Harti Ramnicu Sarat
Harta Ramnicu Sarat
Pensiuni Ramnicu Sarat
Casa Matei
Pensiunea Speranta
Pensiunea agrotu..
Pensiunea Vila 1..
Pensiunea Lezeu
Pensiunea Melania
Cauta in Ramnicu Sarat
--------------------------------------------------------------------------------
Atractii si zone de interes Ramnicu Sarat
Invatamant
• SCOALA CLASELE I-VIII NR. 1
• SCOALA CLASELE I-VIII NR. 2
• SCOALA CLASELE I-VIII NR. 3
• SCOALA CLASELE I-VIII NR. 6
• SCOALA CLASELE I-VIII NR. 8
• GRUPUL SCOLAR AGRICOL
• LICEUL ALEXANDRU VLAHUTA
Farmacii
• FLORENDRA S.R.L., DROGHERIE FARMACEUTICA
• GALENUS S.R.L
• HELEN FARM
• HUMANITAS
• HYGEIA FARM
• LAZAR VS S.R.L.
• LORI FARM S.R.L.
Banci
• BANC POST S.A
• RAIFFEISEN BANK
Pensiuni
• Complex Poienita
Benzinarii
• PECO S.A. STATIA NR. 3 RAMNICU SARAT
• VALCEANA S.N.C.
• VIVIAN S.R.L.
--------------------------------------------------------------------------------
Ghid Ramnicu Sarat
Aşezare geografică
Este un municipiu din judeţul Buzău, situat pe cursul râului Râmnicu Sărat, în Câmpia Râmnicului. Coordonatele geografice sunt: 45°22′48″ latitudine nordică şi 27°3′36″ longitudine estică. Oraşul se află la o distanţă de 34 km de Buzău şi la 145 km de Bucureşti.
Istoric
Prima atestare documentară a oraşului datează din 1439, într-un document emis de Vlad Dracul. De-a lungul istoriei, Râmnicu Sărat a fost atacat în mai multe rânduri, dar cu toate acestea a reuşit să rămână în picioare şi să se dezvolte devenind un important centru economic, în present. În 1574 primeşte statutul de oraş, iar în 19.. citeste mai mult
Publicitate
PENSIUNEA
INIMA DELTEI
Cazare, masa, transport
in Delta Dunarii
Harta Alba • Harta Arad • Harta Arges • Harta Bacau • Harta Bihor • Harta Bistrita Nasaud • Harta Botosani • Harta Braila • Harta Brasov • Harta Bucuresti • Harta Buzau • Harta Calarasi • Harta Caras Severin • Harta Cluj • Harta Constanta • Harta Covasna • Harta Dambovita • Harta Dolj • Harta Galati • Harta Giurgiu • Harta Gorj • Harta Harghita • Harta Hunedoara • Harta Ialomita • Harta Iasi • Harta Ilfov • Harta Maramures • Harta Mehedinti • Harta Mures • Harta Neamt • Harta Olt • Harta Prahova • Harta Salaj • Harta Satu Mare • Harta Sibiu • Harta Suceava • Harta Teleorman • Harta Timis • Harta Tulcea • Harta Valcea • Harta Vaslui • Harta Vrancea • Despre noi • Termeni si conditii • Oferte cazare pensiuni • Link-uri • Stiri financiare
© 2008 | harta-buzau.ro
luni, 30 martie 2009
Informaţii generale
Informaţii generale
Aşezare
În partea central-sudică a României, în nordul Câmpiei Române, în sudul curburii Carpaţilor Orientali, între paralele 44044’ şi 45049’ latitudine nordică şi meridianele 26004’şi 27026’ longitudine estică.
Vecini
La vest: Judeţul Prahova, la est: Judeţul Brăila, la nord-est: Judeţul Vrancea, la sud: Judeţul Ialomiţa, la nord: Judeţele Covasna şi Braşov.
Suprafaţă
6.078 km2 (respectiv 2,5% din suprafaţa ţării).
Populaţie
517.000 locuitori.
Oraşe
Buzău, reşedinţă de judeţ, cu 150.000 locuitori, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, la 101 m altitudine, la răspântia „Drumului mare”, face legătura între Muntenia, Moldova şi Transilvania. Alte oraşe: Nehoiu, Pogoanele, Râmnicu Sărat.
Relieful
Este variat şi dispus în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel în nord domină înălţimile Munţilor Vrancei (prelungiri) şi Buzăului (cu vf. Penteleu de 1.772 m, şi vf. Lăcăuţi, de 1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbură (Burduşoaia, Ciolanu-Măgura, Istriţa cu 754 m), şi în sud zona de şes a Câmpiei Romane, cu caracter piemontan şi Câmpia Buzăului (cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcţia nord-vest şi estică, pe direcţia vest-sud), Gherghiţei, Râmnicului.
Clima
Este temperat continentală, diferenţiată în funcţie de relief (predominând crivăţul, în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenţează clima judeţului).
Cursurile de apă
Cuprind Buzăul la vest (traversând Munţii Buzăului), cu afluenţii săi: Bâsca Mare, Bâsca Mică, Bâsca Chiojdului, Bisoca, Slănic, Nişcov şi Râmnic la est, Călmăţui, precum şi lacuri periglaciare şi carstosaline.
Obiective turistice
Munţi
Munţii Buzăului desfăşoară o panoramă cu adevărat fermecătoare: potecile Pentelului te îndeamnă să le cunoşti lumea împietrită, iar gresia Siriului dă impresia unei masivităţi inedite. Unul dintre drumeţii celebrii ai acestor locuri, Alexandru Odobescu, adresa următoarele invitaţii: „vino cu mine până colea în Munţii Buzăului şi poate că vei petrece pe acolo şi tu câteva minute plăcute, cum am petrecut eu... rătăcind cu ochii pe plaiuri încântă toare iar cu auzul şi cu gândul prin fantasticele regiuni ale basmelor”.
Lacuri
Lacul fără fund (Lacul Vulturilor), lac periglaciar (la 1420 m altitudine în Munţii Siriu, de peste 0,5 ha), lipsit de vegetaţie. Alte lacuri: Lacul Tâlharilor, lac de baraj natural, Lacul Meledic, lângă Mânzăleşti (cu apă dulce pe un masiv de sare), Balta Albă şi Amara, limane fluviale, Gura Siriului, lac antropic (lac de acumulare) de 360 ha, Lacul Odăile în Odăile.
Rezervaţii şi monumente ale naturii
„Vulcanii noroioşi” de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici (la 12 km de Berca), una dintre cele mai interesante rezervaţii mixte (geologică şi botanică) din România (30 ha). Acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume. Turiştii sunt impresionaţi de peisajul ciudat pe care îl formează numeroşii vulcani în miniatură, prin craterele cărora gazele din adâncuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuşie. Această „lavă” vâscoasă provine din dizolvarea marnelor şi argilelor întâlnite în cale de apa antrenată spre suprafaţă de presiunea gazelor. În jurul „vulcanilor” se dezvoltă o vegetaţie care s-a adaptat la salinitatea ridicată de aici. Căile de acces sunt: şoseaua naţională Buzău- Braşov sau cu trenul de la Buzău la Berca. Rezervaţiile Academiei, Mânzăleşti (34 de peşteri, 25-200 m în sare, Peştera 6 fiind cea mai lungă din lume - 1.337 m). „Sarea lui Buzău” în Bădila, rezervaţie geologică şi paleontologică (între localităţile Pârscov şi Bădila, pe valea Buzăului), se referă la mai multe blocuri de calcare, precum şi la un deal cu numeroase izvoare şi eflorescenţe saline. Blocurile conţin faună jurasică, iar prezenţa lor izolată în această zonă a stârnit interesul specialiştilor din domeniu. „Focul Viu” în Slănic, monument al naturii nu departe de comuna Lopătari, unde se poate vedea o flacără de până la 0,5 m înălţându-se în bătaia vântului, un fenomen natural datorat emenenţei continue de gaze din pământ. Rezervaţia naturală Pădurea Găvana în Mânzăleşti (cu mesteacăn alb şi faună diversă: scrumbie, broască ţestoasă de uscat, cameleon). Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Sfinxul din Buştea, Ape minerale în Buştea (1892 - 1939), Malul cu sare în Bisoca, Rezervaţiile naturale de pin negru din Bisoca, Rezervaţia Malul Roşu de la Lopătari, Grunjul (Tuful vulcanic atacitic) în Mânzăleşti, Platoul Carstic Izvorul Sărat în Meledic, Pădurea Frasinu (la 7 km sud de Buzău, lângă şoseaua Bucureşti - Buzău - Focşani), rezervaţie forestieră alcătuită din frasin pufos, Pădurea Spătaru (la 7 km de Buzău şi la 2 km de Pădurea Frasinu), rezervaţie forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar, Rezervaţia forestieră de la Bisoca.
