentru a obţine din partea organismelor guvernamentale decizii şi iniţiative de pe urma cărora să beneficieze toţi copiii.
Pentru mai multe informaţii despre programele Salvati Copiii România vizitaţi www.salvaticopiii.ro
nicolaie iorga
Cine a trecut zilele acestea prin dreptul Bibliotecii Judeţene Nicolae Iorga şi a fost interesat, putea citi pe uşă programul activităţilor ce urmau să se desfăşoare săptămâna aceasta în instituţie, cu ocazia sărbătoririi a 88 de ani de la înfiinţare (1921). Astfel, în ziua 23 de martie, „ostilităţile” au fost deschise de prof. univ. dr. Ion Bulei (născut pe meleaguri prahovene), personalitate marcantă a istoriei noastre, care a susţinut o conferinţă cu tema „Revoluţia franceză – 1979 (aspecte neelucidate şi penumbre păgubitoare)”. În faţa unui auditoriu numeros, dar avizat, amfitrionul Nicolae Boaru a ţinut să contureze personalitatea istoricului invitat, care, printr-un discurs liber, viu, puternic, „punctat” de citate potrivite şi vorbe de duh, a încântat asistenţa. Pentru că unele dintre părerile exprimate în acest cadru de ilustrul nostru istoric, se regăsesc şi în interviul pe care mi l-a acordat cu ceva vreme în urmă, publicăm în continuare aceste întrebări şi răspunsuri.
Izolare şi tradiţie
V.I.C.: Domnule profesor, din punct de vedere istoric, cum caracterizaţi poporul român în comparaţie cu alte popoare de dimensiunea noastră? Dar din punct de vedere psihologic?
I.B.: Acuma, noi românii nu aparţinem nici Europei Centrale, nici Balcanilor, dar nici necuprinsului slav de la Răsărit. Noi suntem la încrucişarea lor şi avem câte ceva din toate acestea, adică suntem în acelaşi timp balcanici, răsăriteni, central-europeni, fără a aparţine hotărât, aşa cum spuneam înainte, nici uneia dintre aceste diviziuni. Istoria noastră este şi ea o istorie de frontieră, de la extremitatea Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin, a Imperiului Otoman, Rus, sau mai târziu, Apusean. O situaţie de frontieră care, pe de o parte a creat o stare de izolare a acestui spaţiu, de marginalizare, iar pe de altă parte - o păstrare a unor valori autohtone tradiţionale. Situaţia în care s-a găsit acest spaţiu a determinat o asimilare de influenţe diferentiaţă în funcţie de regiuni sau de epoci, dar totdeauna presentă, o neîncetată circulaţie de oameni şi de valori proprii teritoriilor deschise. Din acest motiv, ca de altfel toată Europa din care face parte România, este o sinteză a diversităţii. Ceea ce m-a surprins pe mine, atunci când mă gândesc la spaţiul românesc, constituie faptul că este primul cerc al terităţii. Adică, occidentalul venind la noi, descoperă că de aici începe altceva. Este un spaţiu integrat civilizaţiei europene, dar insuficient pentru a fi considerat întru totul european. Un spaţiu care este un amalgam de viaţă citadină modernă şi de primitivism rustic. Este o lectură foarte interesantă a lui Paul Moran, scriitor francez din perioada interbelică, care observă, nu fără amuzament, în 1935, la Bucureşti: „Circulă prin oraş şi maşini Ford şi căruţe trase de boi." Adică o lume a relativului, unde intelectualul (mai ales străin) observă indulgenţe, observă adaptabilitate, observă optimism, dar, în acelaşi timp, observă ceea ce este cu adevărat extrem de important: un fel de nepăsare istorică, unde nimic nu e, practic, luat în serios, pentru că nimic nu merită să fie luat în serios...
V.I.C.: Este bun sau rău lucrul acesta?
I.B.: Păi, constatăm astăzi unde am ajuns şi ne dăm seama dacă e bine. Adică noi păstrăm o ironie asupra a tot ceea ce a fost, a tot ceea ce este şi astea toate într-un loc în care natura este frumoasă, locurile sunt pitoreşti, oamenii sunt ospitalieri, iar arta e originală ca şi cântecele populare. Din nou constatăm aici un spaţiu de contrast, o istorie, dacaă vrei, de contrast, o viaţă înţeleasă prin laturile ei de contrast. Ceea ce mi se pare mie important în istoria noastră este faptul că se simte o nevoie de interiorizare, adică de îndreptare a românului spre sine, aşa cum spunea Noica. O dorinţă aproape niciodată împlinită. Şi atunci când pare că s-a împlinit, ca-n anii interbelici, e o trăire totuşi sub teroare, sub teroarea istoriei, aşa cum spunea Micea Eliade. E ca o obsesie! Istoria americană sau franceză au vocaţia universală, cea rusească e mesianică, iar a românilor, eel putin aşa mi se pare mie, e o căutare. O căutare mereu şi mereu pentru identitatea proprie, o încercare de definire, un fel de dramă tăcută trăită de fiecare generaţie, trăită şi de generaţia noastră, de generaţia care vine acum şi care, probabil, va avea noroc mai mult decât noi, noi considerându-ne, după cum ştii, o generaţie trecută prin multe şi nereuşind să fie ea însăşi niciodată. Iarăşi o căutare, de data asta de generaţii, istoria fiind, de fapt, o succesiune de generaţii, o succesiune de multe gânduri, de speranţe, de multe prăbuşiri, dar o succesiune.
„Nu avem seriozitate"
V.I.C.: De ce ne ceartă Cantemir, Cioran, Noica, spre exemplu, învinuindu-ne de lăutarism?
I.B.: Ne ceartă pentru că nu avem ceea ce multe popoare au, chiar cele din jurul nostru: nu avem seriozitate. Dacă străbatem istoria noastră în căutarea acestei seriozităţi va fi o căutare care nu va duce niciodată la un rezultat pozitiv (în acest timp, de pe o înregistrare, Tatiana Stepa, cânta: „...şi Dumnezeu în Ceruri plânge..."). Nu suntem serioşi! Nu suntem serioşi în efortul nostru creator, pentru că totdeauna credem că ceea ce facem noi nu e aşa de important. Că, la urma urmei, poate fi făcut oricum! Ne descurcăm, şi a ne descurca ni se pare că ne este suficient. Şi atunci, aceasta împiedică seriozitatea să se aşeze în acţiunile noastre cotidiene şi de viaţă. Deci, se constată lipsa seriozităţii. Este un motiv pentru care, într-adevăr, merită să fim certaţi.
„Nu luăm taurul de coarne..."
I.B.: Pe urmă, este incapacitatea noastră de a lua taurul de coarne de fiecare dată. Încercăm eventual să trecem pe lângă taur. Această trecere ne împiedică foarte mult să rezolvăm o problemă. De fapt, nu o rezolvăm, o ocolim. Şi iată motivele pentru care, iarăşi, nu suntem serioşi şi, într-adevăr, Cioran poate spune că, de fapt, ne ascundem de istorie. Nu căutăm să fim în ea (... tulburător, Tatiana Stepa îşi continua tânguirea: „...Şi se zvoneşte că va fi mai greu..."). Se vede clar incapacitatea noastră de a întâmpina direct şi bărbăteşte realitatea de care ne izbim şi pe care o constatăm istorie în hotărârile luate în diferite perioade. E de ajuns acum să amintim anul 1940, când noi ne-am retras din spaţiile care erau ale noastre, care sunt ale noastre, româneşti, când ne-am retras din Basarabia fără să tragem nici un foc de pistol, nu mai zic de puşcă. Cu alte cuvinte, am ratat momentul de a arăta că ştim să luptăm pentru ceea ce e al nostru, să ne dăruim pentru ceea ce credem că trebuie să facem în viaţă şi trecem, pur şi simplu, ocolind iarăşi taurul care, în momentul acela, era imperialismul sovietic.
Intelectualul - o fiinţă încurcătoare de lume?
V.I.C.: În societatea românească de astăzi, de ce intelectualul este perceput ca unul care încurcă mai mult lucrurile în loc să le limpezeasca?
I.B.: Depinde de cum e privit intelectualul. Intelectualul este, ca peste tot, cel care dă măsura nu numai felului de a fi, a ceea ce facem, ci şi cel care aşează o temelie, aşa cum facem într-o construcţie. Fara strategia intelectualului construcţia naţională nu are nici o rezistenţă. Intelectualul, după afirmaţia ta, ar fi o fiinţă încurcătoare de lume. În lumea în care trăiesc eu mi se pare că el nu reuşeşte să fie suficient de lămuritor, suficient de clar în ceea ce vrea să spună şi, până la urmă, nu e suficient de penetrant. Discursul său nu este bine elaborat şi natural redat către popor, care aşteaptă de la el un gând limpede, o lămurire despre ceea ce trebie să facă, despre ceea ce este el la urma urmei. Este ca atunci când o ştire este dată la radio sau la televizor şi tu nu o înţelegi la început în adevărata ei înfăţisare. Trebuie să vină un analist. Intelectualul este acest analist. Capacitatea lui de a explica limpede ceea ce se întâmplă cu noi este până la urmă esenţială în felul de a se exprima în întregul acestui fenomen.