Staţiuni
Sărata Monteoru, staţiune balneoclimaterică (la 18 km de Buzău, la 86 m altitudine), înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care se cultivă viţa de vie, ce se bucură de un climat moderat, vara numărul zilelor însorite fiind mai mare, iar precipitaţiile reduse. Ca instalaţii de tratament dispune de: instalaţii pentru băi calde cu apă minerală, bazine cu apă minerală în aer liber, sală de gimnastică medicală, instalaţii pentru electro şi hidroterapie. Căile de acces sunt rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare - gara Buzău. Balta Albă, staţiune balneoclimaterică (la 30 m altitudine), pe malul lacului Balta Albă, (la 20 km de Râmnicu Sărat şi la 56 km de Buzău). Alte staţiuni: Fâşici, staţiune balneoclimaterică la 49 km de Buzău, Siriu Băi (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzău).
Vestigii istorice
Sărata Monteoru, vestigii ale culturii Monteoru şi urmele unei aşezări dacice. Dealul Istriţa de la Pietroasele, unde s-a descoperit faimosul tezaur „Cloşca cu puii de aur”, atribuit vizigoţilor lui Atanarik, care în 376 rătăceau pe aceste meleaguri. Alte vestigii istorice: Ruinele casei domneşti Vintilă Vodă, Castrul Roman din Pietroasele, Ruinele mănăstirii Vintilă Vodă (unde a domnit Vlad Vodă Vintilă - 1535), Ruinele castelului Meledic, Aşezămintele rupestre sculptate în pereţi de gresie în Aluniş, Nucu.
Edificii religioase
Biserica episcopiei Buzău, de mari dimensiuni construită în 1507, în timpul domniei lui Radu cel Mare şi reconstruită de Matei Basarab în 1649. Aici se află un muzeu în care se păstrează obiecte de artă vechi. Biserica Mănăstirea Râmnicu Sărat, ridicată în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1691-1697). Alexandru Vlahuţă scria că este un „adevărat muzeu” distingându-se prin pictura interioară bine păstrată şi prin ornamentaţia bogată. Biserica Banu în Buzău, înălţată în 1571 în stilul mănăstirilor din nordul Moldovei. Biserica „Sfânta Paraschiva” din Râmnicu Sărat, zidită de Ştefan cel Mare în cinstea unei victorii reputate împotriva ostaşilor lui Radu cel Frumos. Alte edificii religioase: Biserica „Negustori” în Buzău, (1649), construită în stil neoclassic, Mănăstirea Ciolanu în Măgura (1568), Mănăstirea Barbu de la Barbu (1668), Complexul Brâncovenesc Râmnicu Sărat, Mănăstirea Poiana Mărului în Bisoc, Bisericuţa din lemn în Vintilă Vodă (construită din bârnă de stejar, acoperită cu trestie), cu litere chirilice sculptate în crucile din piatră şi o vechime de peste 300 de ani, Mănăstirea Găvana (1707), Biserica Buştea, cu picturi de Tăttărescu (1808).
Edificii culturale
Muzeul etnografic al Văii Slănicului în Mânzăleşti, Muzeul chihlimbarului din Colţi, Muzeul judeţean de istorie din Buzău, Palatul comunal din Buzău, Casa „Vergu Mănăilă“ din Buzău, Muzeul orăşenesc Râmnicu Sărat.
Etnografie
Aceste locuri ale judeţului Buzău păstrează bogate şi variate elemente etnografice, datini străvechi (Gura Teghii), sculpturi de lemn (Lopătari), ţesături şi covoare (Bisoca), instrumente muzicale (Mânzăleşti), festival folcloric (Poiana Nucului- Lopătari).
Aşezare
În partea central-sudică a României, în nordul Câmpiei Române, în sudul curburii Carpaţilor Orientali, între paralele 44044’ şi 45049’ latitudine nordică şi meridianele 26004’şi 27026’ longitudine estică.
Vecini
La vest: Judeţul Prahova, la est: Judeţul Brăila, la nord-est: Judeţul Vrancea, la sud: Judeţul Ialomiţa, la nord: Judeţele Covasna şi Braşov.
Suprafaţă
6.078 km2 (respectiv 2,5% din suprafaţa ţării).
Populaţie
517.000 locuitori.
Oraşe
Buzău, reşedinţă de judeţ, cu 150.000 locuitori, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, la 101 m altitudine, la răspântia „Drumului mare”, face legătura între Muntenia, Moldova şi Transilvania. Alte oraşe: Nehoiu, Pogoanele, Râmnicu Sărat.
Relieful
Este variat şi dispus în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel în nord domină înălţimile Munţilor Vrancei (prelungiri) şi Buzăului (cu vf. Penteleu de 1.772 m, şi vf. Lăcăuţi, de 1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbură (Burduşoaia, Ciolanu-Măgura, Istriţa cu 754 m), şi în sud zona de şes a Câmpiei Romane, cu caracter piemontan şi Câmpia Buzăului (cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcţia nord-vest şi estică, pe direcţia vest-sud), Gherghiţei, Râmnicului.
Clima
Este temperat continentală, diferenţiată în funcţie de relief (predominând crivăţul, în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenţează clima judeţului).
Cursurile de apă
Cuprind Buzăul la vest (traversând Munţii Buzăului), cu afluenţii săi: Bâsca Mare, Bâsca Mică, Bâsca Chiojdului, Bisoca, Slănic, Nişcov şi Râmnic la est, Călmăţui, precum şi lacuri periglaciare şi carstosaline.
Obiective turistice
Munţi
Munţii Buzăului desfăşoară o panoramă cu adevărat fermecătoare: potecile Pentelului te îndeamnă să le cunoşti lumea împietrită, iar gresia Siriului dă impresia unei masivităţi inedite. Unul dintre drumeţii celebrii ai acestor locuri, Alexandru Odobescu, adresa următoarele invitaţii: „vino cu mine până colea în Munţii Buzăului şi poate că vei petrece pe acolo şi tu câteva minute plăcute, cum am petrecut eu... rătăcind cu ochii pe plaiuri încântă toare iar cu auzul şi cu gândul prin fantasticele regiuni ale basmelor”.
Lacuri
Lacul fără fund (Lacul Vulturilor), lac periglaciar (la 1420 m altitudine în Munţii Siriu, de peste 0,5 ha), lipsit de vegetaţie. Alte lacuri: Lacul Tâlharilor, lac de baraj natural, Lacul Meledic, lângă Mânzăleşti (cu apă dulce pe un masiv de sare), Balta Albă şi Amara, limane fluviale, Gura Siriului, lac antropic (lac de acumulare) de 360 ha, Lacul Odăile în Odăile.
Rezervaţii şi monumente ale naturii
„Vulcanii noroioşi” de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici (la 12 km de Berca), una dintre cele mai interesante rezervaţii mixte (geologică şi botanică) din România (30 ha). Acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume. Turiştii sunt impresionaţi de peisajul ciudat pe care îl formează numeroşii vulcani în miniatură, prin craterele cărora gazele din adâncuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuşie. Această „lavă” vâscoasă provine din dizolvarea marnelor şi argilelor întâlnite în cale de apa antrenată spre suprafaţă de presiunea gazelor. În jurul „vulcanilor” se dezvoltă o vegetaţie care s-a adaptat la salinitatea ridicată de aici. Căile de acces sunt: şoseaua naţională Buzău- Braşov sau cu trenul de la Buzău la Berca. Rezervaţiile Academiei, Mânzăleşti (34 de peşteri, 25-200 m în sare, Peştera 6 fiind cea mai lungă din lume - 1.337 m). „Sarea lui Buzău” în Bădila, rezervaţie geologică şi paleontologică (între localităţile Pârscov şi Bădila, pe valea Buzăului), se referă la mai multe blocuri de calcare, precum şi la un deal cu numeroase izvoare şi eflorescenţe saline. Blocurile conţin faună jurasică, iar prezenţa lor izolată în această zonă a stârnit interesul specialiştilor din domeniu. „Focul Viu” în Slănic, monument al naturii nu departe de comuna Lopătari, unde se poate vedea o flacără de până la 0,5 m înălţându-se în bătaia vântului, un fenomen natural datorat emenenţei continue de gaze din pământ. Rezervaţia naturală Pădurea Găvana în Mânzăleşti (cu mesteacăn alb şi faună diversă: scrumbie, broască ţestoasă de uscat, cameleon). Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Sfinxul din Buştea, Ape minerale în Buştea (1892 - 1939), Malul cu sare în Bisoca, Rezervaţiile naturale de pin negru din Bisoca, Rezervaţia Malul Roşu de la Lopătari, Grunjul (Tuful vulcanic atacitic) în Mânzăleşti, Platoul Carstic Izvorul Sărat în Meledic, Pădurea Frasinu (la 7 km sud de Buzău, lângă şoseaua Bucureşti - Buzău - Focşani), rezervaţie forestieră alcătuită din frasin pufos, Pădurea Spătaru (la 7 km de Buzău şi la 2 km de Pădurea Frasinu), rezervaţie forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar, Rezervaţia forestieră de la Bisoca.
Staţiuni
Sărata Monteoru, staţiune balneoclimaterică (la 18 km de Buzău, la 86 m altitudine), înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care se cultivă viţa de vie, ce se bucură de un climat moderat, vara numărul zilelor însorite fiind mai mare, iar precipitaţiile reduse. Ca instalaţii de tratament dispune de: instalaţii pentru băi calde cu apă minerală, bazine cu apă minerală în aer liber, sală de gimnastică medicală, instalaţii pentru electro şi hidroterapie. Căile de acces sunt rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare - gara Buzău. Balta Albă, staţiune balneoclimaterică (la 30 m altitudine), pe malul lacului Balta Albă, (la 20 km de Râmnicu Sărat şi la 56 km de Buzău). Alte staţiuni: Fâşici, staţiune balneoclimaterică la 49 km de Buzău, Siriu Băi (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzău).
Vestigii istorice
Sărata Monteoru, vestigii ale culturii Monteoru şi urmele unei aşezări dacice. Dealul Istriţa de la Pietroasele, unde s-a descoperit faimosul tezaur „Cloşca cu puii de aur”, atribuit vizigoţilor lui Atanarik, care în 376 rătăceau pe aceste meleaguri. Alte vestigii istorice: Ruinele casei domneşti Vintilă Vodă, Castrul Roman din Pietroasele, Ruinele mănăstirii Vintilă Vodă (unde a domnit Vlad Vodă Vintilă - 1535), Ruinele castelului Meledic, Aşezămintele rupestre sculptate în pereţi de gresie în Aluniş, Nucu.
Edificii religioase
Biserica episcopiei Buzău, de mari dimensiuni construită în 1507, în timpul domniei lui Radu cel Mare şi reconstruită de Matei Basarab în 1649. Aici se află un muzeu în care se păstrează obiecte de artă vechi. Biserica Mănăstirea Râmnicu Sărat, ridicată în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1691-1697). Alexandru Vlahuţă scria că este un „adevărat muzeu” distingându-se prin pictura interioară bine păstrată şi prin ornamentaţia bogată. Biserica Banu în Buzău, înălţată în 1571 în stilul mănăstirilor din nordul Moldovei. Biserica „Sfânta Paraschiva” din Râmnicu Sărat, zidită de Ştefan cel Mare în cinstea unei victorii reputate împotriva ostaşilor lui Radu cel Frumos. Alte edificii religioase: Biserica „Negustori” în Buzău, (1649), construită în stil neoclassic, Mănăstirea Ciolanu în Măgura (1568), Mănăstirea Barbu de la Barbu (1668), Complexul Brâncovenesc Râmnicu Sărat, Mănăstirea Poiana Mărului în Bisoc, Bisericuţa din lemn în Vintilă Vodă (construită din bârnă de stejar, acoperită cu trestie), cu litere chirilice sculptate în crucile din piatră şi o vechime de peste 300 de ani, Mănăstirea Găvana (1707), Biserica Buştea, cu picturi de Tăttărescu (1808).
Edificii culturale
Muzeul etnografic al Văii Slănicului în Mânzăleşti, Muzeul chihlimbarului din Colţi, Muzeul judeţean de istorie din Buzău, Palatul comunal din Buzău, Casa „Vergu Mănăilă“ din Buzău, Muzeul orăşenesc Râmnicu Sărat.
Etnografie
Aceste locuri ale judeţului Buzău păstrează bogate şi variate elemente etnografice, datini străvechi (Gura Teghii), sculpturi de lemn (Lopătari), ţesături şi covoare (Bisoca), instrumente muzicale (Mânzăleşti), festival folcloric (Poiana Nucului- Lopătari).
Sport
Luni - 30/03/2009 (1 vizualizari)
Internationalul roman Adrian Mutu s-a antrenat astazi alaturi de colegii sai, insa atacantul nu a efectuat decat alergari usoare, pentru ca s-a accidentat in partida cu Serbia, din preliminariile CM din 2010, a declarat directorul de imagine al FRF, Paul Zaharia. Antrenamentul de luni al tricolorilor a fost unul tehnico-tactic, aceasta fiind ultima sedinta de pregatire a tricolorilor inainte de plecarea in Austria. Adrian Mutu a efectuat doar alergari, in timp ce un alt jucator cu unele probleme medicale, Cosmin Contra, s-a pregatit normal, alaturi de ceilalti fotbalisti. Adrian Mutu a suferit un traumatism intercostal in timpul partidei cu Serbia, in timp ce in cazul lui Cosmin Contra a fost vorba de un traumatism la mana dreapta. Accidentarile celor doi jucatori nu sunt grave si ei pot fi recuperati pana la partida cu Austria. Romania va pleca luni spre Austria, din Constanta, la ora 17:30, tricolorii urmand sa ...
pe larg in: Realitatea TV - Adrian Mutu a efectuat doar alergari la antrenamentul de luni al echipei nationale
Internationalul roman Adrian Mutu s-a antrenat astazi alaturi de colegii sai, insa atacantul nu a efectuat decat alergari usoare, pentru ca s-a accidentat in partida cu Serbia, din preliminariile CM din 2010, a declarat directorul de imagine al FRF, Paul Zaharia. Antrenamentul de luni al tricolorilor a fost unul tehnico-tactic, aceasta fiind ultima sedinta de pregatire a tricolorilor inainte de plecarea in Austria. Adrian Mutu a efectuat doar alergari, in timp ce un alt jucator cu unele probleme medicale, Cosmin Contra, s-a pregatit normal, alaturi de ceilalti fotbalisti. Adrian Mutu a suferit un traumatism intercostal in timpul partidei cu Serbia, in timp ce in cazul lui Cosmin Contra a fost vorba de un traumatism la mana dreapta. Accidentarile celor doi jucatori nu sunt grave si ei pot fi recuperati pana la partida cu Austria. Romania va pleca luni spre Austria, din Constanta, la ora 17:30, tricolorii urmand sa ...
pe larg in: Realitatea TV - Adrian Mutu a efectuat doar alergari la antrenamentul de luni al echipei nationale
reportaj Ramicul Sarat jud buzau
»Reportaj: Viata si imortalizare in Rimnicul Sarat
Dincolo de Buzau, Rimnicu Sarat: “esti nebun!”. Pe E 85, Rimnicu Sarat: “Te omor, ba, chem Politia!”. Rimnicu Sarat: varul lui Ilie Nastase imi promite doua lipitoare, un miel si doua casuri.