Vorba intelectualului trebuie ascultata de politic
V.I.C.: Dar, domnule profesor, este el ascultat? Poporul are această răbdare, să spunem aşa, de a fi învăţat de niste „deştepţi"?
I.B.: N-are importanţă! Chiar dacă nu este ascultat, el trebuie să-şi pună gândul propovăduitor, pentru că, până la urmă, actul politic, care este singurul decizional, nu poate să nu ţină cont de ceea ce se impune evidenţei, ori ceea ce se impune evidenţei doar de intelectual poate fi evidenţiat şi pus în valoare.
V.I.C.: Românul este un tip întreprinzător. Care crează istorie sau istoria îl pândeşte pe la colţuri şi îl doboară?
I.B.: Acum, dacă e să luăm în consideraţie propriul nostru discurs ca popor în istorie, am spune că istoria, de cele mai multe ori, ne-a doborât, că nu ajungem să credem ceea ce Cioran spunea în vestita sa carte „Schimbarea la faţă a României" - şi care nu e singura în care face această pledoarie - care nu este numai un discurs al tânărului revoltat. După el, istoria noastră este istoria unor laşi. Istoria, spune el, este facută doar de oameni viteji, deci oameni capabili să lupte pentru ceea ce trebuie să se lupte. Doar acel popor este unul care se poate impune în istorie şi este creator de istorie, ceilalţi ramân să suporte istoria.
„Am fugit din fata istoriei"
I.B.: De cele mai multe ori, românii au suportat istoria, altfel nu justifici şi nu reuşeşti să-ţi explici multe din tot ceea ce s-a întâmplat cu noi. De pildă, la 1848, românii au strâns o oaste de circa 10 000 de oameni conduşi de Magheru, care a luat şi titlul de general. Armata s-a împrastiat imediat atunci când s-a auzit că au intrat turcii în ţara trecănd Dunărea. Ori, domnule, armata aceea era adunată tocmai pentru a opune rezistenţ turcilor, deci am fugit taman din faţa istoriei! Istorie era dacă ne băteam cu turcii, chiar dacă eram înfrânţi şi bineînţeles că eram făcuţi una cu pământul, pentru că în orice bătălie, se ştie foarte bine, mai ales de către istorici, că înving tunurile de luptă, învinge numărul de osteni, deci sigur eram înfrânţi, dar arătam Europei că existăm. Nu poţi arăta că exişti decât dacă te mişti, că acţionezi, dacă ştii să creezi, înţelegi, să creezi fapte ce rezistă în istorie.
V.I.C.: Ce ar trebui făcut ca să ieşim eroi astăzi din această uliţă istorică în care ne-a surpat aşa-numita clasă politică guvernantă sau în opoziţie, ce s-a ridicat acum deasupra românilor ca un blestem istoric?
I.B.: Eu nu cred că suntem chiar într-o surpătură. Suntem pe un drum normal pentru noi, suntem ân continuarea unei istorii pe care am făcut-o până acum aşa cum am făcut-o....
V.I.C.: Fără istorie?
I.B.: ...Nu suntem într-o surpătură şi dacă este de făcut ceva, intelectualul tuturor timpurilor la români a chemat la acţiune...
V.I.C.: Care intelectual? Cel care astăzi, de multe ori, se măsluieşte în cărţile de joc ale istoriei (ca să zicem aşa, “învăţătorul" nu ţine cont de aceste pene înfipte nu de dragul de a zgândări prin pielea tăbăcită de timp a românului. Imperturbabil îşi urmăreşte discursul istoric de la catedra aflată deasupra vremurilor).
“Să îndrăznim mai mult în istorie”
I.B.: ...la actiune, la schimbarea felului de a privi realitatea care ne înconjoară, s-o facem cu mai multă îndrăzneală şi făra să ne temem că ceea ce ne înconjoară este răzbunător şi împotriva noastră.
V.I.C.: Şi care ar fi, de pildă, fapta care ne-ar ridica acum la rangul de a fi poporul care face istorie, de a ne salva?
I.B.: Repet, nu cred că trebuie să fim salvaţi, aceasta este o opinie, dar dacă ar trebui să ne salvăm pe noi înşine nu avem decât o şansă: de a fi noi înşine în tot ceea ce facem, în încercarea noastră de a ne mişca în viaţă, de a crea ceva. În orice caz, cred că ceva se impune, şi anume îndrăzneala. Noi ar trebui să îndrăznim mai mult. Nu ar trebui să ne coborâm mereu gestul cutezător, pentru că, de regulă, o facem înainte chiar de a porni la înfăptuirea gestului respectiv...
V.I.C.: Adică ne furăm, cu alte cuvinte, startul! Domnule profesor, ce le spuneţi studenţilor dumneavoastră când vine vorba despre ce vremuri trăim?
I.B.: Păi, nu mă întreabă! Nu mă întreabă că ştiu şi ei cum trăim, adică sunt nişte tineri altfel decât cum am fost noi. Noi luam de la realitate ceea ce ea ne oferea. Tinerii care vin acum sunt altfel, ei iau din realitate şi vin încărcaţi cu ea, cu dorinţa lor de a se perfecţiona, de a face ceva în viaţă, de a le fi recunoscut efortul pe care îl vor face pentru viitor şi iau neseriozitatea pe care am avut-o noi, pe care au avut-o toate generaţiile până la noi drept ceva depăit. Sunt foarte mulţi şi lucrul ăsta mă bucură, care gandesc diferit.
V.I.C.: Adica?
I.B.: Bunăoară, sunt mai porniţi şi mai motivaţi în ceea ce fac, aş zice şi eu ca Alecsandri, care se uita din bătrâneţea lui şi spunea ca de la înălţimea mea, la care sunt acum, “mă uit din deal şi văd la poalele acestuia pe cei care vin, şi cei care vin sunt altfel decât am fost eu. Vor ajunge sigur mai departe, mai sus.”
„În Prahova, cred că noi suntem mai aproape de împlinire"
V.I.C.: Un gând de final pentru românul ce-şi duce viaţa prin preajma aceastei minunate ape curgătoare numită Prahova! Altfel spus, putem încheia cu un gând bun, cu lucruri de care să ne-aducem aminte cu plăcere, c-am sorbit aici cu nesaţ ozonul istoric, hrănindu-ne rănile?
I.B.: Da, e frumos spus! Ca prahovean, eu însumi mă gandesc cu cea mai mare dragoste la ceea ce înseamnă Prahova, casa părintească, viaţa mea de copil, de tânăr, bucuria de a cunoaşte ceea ce se întâmplă în lume, de mă şti pe mine. În Prahova, cred că noi suntem mai aproape de împlinire. De Dumnezeu asş zice! Pentru că sunt Bucegii aproape? Probabil! Pentru că aici e cerul mai albastru, pentru că suntem acasă? Şi asta e sub semnul probabilităţii. Dar cred că suntem mai aproape de visul nostru, pentru că efectiv suntem înconjuratţi de o natură cu totul şi cu totul excepţională, de bucuria de a trăi. Totdeauna frumosul este îmbolditor despre bine, întotdeauna ceea ce a fost pentru noi o viaţă este pentru copiii noştri o viaţă care o continuă pe a noastră, fiind în acelaşi timp altfel. Totdeauna privim spre viaţa asta ca înspre o şansă pe care o avem, adică spre gândul că n-am trăit degeaba.
Izolare şi tradiţie
V.I.C.: Domnule profesor, din punct de vedere istoric, cum caracterizaţi poporul român în comparaţie cu alte popoare de dimensiunea noastră? Dar din punct de vedere psihologic?
I.B.: Acuma, noi românii nu aparţinem nici Europei Centrale, nici Balcanilor, dar nici necuprinsului slav de la Răsărit. Noi suntem la încrucişarea lor şi avem câte ceva din toate acestea, adică suntem în acelaşi timp balcanici, răsăriteni, central-europeni, fără a aparţine hotărât, aşa cum spuneam înainte, nici uneia dintre aceste diviziuni. Istoria noastră este şi ea o istorie de frontieră, de la extremitatea Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin, a Imperiului Otoman, Rus, sau mai târziu, Apusean. O situaţie de frontieră care, pe de o parte a creat o stare de izolare a acestui spaţiu, de marginalizare, iar pe de altă parte - o păstrare a unor valori autohtone tradiţionale. Situaţia în care s-a găsit acest spaţiu a determinat o asimilare de influenţe diferentiaţă în funcţie de regiuni sau de epoci, dar totdeauna presentă, o neîncetată circulaţie de oameni şi de valori proprii teritoriilor deschise. Din acest motiv, ca de altfel toată Europa din care face parte România, este o sinteză a diversităţii. Ceea ce m-a surprins pe mine, atunci când mă gândesc la spaţiul românesc, constituie faptul că este primul cerc al terităţii. Adică, occidentalul venind la noi, descoperă că de aici începe altceva. Este un spaţiu integrat civilizaţiei europene, dar insuficient pentru a fi considerat întru totul european. Un spaţiu care este un amalgam de viaţă citadină modernă şi de primitivism rustic. Este o lectură foarte interesantă a lui Paul Moran, scriitor francez din perioada interbelică, care observă, nu fără amuzament, în 1935, la Bucureşti: „Circulă prin oraş şi maşini Ford şi căruţe trase de boi." Adică o lume a relativului, unde intelectualul (mai ales străin) observă indulgenţe, observă adaptabilitate, observă optimism, dar, în acelaşi timp, observă ceea ce este cu adevărat extrem de important: un fel de nepăsare istorică, unde nimic nu e, practic, luat în serios, pentru că nimic nu merită să fie luat în serios...
V.I.C.: Este bun sau rău lucrul acesta?
I.B.: Păi, constatăm astăzi unde am ajuns şi ne dăm seama dacă e bine. Adică noi păstrăm o ironie asupra a tot ceea ce a fost, a tot ceea ce este şi astea toate într-un loc în care natura este frumoasă, locurile sunt pitoreşti, oamenii sunt ospitalieri, iar arta e originală ca şi cântecele populare. Din nou constatăm aici un spaţiu de contrast, o istorie, dacaă vrei, de contrast, o viaţă înţeleasă prin laturile ei de contrast. Ceea ce mi se pare mie important în istoria noastră este faptul că se simte o nevoie de interiorizare, adică de îndreptare a românului spre sine, aşa cum spunea Noica. O dorinţă aproape niciodată împlinită. Şi atunci când pare că s-a împlinit, ca-n anii interbelici, e o trăire totuşi sub teroare, sub teroarea istoriei, aşa cum spunea Micea Eliade. E ca o obsesie! Istoria americană sau franceză au vocaţia universală, cea rusească e mesianică, iar a românilor, eel putin aşa mi se pare mie, e o căutare. O căutare mereu şi mereu pentru identitatea proprie, o încercare de definire, un fel de dramă tăcută trăită de fiecare generaţie, trăită şi de generaţia noastră, de generaţia care vine acum şi care, probabil, va avea noroc mai mult decât noi, noi considerându-ne, după cum ştii, o generaţie trecută prin multe şi nereuşind să fie ea însăşi niciodată. Iarăşi o căutare, de data asta de generaţii, istoria fiind, de fapt, o succesiune de generaţii, o succesiune de multe gânduri, de speranţe, de multe prăbuşiri, dar o succesiune.
„Nu avem seriozitate"
V.I.C.: De ce ne ceartă Cantemir, Cioran, Noica, spre exemplu, învinuindu-ne de lăutarism?
I.B.: Ne ceartă pentru că nu avem ceea ce multe popoare au, chiar cele din jurul nostru: nu avem seriozitate. Dacă străbatem istoria noastră în căutarea acestei seriozităţi va fi o căutare care nu va duce niciodată la un rezultat pozitiv (în acest timp, de pe o înregistrare, Tatiana Stepa, cânta: „...şi Dumnezeu în Ceruri plânge..."). Nu suntem serioşi! Nu suntem serioşi în efortul nostru creator, pentru că totdeauna credem că ceea ce facem noi nu e aşa de important. Că, la urma urmei, poate fi făcut oricum! Ne descurcăm, şi a ne descurca ni se pare că ne este suficient. Şi atunci, aceasta împiedică seriozitatea să se aşeze în acţiunile noastre cotidiene şi de viaţă. Deci, se constată lipsa seriozităţii. Este un motiv pentru care, într-adevăr, merită să fim certaţi.
„Nu luăm taurul de coarne..."
I.B.: Pe urmă, este incapacitatea noastră de a lua taurul de coarne de fiecare dată. Încercăm eventual să trecem pe lângă taur. Această trecere ne împiedică foarte mult să rezolvăm o problemă. De fapt, nu o rezolvăm, o ocolim. Şi iată motivele pentru care, iarăşi, nu suntem serioşi şi, într-adevăr, Cioran poate spune că, de fapt, ne ascundem de istorie. Nu căutăm să fim în ea (... tulburător, Tatiana Stepa îşi continua tânguirea: „...Şi se zvoneşte că va fi mai greu..."). Se vede clar incapacitatea noastră de a întâmpina direct şi bărbăteşte realitatea de care ne izbim şi pe care o constatăm istorie în hotărârile luate în diferite perioade. E de ajuns acum să amintim anul 1940, când noi ne-am retras din spaţiile care erau ale noastre, care sunt ale noastre, româneşti, când ne-am retras din Basarabia fără să tragem nici un foc de pistol, nu mai zic de puşcă. Cu alte cuvinte, am ratat momentul de a arăta că ştim să luptăm pentru ceea ce e al nostru, să ne dăruim pentru ceea ce credem că trebuie să facem în viaţă şi trecem, pur şi simplu, ocolind iarăşi taurul care, în momentul acela, era imperialismul sovietic.
Intelectualul - o fiinţă încurcătoare de lume?
V.I.C.: În societatea românească de astăzi, de ce intelectualul este perceput ca unul care încurcă mai mult lucrurile în loc să le limpezeasca?
I.B.: Depinde de cum e privit intelectualul. Intelectualul este, ca peste tot, cel care dă măsura nu numai felului de a fi, a ceea ce facem, ci şi cel care aşează o temelie, aşa cum facem într-o construcţie. Fara strategia intelectualului construcţia naţională nu are nici o rezistenţă. Intelectualul, după afirmaţia ta, ar fi o fiinţă încurcătoare de lume. În lumea în care trăiesc eu mi se pare că el nu reuşeşte să fie suficient de lămuritor, suficient de clar în ceea ce vrea să spună şi, până la urmă, nu e suficient de penetrant. Discursul său nu este bine elaborat şi natural redat către popor, care aşteaptă de la el un gând limpede, o lămurire despre ceea ce trebie să facă, despre ceea ce este el la urma urmei. Este ca atunci când o ştire este dată la radio sau la televizor şi tu nu o înţelegi la început în adevărata ei înfăţisare. Trebuie să vină un analist. Intelectualul este acest analist. Capacitatea lui de a explica limpede ceea ce se întâmplă cu noi este până la urmă esenţială în felul de a se exprima în întregul acestui fenomen.
Vorba intelectualului trebuie ascultata de politic
V.I.C.: Dar, domnule profesor, este el ascultat? Poporul are această răbdare, să spunem aşa, de a fi învăţat de niste „deştepţi"?
I.B.: N-are importanţă! Chiar dacă nu este ascultat, el trebuie să-şi pună gândul propovăduitor, pentru că, până la urmă, actul politic, care este singurul decizional, nu poate să nu ţină cont de ceea ce se impune evidenţei, ori ceea ce se impune evidenţei doar de intelectual poate fi evidenţiat şi pus în valoare.
V.I.C.: Românul este un tip întreprinzător. Care crează istorie sau istoria îl pândeşte pe la colţuri şi îl doboară?
I.B.: Acum, dacă e să luăm în consideraţie propriul nostru discurs ca popor în istorie, am spune că istoria, de cele mai multe ori, ne-a doborât, că nu ajungem să credem ceea ce Cioran spunea în vestita sa carte „Schimbarea la faţă a României" - şi care nu e singura în care face această pledoarie - care nu este numai un discurs al tânărului revoltat. După el, istoria noastră este istoria unor laşi. Istoria, spune el, este facută doar de oameni viteji, deci oameni capabili să lupte pentru ceea ce trebuie să se lupte. Doar acel popor este unul care se poate impune în istorie şi este creator de istorie, ceilalţi ramân să suporte istoria.
„Am fugit din fata istoriei"
I.B.: De cele mai multe ori, românii au suportat istoria, altfel nu justifici şi nu reuşeşti să-ţi explici multe din tot ceea ce s-a întâmplat cu noi. De pildă, la 1848, românii au strâns o oaste de circa 10 000 de oameni conduşi de Magheru, care a luat şi titlul de general. Armata s-a împrastiat imediat atunci când s-a auzit că au intrat turcii în ţara trecănd Dunărea. Ori, domnule, armata aceea era adunată tocmai pentru a opune rezistenţ turcilor, deci am fugit taman din faţa istoriei! Istorie era dacă ne băteam cu turcii, chiar dacă eram înfrânţi şi bineînţeles că eram făcuţi una cu pământul, pentru că în orice bătălie, se ştie foarte bine, mai ales de către istorici, că înving tunurile de luptă, învinge numărul de osteni, deci sigur eram înfrânţi, dar arătam Europei că existăm. Nu poţi arăta că exişti decât dacă te mişti, că acţionezi, dacă ştii să creezi, înţelegi, să creezi fapte ce rezistă în istorie.
V.I.C.: Ce ar trebui făcut ca să ieşim eroi astăzi din această uliţă istorică în care ne-a surpat aşa-numita clasă politică guvernantă sau în opoziţie, ce s-a ridicat acum deasupra românilor ca un blestem istoric?
I.B.: Eu nu cred că suntem chiar într-o surpătură. Suntem pe un drum normal pentru noi, suntem ân continuarea unei istorii pe care am făcut-o până acum aşa cum am făcut-o....
V.I.C.: Fără istorie?
I.B.: ...Nu suntem într-o surpătură şi dacă este de făcut ceva, intelectualul tuturor timpurilor la români a chemat la acţiune...