Vertij. Unde e Rimnicu Sarat?
Il pierdusem. In trei minute, din care doua la stop. A durat vreo cinci ca sa intorc, aglomeratie pe E85. Iar ma trezesc dincolo de pod si, vai, si la iesirea ailalta. E ceva cu mine. Unde e orasul? In memoria mea, nu. Masina vroia sa consume benzina pe el. Rimnicu Sarat e oras fantoma. E, nu e. Cobor. Sa-l imortalizez.
“Imi place?” “Esti nebun.”
Cobor din masina, impreuna cu aparatul foto. O placa ruginita: “Sala de tenis de Masa”. Absurd, nu? |mi inchipuiam senzationalul. Potriveam aparatul. |nspaimintator: “Ce vrei mata aici?” “Pozez.” “Ce pozezi?” “Pozez semnul asta!” “De ce?” “Mi-a placut!” Vroiam sa scap. Placutul pentru rimnicenii sarati este o categorie estetica. Doamna are basma si matura: “Sa-ti placa? Esti nebun!” Ma sperii. Nebunia are ceva placut, dar nu in mijlocul Rimnicului Sarat.
“Ba! Tu m-ai pozat?”
Uite ce cautam in Rimnicu Sarat: pierderea a trei ore pina la meciul de fotbal de Divizia a treia Olimpia CSM Rimnicu Sarat - Farul 2. Pustiu. Case. |ncep sa sterg de pe aparatul foto pozele vechi. Pe strada, mergind. Nu prea aveam memorie, nu? {i sterg, de pe digital. |n jur o piata, singura. Blocuri. Cu spatele toate. Te duceai in fata, erau in spatele altora. |n spatele meu, scurt: “Ba, opreste acum!” Merg. Sint luat de git. Tras de haina. “Ma, vierme! Ce ti-am facut sa ma pozezi? Unde te trezesti?” Am vrut sa urlu. Sa urlu in Rimnic. Ce-s nebun? Am biiguit. “Ba, ai trecut pe linga mine si ai pozat.” Spun: “am pozat o tabla cu ping pong”. Cind aude, e gata sa-mi futa o scatoalca, dar intre mina ridicata si obrazul meu, ma scutur si fac doi pasi. “Sint liber sa pozez ping pong.” {i eu mi-as fi tras o palma pentru vorba asta. Omul zice: “M-ai pozat! Arata aparatul. Chem Politia!” {i formeaza ceva pe mobil. Spun: “Sint liber sa plec.” {i adaug: “Vin peste un sfert de ora.” Am intors spatele. “Chiar vii?”
Ghinioiu
Imi jur sa nu-mi mai placa nimic. Imi jur sa-mi fac memoria in locuri protejate. In piata centrala se invirt tarabele cu mine. Carnea svicneste, creierul-ciocan. Umilit, imbrincit. Intr-un oras pustiu. Caruia ii pusesem gind senzationalist. Pe garduri si prin aer afise cu Ghinioiu, candidat pelede la primarie si cu unul imbatrinit prematur, figura hidoasa, din partea penele. O iau la fuga. Unde sa fugi? Numai inapoi si ma intorc la fata imbrincelii. Omul meu nu era cu Politia. Era mai incolo la tacla cu rimniceni bagati sub o capota de masina veche. Nu era la fata locului, nu? L-am ocolit si am parasit Rimnicu Sarat. Apoi, m-am intors la meci.
Prima repriza
Atirnat de garduri sa pozez golul Rimnicului. Prima repriza comentata de un mos surd si nepotelul lui: “Ce cati aci?” “Parca erai la sifoane.” “Cine joaca?””Farul 2.” “|i?” “Farul 2.””Cine?” “Farul.” “Cind?” “|ii.” “Ai nostri?” “Albastru.” ”Ceee?” ”Albastru.” ”III?” “Iiii.” “Gol!” “Nu e, Farul a dat gol.” “Gooool!” “Nu, Farul a dat.” “III?” “i”. “Gura ma-sii, nu-s buni de nimic. Huo!” “Iiii, nimic.” “A venit Gogu?” “Iiii?” “Gogu nu e cu matale?” “Iiii, vad meciul, uite-o, ba, pe fata lui Gica, mama, mama!”
Repriza a doua
Cel mai greu a trecut pauza. Ma mut mai spre stinga. Fotbalistul Bunica si ai lui incercau poarta. |n tribune o banca intreaga de notabilitati. Unul, nea Gore, face versuri unei banci de domnisoare: “Foaie verde licurici, de ce umbli pe aici, cu fusta pe buci?” Nici un gol. Ma trage ata sa fac o poza cu bancile. Si, pe ascuns, o fac. Imediat, o notabilitate a orasului striga la mine: “Fa-ne o poza!” Ce o sa mai patesc? Goool! Olimpia. Si iar “Gool!” Bunica de la Olimpia. Sfirsit de meci. Ma tin dupa nea Gore. Luam o bere la Poenita. Si incepe povestea vietii lui.
Viata si imortalizarea varului lui Ilie Nastase:
“Domle, sint varul lui Ilie Nastase. Il vezi, mata, luni? Spune-i sa-ti dea telefonul lui ca sa vin pe la el. Ta-su a murit in tren, in drum spre mine. Da, venea sa-i dau carne. Ca aveam si nu ma lacomeam. Eram pe constructii. Vrei tu, cooperativa sa-ti faci cladiri? Bun, era pe vremea lui Ceausescu, ce ciment, domle? Tai si tu un miel, tai si tu un miel, dai si tu un porc. Duc la Fieni la doamnele de la desfacere. Cite vagoane, nea Gorica? Pai, cite poti mata si le luam si eu pe fete cu Georgica. Domle, mie mi-au placut femeile. Nu sa le fac perversitate, nu. Pe fata si cu scula mea lunga. S-o ai lunga si buna. Cu ea te descurci si la proaste si la nobile. Am ajuns tocmai in stepele baicale, unde abia se vedeau leii si lupii din iarba, si i-am dat de mincat si de baut. Pai, cum? Am ajuns la Moscova, la Kiev, la Leningrad. Puneam in camera produse: rujuri, chiloti, ce aveam. Intrau rusoaicele si eu in virful patului si doar in chiloti. In picioare, faceam asa, in sus si in jos, “vrei, vrei?” Nu stiam o boaba, ele nu stiau. Dar ce ne trebuia. O aveam pe translatoare cu mine. Asa mi-a mincat calul rusoaica. {i am avut si bani multi. Cum? Era grupul plin de bani rominesti. I-am strins si am vorbit cu o fata cu care ma impatimisem eu. Uite, schimbi in ruble, dau la tine mult. I-am dat, mi-am pastrat, am dat la ailalti. Ehe, sa stii tu, daca ai nasul mare si pe Georgica bun, n-ai treaba in viata. Acum m-ai luat pe nepregatite, dar data viitoare da-i un telefon lui nea Gore. Bag un miel la protap, stiu eu de unde sa iau doua casuri, vinisor am eu. Chem doua ciocanitoare si traim pina dimineata. Cind vii in Rimnicu Sarat nu ma uiti.”
Voi fute oare in viata asta, cu nea Gore, doua ciocanitoare din Rimnicu Sarat?
Dincolo de Buzau, Rimnicu Sarat: “esti nebun!”. Pe E 85, Rimnicu Sarat: “Te omor, ba, chem Politia!”. Rimnicu Sarat: varul lui Ilie Nastase imi promite doua lipitoare, un miel si doua casuri.
Vertij. Unde e Rimnicu Sarat?
Il pierdusem. In trei minute, din care doua la stop. A durat vreo cinci ca sa intorc, aglomeratie pe E85. Iar ma trezesc dincolo de pod si, vai, si la iesirea ailalta. E ceva cu mine. Unde e orasul? In memoria mea, nu. Masina vroia sa consume benzina pe el. Rimnicu Sarat e oras fantoma. E, nu e. Cobor. Sa-l imortalizez.
“Imi place?” “Esti nebun.”
Cobor din masina, impreuna cu aparatul foto. O placa ruginita: “Sala de tenis de Masa”. Absurd, nu? |mi inchipuiam senzationalul. Potriveam aparatul. |nspaimintator: “Ce vrei mata aici?” “Pozez.” “Ce pozezi?” “Pozez semnul asta!” “De ce?” “Mi-a placut!” Vroiam sa scap. Placutul pentru rimnicenii sarati este o categorie estetica. Doamna are basma si matura: “Sa-ti placa? Esti nebun!” Ma sperii. Nebunia are ceva placut, dar nu in mijlocul Rimnicului Sarat.
“Ba! Tu m-ai pozat?”
Uite ce cautam in Rimnicu Sarat: pierderea a trei ore pina la meciul de fotbal de Divizia a treia Olimpia CSM Rimnicu Sarat - Farul 2. Pustiu. Case. |ncep sa sterg de pe aparatul foto pozele vechi. Pe strada, mergind. Nu prea aveam memorie, nu? {i sterg, de pe digital. |n jur o piata, singura. Blocuri. Cu spatele toate. Te duceai in fata, erau in spatele altora. |n spatele meu, scurt: “Ba, opreste acum!” Merg. Sint luat de git. Tras de haina. “Ma, vierme! Ce ti-am facut sa ma pozezi? Unde te trezesti?” Am vrut sa urlu. Sa urlu in Rimnic. Ce-s nebun? Am biiguit. “Ba, ai trecut pe linga mine si ai pozat.” Spun: “am pozat o tabla cu ping pong”. Cind aude, e gata sa-mi futa o scatoalca, dar intre mina ridicata si obrazul meu, ma scutur si fac doi pasi. “Sint liber sa pozez ping pong.” {i eu mi-as fi tras o palma pentru vorba asta. Omul zice: “M-ai pozat! Arata aparatul. Chem Politia!” {i formeaza ceva pe mobil. Spun: “Sint liber sa plec.” {i adaug: “Vin peste un sfert de ora.” Am intors spatele. “Chiar vii?”
Ghinioiu
Imi jur sa nu-mi mai placa nimic. Imi jur sa-mi fac memoria in locuri protejate. In piata centrala se invirt tarabele cu mine. Carnea svicneste, creierul-ciocan. Umilit, imbrincit. Intr-un oras pustiu. Caruia ii pusesem gind senzationalist. Pe garduri si prin aer afise cu Ghinioiu, candidat pelede la primarie si cu unul imbatrinit prematur, figura hidoasa, din partea penele. O iau la fuga. Unde sa fugi? Numai inapoi si ma intorc la fata imbrincelii. Omul meu nu era cu Politia. Era mai incolo la tacla cu rimniceni bagati sub o capota de masina veche. Nu era la fata locului, nu? L-am ocolit si am parasit Rimnicu Sarat. Apoi, m-am intors la meci.
Prima repriza
Atirnat de garduri sa pozez golul Rimnicului. Prima repriza comentata de un mos surd si nepotelul lui: “Ce cati aci?” “Parca erai la sifoane.” “Cine joaca?””Farul 2.” “|i?” “Farul 2.””Cine?” “Farul.” “Cind?” “|ii.” “Ai nostri?” “Albastru.” ”Ceee?” ”Albastru.” ”III?” “Iiii.” “Gol!” “Nu e, Farul a dat gol.” “Gooool!” “Nu, Farul a dat.” “III?” “i”. “Gura ma-sii, nu-s buni de nimic. Huo!” “Iiii, nimic.” “A venit Gogu?” “Iiii?” “Gogu nu e cu matale?” “Iiii, vad meciul, uite-o, ba, pe fata lui Gica, mama, mama!”
Repriza a doua
Cel mai greu a trecut pauza. Ma mut mai spre stinga. Fotbalistul Bunica si ai lui incercau poarta. |n tribune o banca intreaga de notabilitati. Unul, nea Gore, face versuri unei banci de domnisoare: “Foaie verde licurici, de ce umbli pe aici, cu fusta pe buci?” Nici un gol. Ma trage ata sa fac o poza cu bancile. Si, pe ascuns, o fac. Imediat, o notabilitate a orasului striga la mine: “Fa-ne o poza!” Ce o sa mai patesc? Goool! Olimpia. Si iar “Gool!” Bunica de la Olimpia. Sfirsit de meci. Ma tin dupa nea Gore. Luam o bere la Poenita. Si incepe povestea vietii lui.
Viata si imortalizarea varului lui Ilie Nastase:
“Domle, sint varul lui Ilie Nastase. Il vezi, mata, luni? Spune-i sa-ti dea telefonul lui ca sa vin pe la el. Ta-su a murit in tren, in drum spre mine. Da, venea sa-i dau carne. Ca aveam si nu ma lacomeam. Eram pe constructii. Vrei tu, cooperativa sa-ti faci cladiri? Bun, era pe vremea lui Ceausescu, ce ciment, domle? Tai si tu un miel, tai si tu un miel, dai si tu un porc. Duc la Fieni la doamnele de la desfacere. Cite vagoane, nea Gorica? Pai, cite poti mata si le luam si eu pe fete cu Georgica. Domle, mie mi-au placut femeile. Nu sa le fac perversitate, nu. Pe fata si cu scula mea lunga. S-o ai lunga si buna. Cu ea te descurci si la proaste si la nobile. Am ajuns tocmai in stepele baicale, unde abia se vedeau leii si lupii din iarba, si i-am dat de mincat si de baut. Pai, cum? Am ajuns la Moscova, la Kiev, la Leningrad. Puneam in camera produse: rujuri, chiloti, ce aveam. Intrau rusoaicele si eu in virful patului si doar in chiloti. In picioare, faceam asa, in sus si in jos, “vrei, vrei?” Nu stiam o boaba, ele nu stiau. Dar ce ne trebuia. O aveam pe translatoare cu mine. Asa mi-a mincat calul rusoaica. {i am avut si bani multi. Cum? Era grupul plin de bani rominesti. I-am strins si am vorbit cu o fata cu care ma impatimisem eu. Uite, schimbi in ruble, dau la tine mult. I-am dat, mi-am pastrat, am dat la ailalti. Ehe, sa stii tu, daca ai nasul mare si pe Georgica bun, n-ai treaba in viata. Acum m-ai luat pe nepregatite, dar data viitoare da-i un telefon lui nea Gore. Bag un miel la protap, stiu eu de unde sa iau doua casuri, vinisor am eu. Chem doua ciocanitoare si traim pina dimineata. Cind vii in Rimnicu Sarat nu ma uiti.”
Voi fute oare in viata asta, cu nea Gore, doua ciocanitoare din Rimnicu Sarat?
vineri, 27 martie 2009
Nae Adriana Liliana
Nae Adriana Liliana
Data nasterii: 22-12-1992
Data disparitiei: aprilie 2008
Locul disparitiei: Dambovita
Semnalmente: Inaltime: 1,45m, 50 de kg, ochi caprui, fata rotunda, par lung, fir drept, roscat. Ca semn particular – posibil piercing in nara stanga.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau din Comuna Costestii din Vale, Judetul Dambovita.