V.I.C.: Care intelectual? Cel care astăzi, de multe ori, se măsluieşte în cărţile de joc ale istoriei (ca să zicem aşa, “învăţătorul" nu ţine cont de aceste pene înfipte nu de dragul de a zgândări prin pielea tăbăcită de timp a românului. Imperturbabil îşi urmăreşte discursul istoric de la catedra aflată deasupra vremurilor).
“Să îndrăznim mai mult în istorie”
I.B.: ...la actiune, la schimbarea felului de a privi realitatea care ne înconjoară, s-o facem cu mai multă îndrăzneală şi făra să ne temem că ceea ce ne înconjoară este răzbunător şi împotriva noastră.
V.I.C.: Şi care ar fi, de pildă, fapta care ne-ar ridica acum la rangul de a fi poporul care face istorie, de a ne salva?
I.B.: Repet, nu cred că trebuie să fim salvaţi, aceasta este o opinie, dar dacă ar trebui să ne salvăm pe noi înşine nu avem decât o şansă: de a fi noi înşine în tot ceea ce facem, în încercarea noastră de a ne mişca în viaţă, de a crea ceva. În orice caz, cred că ceva se impune, şi anume îndrăzneala. Noi ar trebui să îndrăznim mai mult. Nu ar trebui să ne coborâm mereu gestul cutezător, pentru că, de regulă, o facem înainte chiar de a porni la înfăptuirea gestului respectiv...
V.I.C.: Adică ne furăm, cu alte cuvinte, startul! Domnule profesor, ce le spuneţi studenţilor dumneavoastră când vine vorba despre ce vremuri trăim?
I.B.: Păi, nu mă întreabă! Nu mă întreabă că ştiu şi ei cum trăim, adică sunt nişte tineri altfel decât cum am fost noi. Noi luam de la realitate ceea ce ea ne oferea. Tinerii care vin acum sunt altfel, ei iau din realitate şi vin încărcaţi cu ea, cu dorinţa lor de a se perfecţiona, de a face ceva în viaţă, de a le fi recunoscut efortul pe care îl vor face pentru viitor şi iau neseriozitatea pe care am avut-o noi, pe care au avut-o toate generaţiile până la noi drept ceva depăit. Sunt foarte mulţi şi lucrul ăsta mă bucură, care gandesc diferit.
V.I.C.: Adica?
I.B.: Bunăoară, sunt mai porniţi şi mai motivaţi în ceea ce fac, aş zice şi eu ca Alecsandri, care se uita din bătrâneţea lui şi spunea ca de la înălţimea mea, la care sunt acum, “mă uit din deal şi văd la poalele acestuia pe cei care vin, şi cei care vin sunt altfel decât am fost eu. Vor ajunge sigur mai departe, mai sus.”
„În Prahova, cred că noi suntem mai aproape de împlinire"
V.I.C.: Un gând de final pentru românul ce-şi duce viaţa prin preajma aceastei minunate ape curgătoare numită Prahova! Altfel spus, putem încheia cu un gând bun, cu lucruri de care să ne-aducem aminte cu plăcere, c-am sorbit aici cu nesaţ ozonul istoric, hrănindu-ne rănile?
I.B.: Da, e frumos spus! Ca prahovean, eu însumi mă gandesc cu cea mai mare dragoste la ceea ce înseamnă Prahova, casa părintească, viaţa mea de copil, de tânăr, bucuria de a cunoaşte ceea ce se întâmplă în lume, de mă şti pe mine. În Prahova, cred că noi suntem mai aproape de împlinire. De Dumnezeu asş zice! Pentru că sunt Bucegii aproape? Probabil! Pentru că aici e cerul mai albastru, pentru că suntem acasă? Şi asta e sub semnul probabilităţii. Dar cred că suntem mai aproape de visul nostru, pentru că efectiv suntem înconjuratţi de o natură cu totul şi cu totul excepţională, de bucuria de a trăi. Totdeauna frumosul este îmbolditor despre bine, întotdeauna ceea ce a fost pentru noi o viaţă este pentru copiii noştri o viaţă care o continuă pe a noastră, fiind în acelaşi timp altfel. Totdeauna privim spre viaţa asta ca înspre o şansă pe care o avem, adică spre gândul că n-am trăit degeaba.
vrau sa ma inpric ca volutar
Focus recruteaza coordonatori voluntari
Voluntariatul inseamna responsabilitate. Inseamna sa incerci sa dai ceva inapoi comunitatii din care faci parte. Inseamna sa nu fii indiferent si sa iti pese de lucrurile care se intampla in jurul tau.
Astazi voluntariatul este foarte important pentru CV-ul tau, el echivaland pentru din ce in ce mai multi angajatori cu o practica sau cu o experienta deja acumulata. Companiile sunt sensibile la acest lucru si il considera un plus in luarea deciziei de angajare.
De ce sa fii voluntar la Focus?
Poate pentru ca ai vazut stirile si reportajele cu parinti indurerati, te-a sensibilizat povestea lor si ai vrea sa faci ceva pentru ei. Poate pentru ca nu iti este indiferent faptul ca acest fenomen, an de an, continua sa afecteze familii din Romania.
Ce vom face impreuna cu tine:
Postam afise cu disparitiile pe care le instrumentam din judetul tau;
Identificam cele mai bune locatii pentru afisare ;
Cautam alti prieteni (voluntari) care sa ne ajute in demersurile noastre;
Organizam campanii pe prevenirea disparitiilor si exploatarii sexuale a copiilor;
Beneficii
Iti cresti reputatia in randul celorlalti;
Iti adaugi la CV o experienta care te poate ajuta foarte mult atunci cand vei dori sa te angajezi;
Ai parte de sesiuni de informare si instruire;
Iti faci prieteni noi;
Vei face parte dintr-o echipa care isi dedica munca in folosul copiilor;
Atributii
Creezi si coordonezi reteaua de voluntari in judetul in care locuiesti;
Te implici activ in campaniile noastre de prevenire;
Respecti cadrul deontologic, juridic si metodologic al Centrului nostru;
Respecti confidentialitatea informatiilor pe care ti le punem la dispozitie;
Cerinte pentru aplicare ca voluntar:
Varsta minima de 18 ani;
Studii medii sau superioare;
Disponibilitate, mobilitate si proactivitate;
Responsabilitate si cazier curat;
Domiciliul de preferat in resedinta de judet;
Cunostinte minime de operare PC;
Permisul de conducere constituie avantaj;
Daca te-am convins trimite-ne CV-ul la e-mail: voluntari@copiidisparuti.ro Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza sau prin fax la 021/3127116
Procesul de recrutare se va desfasura in doua etape: selectie de CV-uri si interviu.
Numai candidatii selectionati in prima etapa vor fi contactati pentru interviu.
Voluntariatul inseamna responsabilitate. Inseamna sa incerci sa dai ceva inapoi comunitatii din care faci parte. Inseamna sa nu fii indiferent si sa iti pese de lucrurile care se intampla in jurul tau.
Astazi voluntariatul este foarte important pentru CV-ul tau, el echivaland pentru din ce in ce mai multi angajatori cu o practica sau cu o experienta deja acumulata. Companiile sunt sensibile la acest lucru si il considera un plus in luarea deciziei de angajare.
De ce sa fii voluntar la Focus?
Poate pentru ca ai vazut stirile si reportajele cu parinti indurerati, te-a sensibilizat povestea lor si ai vrea sa faci ceva pentru ei. Poate pentru ca nu iti este indiferent faptul ca acest fenomen, an de an, continua sa afecteze familii din Romania.
Ce vom face impreuna cu tine:
Postam afise cu disparitiile pe care le instrumentam din judetul tau;
Identificam cele mai bune locatii pentru afisare ;
Cautam alti prieteni (voluntari) care sa ne ajute in demersurile noastre;
Organizam campanii pe prevenirea disparitiilor si exploatarii sexuale a copiilor;
Beneficii
Iti cresti reputatia in randul celorlalti;
Iti adaugi la CV o experienta care te poate ajuta foarte mult atunci cand vei dori sa te angajezi;
Ai parte de sesiuni de informare si instruire;
Iti faci prieteni noi;
Vei face parte dintr-o echipa care isi dedica munca in folosul copiilor;
Atributii
Creezi si coordonezi reteaua de voluntari in judetul in care locuiesti;
Te implici activ in campaniile noastre de prevenire;
Respecti cadrul deontologic, juridic si metodologic al Centrului nostru;
Respecti confidentialitatea informatiilor pe care ti le punem la dispozitie;
Cerinte pentru aplicare ca voluntar:
Varsta minima de 18 ani;
Studii medii sau superioare;
Disponibilitate, mobilitate si proactivitate;
Responsabilitate si cazier curat;
Domiciliul de preferat in resedinta de judet;
Cunostinte minime de operare PC;
Permisul de conducere constituie avantaj;
Daca te-am convins trimite-ne CV-ul la e-mail: voluntari@copiidisparuti.ro Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza sau prin fax la 021/3127116
Procesul de recrutare se va desfasura in doua etape: selectie de CV-uri si interviu.
Numai candidatii selectionati in prima etapa vor fi contactati pentru interviu.