Nu se cunoaste cu ce era imbracata la data disparitiei.
Data nasterii: 22-12-1992
Data disparitiei: aprilie 2008
Locul disparitiei: Dambovita
Semnalmente: Inaltime: 1,45m, 50 de kg, ochi caprui, fata rotunda, par lung, fir drept, roscat. Ca semn particular – posibil piercing in nara stanga.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau din Comuna Costestii din Vale, Judetul Dambovita.
Nu se cunoaste cu ce era imbracata la data disparitiei.
Oprea Marinela Nicoleta
Oprea Marinela Nicoleta
Data nasterii:03-12-1992
Data disparitiei:10-12-2008
Locul disparitiei:Dambovita
Semnalmente: Inaltime:1,65m, 60 kg, fata ovala, ochi caprui, par roscat, drept, lung pana la umeri. Ca semn particular – operatie recenta se apendicita, poarta ochelari.
Imbracaminte: blugi de culoare albastra, geaca de culoare rosie, cizme de culoare neagra.
Circumstante: Copilul a plecat in mod voluntar de la domiciliul tatalui din Comuna Visina, Sat Visina, judetul Dambovita
Data nasterii:03-12-1992
Data disparitiei:10-12-2008
Locul disparitiei:Dambovita
Semnalmente: Inaltime:1,65m, 60 kg, fata ovala, ochi caprui, par roscat, drept, lung pana la umeri. Ca semn particular – operatie recenta se apendicita, poarta ochelari.
Imbracaminte: blugi de culoare albastra, geaca de culoare rosie, cizme de culoare neagra.
Circumstante: Copilul a plecat in mod voluntar de la domiciliul tatalui din Comuna Visina, Sat Visina, judetul Dambovita
Radeanu Mihaela Nicoleta
Radeanu Mihaela Nicoleta
Data nasterii: 17-02-1996
Data disparitiei: 25-09-2008
Locul disparitiei: Teleorman
Semnalmente: Inaltime: 1,65m, 45 de kg, ochi caprui, par saten.
Circumstante: Copilul a disparut de la Spitalul de Boli Infectioase din Municipiul Alexandria, judetul Teleorman.
Nu se cunosc date despre imbracamintea fetei de la data disparitiei
Data nasterii: 17-02-1996
Data disparitiei: 25-09-2008
Locul disparitiei: Teleorman
Semnalmente: Inaltime: 1,65m, 45 de kg, ochi caprui, par saten.
Circumstante: Copilul a disparut de la Spitalul de Boli Infectioase din Municipiul Alexandria, judetul Teleorman.
Nu se cunosc date despre imbracamintea fetei de la data disparitiei
Preda Adina Florentina
Preda Adina Florentina
Data nasterii: 12-09-1994
Data disparitiei: 29-01-2009
Locul disparitiei: Prahova
Semnalmente: Inaltime: 1,65m, 55 kg, constitutie normala, ochi albastrii, par blond suvitat natural
Circumstante: Copilul a plecat de la domiciliul sau din comuna Izvoarele, sat Malu Vanat, judetul Prahova.
Imbracaminte: geaca crem din imitatie de piele, pantalon bleu-marin, cizme de culoare neagra, fara toc.
Data nasterii: 12-09-1994
Data disparitiei: 29-01-2009
Locul disparitiei: Prahova
Semnalmente: Inaltime: 1,65m, 55 kg, constitutie normala, ochi albastrii, par blond suvitat natural
Circumstante: Copilul a plecat de la domiciliul sau din comuna Izvoarele, sat Malu Vanat, judetul Prahova.
Imbracaminte: geaca crem din imitatie de piele, pantalon bleu-marin, cizme de culoare neagra, fara toc.
Sandru Madalin Ioan
Sandru Madalin Ioan
Data nasterii: 11-09-1994
Data disparitiei: 04-02-2009
Locul disparitiei: Calarasi
Semnalmente: Inaltime: 1,80; 70kg; par saten, tuns scurt; ochi caprui;
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau din Municipiul Calarasi, Judetul Calarasi.
La data disparitiei purta hanorac de culoare gri cu dungi gri deschis, pantaloni tip jeans de culoare neagra iar in picioare pantofi tip adidas de culoare alb cu albastru marimea 43.
Raspunde la porecla: Cosaru.
Data nasterii: 11-09-1994
Data disparitiei: 04-02-2009
Locul disparitiei: Calarasi
Semnalmente: Inaltime: 1,80; 70kg; par saten, tuns scurt; ochi caprui;
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau din Municipiul Calarasi, Judetul Calarasi.
La data disparitiei purta hanorac de culoare gri cu dungi gri deschis, pantaloni tip jeans de culoare neagra iar in picioare pantofi tip adidas de culoare alb cu albastru marimea 43.
Raspunde la porecla: Cosaru.
Bosoi Victorita Marinela
Bosoi Victorita Marinela
Data nasterii: 13-01-1992
Data disparitiei: 25-09-2008
Locul disparitiei: Braila
Semnalmente: Inaltime: 1,70m, ochi albastri, par saten cu suvite blonde.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu din judetul Braila, str Cometei.
Minora era imbracata cu un hanorac albastru cu gluga, o pereche de jeansi albastri si pantofi maro.
Data nasterii: 13-01-1992
Data disparitiei: 25-09-2008
Locul disparitiei: Braila
Semnalmente: Inaltime: 1,70m, ochi albastri, par saten cu suvite blonde.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu din judetul Braila, str Cometei.
Minora era imbracata cu un hanorac albastru cu gluga, o pereche de jeansi albastri si pantofi maro.
Agache Cristina
Agache Cristina
Data nasterii: 13.05.1994
Data disparitiei: 12.01.2009
Locul disparitiei: Oras Tulcea, judetul Tulcea
Semnalmente: 1.55m, ten deschis, par saten, ochi caprui, ten acneic, constitutie atletica.
Circumstante: Fata a plecat de la acoala si nu mai revenit. De atunci nu si-a contactat familia sau alte rude.
Data nasterii: 13.05.1994
Data disparitiei: 12.01.2009
Locul disparitiei: Oras Tulcea, judetul Tulcea
Semnalmente: 1.55m, ten deschis, par saten, ochi caprui, ten acneic, constitutie atletica.
Circumstante: Fata a plecat de la acoala si nu mai revenit. De atunci nu si-a contactat familia sau alte rude.
Stoica Martina
Stoica Martina
Data nasterii: 10-05-1993
Data disparitiei: 09-01-2009
Locul disparitiei: Maramures
Semnalmente: Inaltime: 1,55m; greutate 43kg; constitutie slaba; fata ovala; par saten de lungime medie, fir drept; ochi caprui. Este posibil ca in prezent sa fie tunas si vopsita insa nu se cunoaste ce culoare.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau fara forme legale din Municipiul Sibiu, Judetul Sibiu.
La data disparitiei purta geaca din fas de culoare alba, pantaloni tip jeans, pullover de lana de culoare rosie; iar in picioare cizme lungi neg
Data nasterii: 10-05-1993
Data disparitiei: 09-01-2009
Locul disparitiei: Maramures
Semnalmente: Inaltime: 1,55m; greutate 43kg; constitutie slaba; fata ovala; par saten de lungime medie, fir drept; ochi caprui. Este posibil ca in prezent sa fie tunas si vopsita insa nu se cunoaste ce culoare.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau fara forme legale din Municipiul Sibiu, Judetul Sibiu.