2%
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.138 din 29 decembrie 2004
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Textul actului publicat în M.Of. nr. 1281/30 dec. 2004
Având în vedere necesitatea aplicării de la data de 1 ianuarie 2005 a măsurilor cuprinse în prezenta ordonanţă de urgenţă, pentru asigurarea unui regim fiscal unitar pe parcursul întregului an,
ţinând seama de faptul că modificările preconizate au în vedere susţinerea întreprinzătorilor privaţi şi stimularea liberei iniţiative, ceea ce va conduce la consolidarea şi dezvoltarea economiei de piaţă în România, una din principalele cerinţe impuse României în procesul de aderare la Uniunea Europeană,
în temeiul art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art.I. - Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
"ART.17
Cotele de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepţiile prevăzute la art.33 şi 38."
2. TITLUL III - Impozitul pe venit va avea următorul cuprins:
TITLUL III
Impozitul pe venit
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART.39
Contribuabili
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art.89.
ART.40
Sfera de cuprindere a impozitului
(1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai veniturilor obţinute din România, care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de venituri prevăzute la art. 41;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art.39 lit.d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin.(1) pct.23 lit.b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
ART.41
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art.46;
b) venituri din salarii, definite conform art.55;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art.61;
d) venituri din investiţii, definite conform art.65;
e) venituri din pensii, definite conform art.68;
f) venituri din activităţi agricole, definite conform art.71;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art.75;
h) venituri din alte surse, definite conform art.78.
ART.42
Venituri neimpozabile
În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaţia de maternitate şi pentru creşterea copilului, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaţionale şi cele finanţate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;
i) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie;
k) veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art.71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantaj e în bani şi/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;
t) premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
u) premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
v) prima de stat acordată în conformitate cu prevederile Legii nr.541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
ART.43
Cotele de impozitare
(1) Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor; d) pensii;
e) activităţi agricole; f) premii;
g) alte surse
este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin.(1) cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din investiţii şi din jocuri de noroc.
ART.44
Perioada impozabilă
(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
ART.45
Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
(1) Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.
CAPITOLUL II
Venituri din activităţi independente
ART.46
Definirea veniturilor din activităţi independente
(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin.(3), precum şi din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.
ART.47
Venituri neimpozabile
(1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obţinute prin aplicarea efectivă în ţară de către titular sau, după caz, de către licenţiaţii acestuia a unei invenţii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin.(1) beneficiază persoanele fizice care exploatează invenţia, respectiv titularul brevetului aplicat.
ART.48
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă
(1) Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia prevederilor art.49 şi 50.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul 11, după caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional şi accidente de muncă;
4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.
(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin.(6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin.(6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;
j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
m) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6).
(6) Baza de calcul se determină ca diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, cheltuielile de protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin.(4) lit.d) şi la alin.(5) lit.h);
e) donaţii de orice fel;
f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.
(8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.
ART.49
Stabilirea venitului net anual din activităţi independente pe baza normelor de venit
(1) Venitul net dintr-o activitate independentă, care este desemnată conform alin.(2) şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariaţi, se determină pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit şi precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective.
(4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileşte pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi.
(6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin.(1) şi o altă activitate care nu este prevăzută la alin.(1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art.48.
(7) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o altă activitate independentă, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, conform art.48. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi.
(8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă pentru activitatea respectivă.
ART.50
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(3) În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin.(1) şi (2).
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări. Această reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege.
ART.51
Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitatea în partidă simplă
(1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art.48.
(2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunţare de către contribuabil.
(3) Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.
ART. 52
Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente
(1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;
c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
f) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.
(2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:
a) în cazul veniturilor prevăzute la alin.(1) lit.a) - e), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevăzute la alin.(1) lit.f), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
(3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin.(1) lit.f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.
ART.53
Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente
Un contribuabil care desfăşoară o activitate independentă are obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art.82, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.52, pentru care plata anticipată se efectuează prin reţinere la sursă.
ART.54
Impozitarea venitului net din activităţi independente
Venitul net din activităţi independente se impozitează potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.
CAPITOLUL III
Venituri din salarii
ART.55
Definirea veniturilor din salarii
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;
i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin.(4), primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei; c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.
(4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;
b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;
j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în Româna, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării;
r) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.
(5) Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
ART. 56
Deducere personală
(1) Persoanele fizice prevăzute la art.40 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 2.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 3.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 4.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 5.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personală.
(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar.
(4) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;
b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.
(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.
ART.57
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin.(1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;
(3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin.(3), pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin.(4) revine organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin.(4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
ART.58
Termen de plată a impozitului
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-1 vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
ART.59
Fişe fiscale
(1) Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale.
(2) Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele prevăzute la alin.(1), pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi conţinutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
ART.60
Plata impozitului pentru anumite venituri salariale
(1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în Româna, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevăzut la alin.(1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileşte potrivit art.57.
(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în Româna, pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în Româna, să îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin.(2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată.
(4) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin.(1) este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
CAPITOLUL IV
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
ART.61
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
ART.62
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau arendei. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
(4) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art.51 alin.(2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin.(3).
ART.63
Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
Un contribuabil care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, conform art. 82.
ART.64
Impozitarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor
Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
CAPITOLUL V
Venituri din investiţii
ART.65
Definirea veniturilor din investiţii
(1) Veniturile din investiţii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare.
e) venituri din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice. Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, precum şi părţile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub formă de dobânzi, altele decât:
a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere şi la depuneri la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum şi obligaţiunilor municipale, ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale altor entităţi emitente de obligaţiuni, care vizează construcţia de locuinţe.
c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza Legii nr.541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare.
ART.66
Stabilirea venitului din investiţii
(1) Câştigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. In cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, preţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii, câştigul se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoană fizică pentru achiziţionarea titlului de participare.
(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare. Începând cu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi înlocuită cu preţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea câştigului potrivit alin.(1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi.
(5) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzarecumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului.
(6) Venitul impozabil realizat din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
ART.67
Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii
(1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 10% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 1% din suma acestora. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de această natură pe baza contractelor civile.
(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin.(1) şi (2), se efectuează astfel:
a) în cazul câştigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz; în cazul câştigului din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz;
b) în cazul câştigului din răscumpărarea titlurilor de participare la un fond deschis de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine societăţii de administrare a investiţiilor;
c) în cazul câştigului din transferul dreptului de proprietate asupra părţilor sociale şi valorilor mobiliare în cazul societăţilor închise, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului revine dobânditorului de părţi sociale sau de valori mobiliare, în momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Când dobânditorul de titluri de valoare nu este o persoană fizică română cu domiciliul în România, obligaţia de calcul şi virare a impozitului revine persoanei fizice române cu domiciliul în România, care realizează venitul, dacă dobânditorul nu îşi desemnează un reprezentant fiscal în România. Termenul de virare a impozitului pentru plătitorii de astfel de venituri este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau valorilor mobiliare la registrul comerţului sau în registrul acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat. In situaţia în care părţile contractante convin ca plata părţilor sociale sau a valorilor mobiliare să se facă eşalonat, termenul de virare a impozitului pentru plătitorii de astfel de venituri este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Transmiterea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau valorilor mobiliare trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul asociaţilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat.
d) în cazul venitului impozabil obţinut din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului revine persoanei juridice. Termenul de virare a impozitului este până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmite de lichidatori;
e) impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1 % asupra câştigului din transferul titlurilor de valoare, precum şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract şi orice alte operaţiuni similare;
f) în cazul venitului impozabil definit la art.66 alin.(6), impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 10%;
g) impozitul calculat şi reţinut la sursă, potrivit lit.e), se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut, cu excepţia prevederilor lit.c) şi d);
h) cursul de schimb necesar pentru transformarea în lei a sumelor exprimate în valută, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, pentru ziua anterioară efectuării plăţii venitului. In situaţia în care părţile contractante convin ca plata să se facă eşalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este cel al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, pentru ziua anterioară efectuării fiecărei plăţi.
(4) Impozitul reţinut conform alin.(1) - (3) reprezintă impozit final pe venit, pentru venitul prevăzut la alineatul respectiv.
(5) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, precum şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni similare nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
CAPITOLUL VI
Venituri din pensii
ART.68
Definirea veniturilor din pensii
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii, făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaţionale, şi cele finanţate de la bugetul de stat.
ART.69
Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin scăderea unei sume neimpozabile lunare de 9.000.000 lei din venitul din pensii.
ART.70
Reţinerea impozitului din venitul din pensii
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-1 reţine şi de a-1 vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virării acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.
CAPITOLUL VII
Venituri din activităţi agricole
ART.71
Definirea veniturilor din activităţi agricole
Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:
a) cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;
b) cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor; c) exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea.
ART.72
Stabilirea venitului net anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit
(1) Venitul net dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă.
(3) Dacă o activitate agricolă este desfăşurată de un contribuabil pe perioade mai mici - începere, încetare şi alte fracţii de an - decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul căreia se desfăşoară activitatea.
(4) Dacă o activitate agricolă a unui contribuabil înregistrează o pierdere datorată calamităţilor naturale, norma de venit aferentă activităţii se reduce, astfel încât să reflecte această pierdere.
(5) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, pentru activitatea respectivă.