La data disparitiei purta geaca din fas de culoare alba, pantaloni tip jeans, pullover de lana de culoare rosie; iar in picioare cizme lungi neg
Ciobanu Ionela Alexandra
Ciobanu Ionela Alexandra
Data nasterii: 11-02-1992
Data disparitiei: 17-03-2009
Locul disparitiei: Dambovita
Semnalmente: Inaltime: 1,50m; Greutate: 50kg; par lung pana laumeri, vopsit roscat; ochi caprui; fata ovala.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau din Comuna Glodeni, Judetul Dambovita.
La data disparitiei purta geaca cu gluga din material textile de culoare bleumarin; hanorac gri deschis; pantalon tip jeans albastri; adidasi de culoare alba. Are asupra ei un rucsac de culoare albastru inchis cu gri.
Data nasterii: 11-02-1992
Data disparitiei: 17-03-2009
Locul disparitiei: Dambovita
Semnalmente: Inaltime: 1,50m; Greutate: 50kg; par lung pana laumeri, vopsit roscat; ochi caprui; fata ovala.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau din Comuna Glodeni, Judetul Dambovita.
La data disparitiei purta geaca cu gluga din material textile de culoare bleumarin; hanorac gri deschis; pantalon tip jeans albastri; adidasi de culoare alba. Are asupra ei un rucsac de culoare albastru inchis cu gri.
Nitulescu Mihaela
Nitulescu Mihaela
Data nasterii: 15-08-1993
Data disparitiei: 09-03-2009
Locul disparitiei: Dambovita
Semnalmente: Inaltime: 1,55m; Greutate: 48kg; par negru; ochi caprui; fata ovala.
Ca semne particulare prezinta o cicatrice la genunchiul drept si alta pe umarul stang si o alunita pen as.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau fara forme legale din Comuna Visina, Judetul Dambovita.
La data disparitiei purta sacou din catifea de culoare neagra, bluza alba, pantaloni de culoare neagra iar in picioare tenesi de culoare neagra.
Data nasterii: 15-08-1993
Data disparitiei: 09-03-2009
Locul disparitiei: Dambovita
Semnalmente: Inaltime: 1,55m; Greutate: 48kg; par negru; ochi caprui; fata ovala.
Ca semne particulare prezinta o cicatrice la genunchiul drept si alta pe umarul stang si o alunita pen as.
Circumstante: Copilul a disparut de la domiciliu sau fara forme legale din Comuna Visina, Judetul Dambovita.
La data disparitiei purta sacou din catifea de culoare neagra, bluza alba, pantaloni de culoare neagra iar in picioare tenesi de culoare neagra.
Pentru Copii
Pentru Copii
Sfaturi pentru Copii
Sunt in siguranta pentru ca:
imi stiu adresa, numarul de telefon si numele parintilor, dar nu le spun oricui
intotdeauna spun parintilor unde si cu cine plec;
cer voie parintilor, daca vreau sa plec undeva dupa ore;
nu deschid usa, daca sunt singur acasa si nu astept pe nimeni;
accept un cadou sau dulciuri doar cu voia parintilor
Pentru a naviga in siguranta pe internet, trebuie sa:
Ii anunt pe parinti cand vreau sa intru pe internet
Respect regulile stabilite impreuna cu ei legate de navigarea pe internet si corespondenta;
Spun imediat parintilor daca cineva imi pune intrebari personale sau intime;
Nu dau niciodata adresa, numarul de telefon, varsta, scoala sau alte informatii celor cu care corespondez pe internet;
Ii anunt pe parinti daca cineva de pe internet imi cere sa ma intalnesc cu el, chiar daca este o persoana cunoscuta;
Nu-mi dau parola de accesare decat parintilor mei. Parola este ca o cheie de la usa casei, nimeni nu trebuie sa mi-o ceara;
Nu telefonez niciodata unui necunoscut pe care l-am intalnit pe internet. Vorbesc mai intai cu parintii despre acest lucru;
Sunt politicos cu cei cu care intru in contact pe internet, la fel ca si in viata de zi cu zi;
Verific informatille de pe internet, intrebandu-mi parintii, invatatoarea, profesorii sau cautand in dictionar;
Imi intreb Intotdeauna parintii inainte sa descarc pe calculatorul meu fisiere de pe internet, sa fac cumparaturi online sau sa ma inscriu la concursuri;
Folosesc aceleasi reguli cand utilizez internetul, oriunde m-as afla: acasa, la scoala, la prieteni;
Discut cu parintii despre continuturile rautacioase ale unor texte sau mesaje gasite pe internet care ma fac sa ma simt inconfortabil;
Nu raspund mesajelor rautacioase sau care ma fac sa ma simt jenat;
Folosesc ocazional internetul, deoarece costa bani. Am si alte distractii: ma joc cu prietenii, merg cu parintii in parc si la film;
Nu recomand si nu arat site-uri cu violenta sau sex prietenilor mei
Sfaturi pentru Copii
Sunt in siguranta pentru ca:
imi stiu adresa, numarul de telefon si numele parintilor, dar nu le spun oricui
intotdeauna spun parintilor unde si cu cine plec;
cer voie parintilor, daca vreau sa plec undeva dupa ore;
nu deschid usa, daca sunt singur acasa si nu astept pe nimeni;
accept un cadou sau dulciuri doar cu voia parintilor
Pentru a naviga in siguranta pe internet, trebuie sa:
Ii anunt pe parinti cand vreau sa intru pe internet
Respect regulile stabilite impreuna cu ei legate de navigarea pe internet si corespondenta;
Spun imediat parintilor daca cineva imi pune intrebari personale sau intime;
Nu dau niciodata adresa, numarul de telefon, varsta, scoala sau alte informatii celor cu care corespondez pe internet;
Ii anunt pe parinti daca cineva de pe internet imi cere sa ma intalnesc cu el, chiar daca este o persoana cunoscuta;
Nu-mi dau parola de accesare decat parintilor mei. Parola este ca o cheie de la usa casei, nimeni nu trebuie sa mi-o ceara;
Nu telefonez niciodata unui necunoscut pe care l-am intalnit pe internet. Vorbesc mai intai cu parintii despre acest lucru;
Sunt politicos cu cei cu care intru in contact pe internet, la fel ca si in viata de zi cu zi;
Verific informatille de pe internet, intrebandu-mi parintii, invatatoarea, profesorii sau cautand in dictionar;
Imi intreb Intotdeauna parintii inainte sa descarc pe calculatorul meu fisiere de pe internet, sa fac cumparaturi online sau sa ma inscriu la concursuri;
Folosesc aceleasi reguli cand utilizez internetul, oriunde m-as afla: acasa, la scoala, la prieteni;
Discut cu parintii despre continuturile rautacioase ale unor texte sau mesaje gasite pe internet care ma fac sa ma simt inconfortabil;
Nu raspund mesajelor rautacioase sau care ma fac sa ma simt jenat;
Folosesc ocazional internetul, deoarece costa bani. Am si alte distractii: ma joc cu prietenii, merg cu parintii in parc si la film;
Nu recomand si nu arat site-uri cu violenta sau sex prietenilor mei
Pentru Tineri
Pentru Tineri
Sfaturi pentru Tineri
Fuga de acasa nu este o solutie pentru problemele tale! Iata cateva dintre riscurile la care te expui:
poti ajunge victima a retelelor de traficanti de fiinte umane unde sa fii maltratat, exploatat sexual sau exploatat prin munca;
poti ajunge victima a retelelor de traficanti de droguri si poti fi obligat sa faci ce nu iti place, de exemplu sa furi;
iti pierzi prietenii cei mai buni;
pierzi increderea parintilor;
o alta persoana iti poate folosi actele de identitate si iti poate provoca numeroase daune;
poti fi oricand o victima, fiind lipsit de ajutorul unei persoane dragi.
Daca nu gasesti intelegerea de care ai nevoie in familie sau la adultii care au grija de tine, caut-o la persoane abilitate. Cu un sfat bun primit de la o persoana de incredere, o parte dintre nemultumirile tale vor disparea si poti vedea si "partea plina a paharului".