ART.73
Opţiunea de a determina venitul net anual prin utilizarea datelor din contabilitatea în partidă simplă
(1) Un contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă, prevăzută la art.71, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit art.48.
(2) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 51 alin.(2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin.(1).
ART.74
Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole
(1) Impozitul pe venitul net din activităţi agricole se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe bază de norme de venit, cât şi în sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă, menţionată la art. 71, pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei activităţi pe care contribuabilul începe să o desfăşoare după data de 30 iunie, declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea.
(3) În cazul unui contribuabil care determină venitul net din activităţi agricole, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, acesta este obligat să efectueze plăţi anticipate aferente acestor venituri la bugetul de stat, la termenele prevăzute la art.82 alin.(3). Până la data de 31 mai a anului următor, plăţile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent.
CAPITOLUL VIII
Venituri din premii şi din jocuri de noroc
ART.75
Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art.42.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decât cele realizate la jocuri de tip cazino şi maşini electronice cu câştiguri.
ART.76
Stabilirea venitului net din premii
Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii şi suma reprezentând venit neimpozabil.
ART.77
Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
(1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului brut.
(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 8.000.000 lei pentru fiecare concurs, realizate de acelaşi organizator sau plătitor.
(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.
(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse
ART.78
Definirea veniturilor din alte surse
(1) In această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.
ART.79
Calculul impozitului şi termenul de plată
(1) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.
(3) Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
CAPITOLUL X
Venitul net anual impozabil
ART.80
Stabilirea venitului net anual impozabil
(1) Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din categoriile de venituri menţionate la art.41 lit.a), c) şi f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevăzute la art.41 lit.a), c) şi f), ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual.
(3) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se poate compensa cu rezultatele pozitive obţinute din aceeaşi sursă de venit. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportată. Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, din străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din tara respectivă.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit.a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
ART.81
Declaraţii de venit estimat
(1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă.
(2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi.
(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, o dată cu declaraţia specială, şi declaraţia estimativă de venit.
(4) Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determină în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de opţiuni, şi declaraţia de venit estimat.
ART.82
Stabilirea plăţilor anticipate de impozit
(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.
(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin.(3) contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plăţi anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei de venit. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiuni.
In cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.
(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei de venit. Contribuabilii care determină venitul net din activităţi agricole, potrivit art.72 şi 73, datorează plăţi anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în două rate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plăţi anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraţia specială pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%, prevăzută la art.43 alin.(1).
ART.83
Declaraţia de venit şi declaraţii speciale
(1) Contribuabilii prevăzuţi la art.40 alin.(1) lit.a) şi cei care îndeplinesc condiţiile de la art.40 alin.(2), cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la alin.(4) din prezentul articol, au obligaţia de a depune o declaraţie de venit la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaraţia de venit se depune o dată cu declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
(2) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin.(1), depun numai declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fişele fiscale se depun în cadrul aceluiaşi termen ca şi declaraţiile speciale.
(3) Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare sursă de realizare a venitului. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activităţi agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu excepţia celor prevăzute la alin.(4) lit.a), realizate de contribuabilii, alţii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România şi cele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.40 alin.(2), fişele fiscale se depun pentru fiecare sursă de realizare a venitului, în cadrul aceluiaşi termen, ca şi declaraţiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.
(4) Nu se depun declaraţii speciale pentru următoarele categorii de venituri:
a) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60;
b) venituri din investiţii, precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
c) venituri din pensii;
d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit;
e) venituri din alte surse.
(5) Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit la organul fiscal competent, dacă:
a) obţin numai venituri sub formă de salarii, pentru activităţi desfăşurate în România;
b) obţin numai venituri din investiţii, pensii, venituri din activităţi agricole, venituri din premii şi din jocuri de noroc, venituri din alte surse a căror impunere este finală;
c) obţin venituri potrivit art.40 alin.(1) lit.b) - e) coroborat cu alin.(2) al aceluiaşi articol.
ART.84
Stabilirea şi plata impozitului pe venitul net anual impozabil
(1) Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaraţiei de venit, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv.
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat pentru sponsorizarea entităţilor non-profit care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumei reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat revine organului fiscal competent.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin.(2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(6) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
CAPITOLUL XI
Proprietatea comună şi asociaţiile fără personalitate juridică
ART.85
Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute în comun
Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.
ART.86
Reguli privind asocierile fără personalitate juridică
(1) Prevederile prezentului articol nu se aplică:
pentru asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art.28;
fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică;
asocierilor cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, caz în care sunt aplicabile numai reglementările fiscale din titlul II.
(2) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:
a) părţile contractante;
b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;
c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;
d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;
e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;
f) condiţiile de încetare a asocierii.
Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.
Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.
(3) În cazul în care între membrii asociaţi există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă.
(4) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.
(5) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociaţilor, proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere.
(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit în aceeaşi manieră ca şi pentru categoria de venituri în care este încadrat.
(7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, microîntreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net.
(8) Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe venitul microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.
CAPITOLUL XII
Aspecte fiscale internaţionale
ART.87
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independente
(1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art.48, în următoarele condiţii:
a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.
ART.88
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependente
Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară activităţi dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacă se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) persoana nerezidentă este prezentă în Româna timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depăşesc 183 de zile din oricare perioadă de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauză;
b) veniturile salariale sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în Româna.
ART.89
Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
(1) Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri decât cele prevăzute la art.87, 88 şi la titlul V, datorează impozit potrivit reglementărilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin.(1), se determină pe fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia să declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un reprezentant fiscal.
ART.90
Venituri obţinute din străinătate altele decât prevăzute la art.41 lit.a), c) şi f)
(1) Persoanele fizice prevăzute la art.40 alin.(1) lit.a) şi cele care îndeplinesc condiţia prevăzută la art.40 alin.(2) datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătate, altele decât cele prevăzute la art.41 lit.a), c) şi f).
(2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate conform alin.(1) au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
ART.91
Creditul fiscal extern
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;
2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;
3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art.4 1.
(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în Româna, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în Româna se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit.
(4) Veniturile realizate din străinătate, altele decât cele prevăzute la art.41 lit.a), c) şi f), de către persoanele fizice prevăzute la art.40 alin.(1) lit.a) şi cele care îndeplinesc condiţia de la art.40 alin.(2), se supun impozitării în România, recunoscându-se impozitul plătit în străinătate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.
(5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a României, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă într-o valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;
b) din valuta de circulaţie internaţională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.
ART.92
Pierderi fiscale externe
(1) Pierderile fiscale obţinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, din străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal.
(2) Pierderea care nu este acoperită, în temeiul alin. (1), se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, din statul respectiv.
CAPITOLUL XIII
Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
ART.93
Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
(1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze, să reţină şi să vireze impozitul reţinut la sursă şi să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.
(2) Fac excepţie de la termenul prevăzut la alin.(1) plătitorii de venituri din activităţi independente, menţionate la art.52, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, pentru care depunerea declaraţiei se efectuează până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul fiscal expirat.
CAPITOLUL XIV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART.94
Dispoziţii tranzitorii
(1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.
(2) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabili nu se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi şi nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.
(3) Prevederile privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art.40 alin.(2) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.
ART.95
Definitivarea impunerii pe anul 2004
(1) Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil, realizat în anul fiscal 2004, prin ordin al ministrului finanţelor publice se va stabili baremul de impunere obţinut pe baza baremului anual pentru plăţi anticipate din anul 2004, respectiv deducerea personală de bază, corectate cu rata inflaţiei realizate, diminuată cu 1/2 din rata inflaţiei prognozate în acest an, conform legislaţiei în vigoare în anul 2004.
(2) Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat în anul fiscal 2004, se va elabora formularistica necesară ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice."
3. Articolele 96 - 101 se abrogă.
4. Articolul 104 se completează cu un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
"(6) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor."
5. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
"Art.107 - Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%."
Art.II. - După aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe de urgenţă, Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art.III. - Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministru de stat pentru coordonarea
activităţilor din domeniul economic,
Adriean Videanu
Ministrul finanţelor publice,
Ionel Popescu
Bucureşti, 29 decembrie 2004.
Nr. 138.
--------------------------------------------------------------------------------
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Textul actului publicat în M.Of. nr. 1281/30 dec. 2004
Având în vedere necesitatea aplicării de la data de 1 ianuarie 2005 a măsurilor cuprinse în prezenta ordonanţă de urgenţă, pentru asigurarea unui regim fiscal unitar pe parcursul întregului an,
ţinând seama de faptul că modificările preconizate au în vedere susţinerea întreprinzătorilor privaţi şi stimularea liberei iniţiative, ceea ce va conduce la consolidarea şi dezvoltarea economiei de piaţă în România, una din principalele cerinţe impuse României în procesul de aderare la Uniunea Europeană,
în temeiul art.115 alin.(4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art.I. - Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
"ART.17
Cotele de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepţiile prevăzute la art.33 şi 38."
2. TITLUL III - Impozitul pe venit va avea următorul cuprins:
TITLUL III
Impozitul pe venit
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART.39
Contribuabili
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art.89.
ART.40
Sfera de cuprindere a impozitului
(1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai veniturilor obţinute din România, care sunt impuse la nivelul fiecărei surse din categoriile de venituri prevăzute la art. 41;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art.39 lit.d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin.(1) pct.23 lit.b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
ART.41
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art.46;
b) venituri din salarii, definite conform art.55;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art.61;
d) venituri din investiţii, definite conform art.65;
e) venituri din pensii, definite conform art.68;
f) venituri din activităţi agricole, definite conform art.71;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art.75;
h) venituri din alte surse, definite conform art.78.
ART.42
Venituri neimpozabile
În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaţia de maternitate şi pentru creşterea copilului, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaţionale şi cele finanţate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi;
i) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie;
k) veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art.71;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantaj e în bani şi/sau în natură primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;
t) premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
u) premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;
v) prima de stat acordată în conformitate cu prevederile Legii nr.541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare;
x) alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
ART.43
Cotele de impozitare
(1) Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor; d) pensii;
e) activităţi agricole; f) premii;
g) alte surse
este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin.(1) cotele de impozit prevăzute în categoriile de venituri din investiţii şi din jocuri de noroc.
ART.44
Perioada impozabilă
(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin.(1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
ART.45
Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
(1) Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.
CAPITOLUL II
Venituri din activităţi independente
ART.46
Definirea veniturilor din activităţi independente
(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin.(3), precum şi din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.
ART.47
Venituri neimpozabile
(1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obţinute prin aplicarea efectivă în ţară de către titular sau, după caz, de către licenţiaţii acestuia a unei invenţii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin.(1) beneficiază persoanele fizice care exploatează invenţia, respectiv titularul brevetului aplicat.
ART.48
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă
(1) Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu excepţia prevederilor art.49 şi 50.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul 11, după caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional şi accidente de muncă;
4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.
(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin.(6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin.(6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupaţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;
j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
m) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6).
(6) Baza de calcul se determină ca diferenţă dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, cheltuielile de protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin.(4) lit.d) şi la alin.(5) lit.h);
e) donaţii de orice fel;
f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.
(8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.
ART.49
Stabilirea venitului net anual din activităţi independente pe baza normelor de venit
(1) Venitul net dintr-o activitate independentă, care este desemnată conform alin.(2) şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariaţi, se determină pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit şi precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplica normele respective.
(4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.
(5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileşte pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi.
(6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin.(1) şi o altă activitate care nu este prevăzută la alin.(1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art.48.
(7) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o altă activitate independentă, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, conform art.48. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi.
(8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă pentru activitatea respectivă.
ART.50
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut;
b) contribuţiile sociale obligatorii plătite.
(3) În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin.(1) şi (2).
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări. Această reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege.
ART.51
Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitatea în partidă simplă
(1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art.48.
(2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunţare de către contribuabil.
(3) Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.
ART. 52
Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente
(1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;
c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
f) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.
(2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:
a) în cazul veniturilor prevăzute la alin.(1) lit.a) - e), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevăzute la alin.(1) lit.f), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
(3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin.(1) lit.f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.
ART.53
Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente
Un contribuabil care desfăşoară o activitate independentă are obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art.82, cu excepţia veniturilor prevăzute la art.52, pentru care plata anticipată se efectuează prin reţinere la sursă.
ART.54
Impozitarea venitului net din activităţi independente
Venitul net din activităţi independente se impozitează potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.
CAPITOLUL III
Venituri din salarii
ART.55
Definirea veniturilor din salarii
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;
i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin.(4), primite în legătură cu o activitate dependentă includ, însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei; c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii.
(4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;
b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă;
j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în Româna, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării;
r) diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.
(5) Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
ART. 56
Deducere personală
(1) Persoanele fizice prevăzute la art.40 alin.(1) lit.a) şi alin.(2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 2.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 3.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 4.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 5.500.000 lei;
pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personală.
(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar.
(4) În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;
b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.
(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.
ART.57
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevăzut la alin.(1) se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;
(3) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul stabilit la alin.(3), pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin.(4) revine organului fiscal competent.
(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin.(4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
ART.58
Termen de plată a impozitului
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-1 vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
ART.59
Fişe fiscale
(1) Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale.
(2) Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele prevăzute la alin.(1), pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi conţinutul formularelor se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
ART.60
Plata impozitului pentru anumite venituri salariale
(1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în Româna, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevăzut la alin.(1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileşte potrivit art.57.
(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în Româna, pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în Româna, să îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin.(2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată.
(4) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin.(1) este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
CAPITOLUL IV
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
ART.61
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
ART.62
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau arendei. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.
(4) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art.51 alin.(2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin.(3).
ART.63
Plăţi anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
Un contribuabil care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat, conform art. 82.
ART.64
Impozitarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor
Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
CAPITOLUL V
Venituri din investiţii
ART.65
Definirea veniturilor din investiţii
(1) Veniturile din investiţii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare.
e) venituri din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice. Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, precum şi părţile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub formă de dobânzi, altele decât:
a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere şi la depuneri la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum şi obligaţiunilor municipale, ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale altor entităţi emitente de obligaţiuni, care vizează construcţia de locuinţe.
c) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza Legii nr.541/2002 privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificările şi completările ulterioare.
ART.66
Stabilirea venitului din investiţii
(1) Câştigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. In cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, preţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii, câştigul se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoană fizică pentru achiziţionarea titlului de participare.
(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare. Începând cu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi înlocuită cu preţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea câştigului potrivit alin.(1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi.
(5) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzarecumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului.
(6) Venitul impozabil realizat din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.
ART.67
Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii
(1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 10% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 1% din suma acestora. Pentru veniturile sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. În situaţia sumelor primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobânzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de această natură pe baza contractelor civile.
(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin.(1) şi (2), se efectuează astfel:
a) în cazul câştigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz; în cazul câştigului din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz;
b) în cazul câştigului din răscumpărarea titlurilor de participare la un fond deschis de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine societăţii de administrare a investiţiilor;
c) în cazul câştigului din transferul dreptului de proprietate asupra părţilor sociale şi valorilor mobiliare în cazul societăţilor închise, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului revine dobânditorului de părţi sociale sau de valori mobiliare, în momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Când dobânditorul de titluri de valoare nu este o persoană fizică română cu domiciliul în România, obligaţia de calcul şi virare a impozitului revine persoanei fizice române cu domiciliul în România, care realizează venitul, dacă dobânditorul nu îşi desemnează un reprezentant fiscal în România. Termenul de virare a impozitului pentru plătitorii de astfel de venituri este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau valorilor mobiliare la registrul comerţului sau în registrul acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat. In situaţia în care părţile contractante convin ca plata părţilor sociale sau a valorilor mobiliare să se facă eşalonat, termenul de virare a impozitului pentru plătitorii de astfel de venituri este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Transmiterea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau valorilor mobiliare trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul asociaţilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat.
d) în cazul venitului impozabil obţinut din lichidare/dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului revine persoanei juridice. Termenul de virare a impozitului este până la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmite de lichidatori;
e) impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1 % asupra câştigului din transferul titlurilor de valoare, precum şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract şi orice alte operaţiuni similare;
f) în cazul venitului impozabil definit la art.66 alin.(6), impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 10%;
g) impozitul calculat şi reţinut la sursă, potrivit lit.e), se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut, cu excepţia prevederilor lit.c) şi d);
h) cursul de schimb necesar pentru transformarea în lei a sumelor exprimate în valută, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, pentru ziua anterioară efectuării plăţii venitului. In situaţia în care părţile contractante convin ca plata să se facă eşalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este cel al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, pentru ziua anterioară efectuării fiecărei plăţi.
(4) Impozitul reţinut conform alin.(1) - (3) reprezintă impozit final pe venit, pentru venitul prevăzut la alineatul respectiv.
(5) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, precum şi din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni similare nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
(6) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital din transferul titlurilor de valoare obţinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
CAPITOLUL VI
Venituri din pensii
ART.68
Definirea veniturilor din pensii
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii, făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaţionale, şi cele finanţate de la bugetul de stat.
ART.69
Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin scăderea unei sume neimpozabile lunare de 9.000.000 lei din venitul din pensii.
ART.70
Reţinerea impozitului din venitul din pensii
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-1 reţine şi de a-1 vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.
(3) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.
(4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.
(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.
(6) Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virării acestuia.
(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.
CAPITOLUL VII
Venituri din activităţi agricole
ART.71
Definirea veniturilor din activităţi agricole
Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:
a) cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;
b) cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor; c) exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea.
ART.72
Stabilirea venitului net anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit
(1) Venitul net dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizează şi se publică până cel târziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă.
(3) Dacă o activitate agricolă este desfăşurată de un contribuabil pe perioade mai mici - începere, încetare şi alte fracţii de an - decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul căreia se desfăşoară activitatea.
(4) Dacă o activitate agricolă a unui contribuabil înregistrează o pierdere datorată calamităţilor naturale, norma de venit aferentă activităţii se reduce, astfel încât să reflecte această pierdere.
(5) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, pentru activitatea respectivă.
ART.73
Opţiunea de a determina venitul net anual prin utilizarea datelor din contabilitatea în partidă simplă
(1) Un contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă, prevăzută la art.71, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit art.48.
(2) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 51 alin.(2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin.(1).
ART.74
Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole
(1) Impozitul pe venitul net din activităţi agricole se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe bază de norme de venit, cât şi în sistem real, impozitul fiind final.
(2) Orice contribuabil care desfăşoară o activitate agricolă, menţionată la art. 71, pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, are obligaţia de a depune anual o declaraţie de venit la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie inclusiv a anului fiscal, pentru anul în curs. În cazul unei activităţi pe care contribuabilul începe să o desfăşoare după data de 30 iunie, declaraţia de venit se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea.
(3) În cazul unui contribuabil care determină venitul net din activităţi agricole, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, acesta este obligat să efectueze plăţi anticipate aferente acestor venituri la bugetul de stat, la termenele prevăzute la art.82 alin.(3). Până la data de 31 mai a anului următor, plăţile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent.
CAPITOLUL VIII
Venituri din premii şi din jocuri de noroc
ART.75
Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art.42.
(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decât cele realizate la jocuri de tip cazino şi maşini electronice cu câştiguri.
ART.76
Stabilirea venitului net din premii
Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii şi suma reprezentând venit neimpozabil.
ART.77
Reţinerea impozitului aferent veniturilor din premii şi din jocuri de noroc
(1) Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net.
(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului brut.
(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine plătitorilor de venituri.
(4) Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 8.000.000 lei pentru fiecare concurs, realizate de acelaşi organizator sau plătitor.
(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.
(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
CAPITOLUL IX
Venituri din alte surse
ART.78
Definirea veniturilor din alte surse
(1) In această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:
a) prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;
b) câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;
c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;
d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial.
(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.
ART.79
Calculul impozitului şi termenul de plată
(1) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.
(2) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.
(3) Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
CAPITOLUL X
Venitul net anual impozabil
ART.80
Stabilirea venitului net anual impozabil
(1) Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din categoriile de venituri menţionate la art.41 lit.a), c) şi f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.
(2) Veniturile din categoriile prevăzute la art.41 lit.a), c) şi f), ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual.
(3) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole se poate compensa cu rezultatele pozitive obţinute din aceeaşi sursă de venit. Pierderea care rămâne necompensată în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportată. Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, din străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din tara respectivă.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:
a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit.a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.
ART.81
Declaraţii de venit estimat
(1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă.
(2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi.
(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, o dată cu declaraţia specială, şi declaraţia estimativă de venit.
(4) Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determină în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de opţiuni, şi declaraţia de venit estimat.
ART.82
Stabilirea plăţilor anticipate de impozit
(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.
(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin.(3) contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plăţi anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei de venit. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:
a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau
b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiuni.
In cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.
(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei de venit. Contribuabilii care determină venitul net din activităţi agricole, potrivit art.72 şi 73, datorează plăţi anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în două rate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv.
(4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plăţi anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraţia specială pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%, prevăzută la art.43 alin.(1).
ART.83
Declaraţia de venit şi declaraţii speciale
(1) Contribuabilii prevăzuţi la art.40 alin.(1) lit.a) şi cei care îndeplinesc condiţiile de la art.40 alin.(2), cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la alin.(4) din prezentul articol, au obligaţia de a depune o declaraţie de venit la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaraţia de venit se depune o dată cu declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.
(2) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin.(1), depun numai declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fişele fiscale se depun în cadrul aceluiaşi termen ca şi declaraţiile speciale.
(3) Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare sursă de realizare a venitului. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activităţi agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu excepţia celor prevăzute la alin.(4) lit.a), realizate de contribuabilii, alţii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România şi cele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.40 alin.(2), fişele fiscale se depun pentru fiecare sursă de realizare a venitului, în cadrul aceluiaşi termen, ca şi declaraţiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.
(4) Nu se depun declaraţii speciale pentru următoarele categorii de venituri:
a) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60;
b) venituri din investiţii, precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
c) venituri din pensii;
d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit;
e) venituri din alte surse.
(5) Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit la organul fiscal competent, dacă:
a) obţin numai venituri sub formă de salarii, pentru activităţi desfăşurate în România;
b) obţin numai venituri din investiţii, pensii, venituri din activităţi agricole, venituri din premii şi din jocuri de noroc, venituri din alte surse a căror impunere este finală;
c) obţin venituri potrivit art.40 alin.(1) lit.b) - e) coroborat cu alin.(2) al aceluiaşi articol.
ART.84
Stabilirea şi plata impozitului pe venitul net anual impozabil
(1) Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaraţiei de venit, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv.
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat pentru sponsorizarea entităţilor non-profit care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumei reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat revine organului fiscal competent.
(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin.(2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(6) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
CAPITOLUL XI
Proprietatea comună şi asociaţiile fără personalitate juridică
ART.85
Venituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute în comun
Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.
ART.86
Reguli privind asocierile fără personalitate juridică
(1) Prevederile prezentului articol nu se aplică:
pentru asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art.28;
fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică;
asocierilor cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, caz în care sunt aplicabile numai reglementările fiscale din titlul II.
(2) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:
a) părţile contractante;
b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;
c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;
d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;
e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;
f) condiţiile de încetare a asocierii.
Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.
Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.
(3) În cazul în care între membrii asociaţi există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă.
(4) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.
(5) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociaţilor, proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere.
(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit în aceeaşi manieră ca şi pentru categoria de venituri în care este încadrat.
(7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, microîntreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net.
(8) Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe venitul microîntreprinderii, revine persoanei juridice române.
CAPITOLUL XII
Aspecte fiscale internaţionale
ART.87
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independente
(1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent.
(2) Venitul net dintr-o activitate independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art.48, în următoarele condiţii:
a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;
b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.
ART.88
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependente
Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară activităţi dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacă se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) persoana nerezidentă este prezentă în Româna timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depăşesc 183 de zile din oricare perioadă de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauză;
b) veniturile salariale sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident;
c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în Româna.
ART.89
Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente
(1) Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri decât cele prevăzute la art.87, 88 şi la titlul V, datorează impozit potrivit reglementărilor prezentului titlu.
(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin.(1), se determină pe fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.
(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia să declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un reprezentant fiscal.
ART.90
Venituri obţinute din străinătate altele decât prevăzute la art.41 lit.a), c) şi f)
(1) Persoanele fizice prevăzute la art.40 alin.(1) lit.a) şi cele care îndeplinesc condiţia prevăzută la art.40 alin.(2) datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătate, altele decât cele prevăzute la art.41 lit.a), c) şi f).
(2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia.
(3) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate conform alin.(1) au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului.
(4) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.
ART.91
Creditul fiscal extern
(1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizică sau de reprezentantul său legal ori prin reţinere la sursă de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de:
1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;
2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;
3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art.4 1.
(3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în Româna, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauză obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat în Româna se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe fiecare natură de venit.
(4) Veniturile realizate din străinătate, altele decât cele prevăzute la art.41 lit.a), c) şi f), de către persoanele fizice prevăzute la art.40 alin.(1) lit.a) şi cele care îndeplinesc condiţia de la art.40 alin.(2), se supun impozitării în România, recunoscându-se impozitul plătit în străinătate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.
(5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transformă la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a României, se vor transforma astfel:
a) din moneda statului de sursă într-o valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;
b) din valuta de circulaţie internaţională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.
ART.92
Pierderi fiscale externe
(1) Pierderile fiscale obţinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, din străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal.
(2) Pierderea care nu este acoperită, în temeiul alin. (1), se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, din statul respectiv.
CAPITOLUL XIII
Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
ART.93
Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă
(1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să calculeze, să reţină şi să vireze impozitul reţinut la sursă şi să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, până la data de 30 iunie a anului curent pentru anul expirat.
(2) Fac excepţie de la termenul prevăzut la alin.(1) plătitorii de venituri din activităţi independente, menţionate la art.52, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, pentru care depunerea declaraţiei se efectuează până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul fiscal expirat.
CAPITOLUL XIV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART.94
Dispoziţii tranzitorii
(1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.
(2) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabili nu se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi şi nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.
(3) Prevederile privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art.40 alin.(2) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.
ART.95
Definitivarea impunerii pe anul 2004
(1) Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil, realizat în anul fiscal 2004, prin ordin al ministrului finanţelor publice se va stabili baremul de impunere obţinut pe baza baremului anual pentru plăţi anticipate din anul 2004, respectiv deducerea personală de bază, corectate cu rata inflaţiei realizate, diminuată cu 1/2 din rata inflaţiei prognozate în acest an, conform legislaţiei în vigoare în anul 2004.
(2) Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat în anul fiscal 2004, se va elabora formularistica necesară ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanţelor publice."
3. Articolele 96 - 101 se abrogă.
4. Articolul 104 se completează cu un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
"(6) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor."
5. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
"Art.107 - Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%."
Art.II. - După aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe de urgenţă, Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art.III. - Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministru de stat pentru coordonarea
activităţilor din domeniul economic,
Adriean Videanu
Ministrul finanţelor publice,
Ionel Popescu
Bucureşti, 29 decembrie 2004.
Nr. 138.
--------------------------------------------------------------------------------
Abonați-vă la:
Postări (Atom)