Exista numeroase persoane care te pot ajuta, atat din partea institutiilor publice (Serviciile de Asistenta Sociala din cadrul Primariilor, serviciile din cadrul Directiilor pentru Protectia Drepturilor Copilului), dar si din partea organizatiilor neguvernamentale.
Sfaturi pentru Tineri
Fuga de acasa nu este o solutie pentru problemele tale! Iata cateva dintre riscurile la care te expui:
poti ajunge victima a retelelor de traficanti de fiinte umane unde sa fii maltratat, exploatat sexual sau exploatat prin munca;
poti ajunge victima a retelelor de traficanti de droguri si poti fi obligat sa faci ce nu iti place, de exemplu sa furi;
iti pierzi prietenii cei mai buni;
pierzi increderea parintilor;
o alta persoana iti poate folosi actele de identitate si iti poate provoca numeroase daune;
poti fi oricand o victima, fiind lipsit de ajutorul unei persoane dragi.
Daca nu gasesti intelegerea de care ai nevoie in familie sau la adultii care au grija de tine, caut-o la persoane abilitate. Cu un sfat bun primit de la o persoana de incredere, o parte dintre nemultumirile tale vor disparea si poti vedea si "partea plina a paharului".
Exista numeroase persoane care te pot ajuta, atat din partea institutiilor publice (Serviciile de Asistenta Sociala din cadrul Primariilor, serviciile din cadrul Directiilor pentru Protectia Drepturilor Copilului), dar si din partea organizatiilor neguvernamentale.
Sfaturi pentru sezonul estival
Sfaturi pentru sezonul estival
2 MINUTE DE ATENTIE PENTRU O VARA IN SIGURANTA
Avand in vedere ca vara este o perioada in care copiii dumneavoastra:
sunt mai mult timp acasa, de multe ori fara supravegherea unui adult;
modalitatea de supraveghere a copiilor poate sa fie diferita de cea din timpul scolii (pot exista alti adulti care supravegheaza copilul, fata de perioada scolii);
pleaca in vacanta, cu sau fara dumneavoastra,
FOCUS va recomanda sa alocati 2 minute pentru siguranta lor in perioada estivala, trecand in revista urmatoarele sfaturi:
Discutati din nou cu copiii dumnevoastra regulile cu privire la ce au voie sa faca si ce sa nu faca in zona/cartierul in care locuiesc, in cazul in care nu sunteti prezent, in special in ceea ce priveste vizitele in casele altor persoane.
Asigurati-va ca stiu sa isi spuna numele complet, adresa si numarul de telefon.
Asigurati-va ca stiu sa foloseasca telefonul.
Asigurati-va ca stiu ce sa faca in caz de urgenta si ca stiu sa va gaseasca folosind telefonul mobil.
Este indicat ca cel mic sa poata suna/merge la un vecin de incredere in cazul in care ii este frica, se simte amenintat sau are o urgenta.
Invatati copilul sa tina usa casei inchisa, sa nu o deschida sau sa vorbeasca cu necunoscuti care suna la usa, in timp ce sunt singuri acasa.
In cazul in care ati rugat o cunostinta sa treaca sa verifice copilul, asigurati-va ca acesta se simte in siguranta cu persoana respectiva.
Asigurati-va ca nu va spune nici unei persoane care suna la telefon ca este singur acasa.
Nu va lasati copiii nesupravegheati la Mall-uri, cinematografe, parcuri de distractie, spatii de joaca sau parcuri – acestea nu sunt locuri in care copii dumneavoastra sunt in siguranta.
Asigurati-va ca exista un adult responsabil ce supravegheaza copiii dumneavoastra cand sunt in locuri publice si zone departate de casa.
Stabiliti impreuna cu copilul in conditii are voie sa urce in masini cu alte persoane, cunoscute sau nu.
Invatati copiii sa nu se apropie atunci cand sunt singuri de lacuri, rauri, canale, piscine sau orice alta sursa de apa.
Cum vara ziua este mai lunga, asigurati-va ca va vor anunta daca intarzie acasa si in cazul in care ii lasati sa se joace pe intuneric sa nu se indeparteze de casa.
Alegeti-va bonele cu grija. Cereti in prealabil referinte de la prieteni, membrii ai familiei, vecini de incredere. Observati cum interactioneaza si comunica cu copilul si intrebati-va copilul ce parere are despre bona.
Verificati taberele de vacanta sau alte programe de vara inainte de a va inscrie copilul. Asigurati-va ca un adult ii va insoti permanent si informati-va cu privire la activitatile si excursiile pe care le vor face.
In cazul altor activitati/centre in care doriti sa va inscrieti copilul, interesati-va daca sunt acreditate, daca verifica cazierul adultilor ce se ocupa de copii – angajati sau voluntari si daca permit accesul fara restrictii al parintilor si ingrijitorilor copiilor in perimetrul lor. Observati personalul si vizitati neanuntati centrul respectiv.
Ascultati ceea ce va spun copiii si comunicati cat mai mult cu ei. Copiii sunt cei care va vor spune daca totul este in regula sau nu. Invatati copiii sa recunoasca situatiile periculoase sau deranjante si repetati cu ei modalitati de iesire din astfel de situatii. Trebuie sa stie ca pot spune daca ceva/cineva le provoaca frica, confuzie, deruta sau jena.
Atunci cand sunteti in vacanta impreuna cu copilul, nu uitati:
Nu lasati copilul sa se joace nesupravegheat mai ales in zonele aglomerate.
Invatati-l ca are voie sa plece doar cu permisiunea dumneavoastra si ca trebuie sa spuna intotdeauna unde si cu cine pleaca.
Nu-l trimiteti singur la cumparaturi mai ales in locuri pe care nu le cunoaste.
Asigurati-va ca stie numele, adresa, numarul de telefon al parintilor si numele hotelului in care sta.
Invatati-l ca, in cazul in care se pierde, nu trebuie sa incerce singur sa-si caute parintii.
Daca s-a pierdut, invatati-l sa apeleze la un politist, salvamar, o vanzatoare sau un adult insotit de un copil.
In caz de disparitie alertati imediat politia la 112 sau FOCUS la 0800 822 116.
Invatati-l sa spuna cuiva in care are incredere daca se simte speriat sau amenintat.
Asigurati-va ca va spune intotdeauna NU persoanelor care, sub diferite pretexte, ii cer sa-l insoteasca.
Invatati-l ca exista intotdeauna cineva care il poate ajuta.
In ciuda tuturor precautiilor copilul dvs. a disparut. Ce este de facut?
Cercetati casa cautand printre haine, in dulapuri, in locurile unde copilul s-ar putea ascunde;
Daca nu l-ati gasit in aceste locuri, anuntati imediat Politia prin serviciul de urgenta 112, precum si FOCUS la 0800822116;
In cazul in care copilul a disparut din magazin in timp ce erati la cumparaturi, anuntati imediat servicul de paza si protectie din cadrul magazinului, apoi sunati la 112;
Cand sunati la serviciul de urgenta 112, dati cat mai multe informatii despre copil: data nasterii, inaltimea, greutatea, alte semne particulare, cum era imbracat in ziua disparitiei, la ce nume raspunde
2 MINUTE DE ATENTIE PENTRU O VARA IN SIGURANTA
Avand in vedere ca vara este o perioada in care copiii dumneavoastra:
sunt mai mult timp acasa, de multe ori fara supravegherea unui adult;
modalitatea de supraveghere a copiilor poate sa fie diferita de cea din timpul scolii (pot exista alti adulti care supravegheaza copilul, fata de perioada scolii);
pleaca in vacanta, cu sau fara dumneavoastra,
FOCUS va recomanda sa alocati 2 minute pentru siguranta lor in perioada estivala, trecand in revista urmatoarele sfaturi:
Discutati din nou cu copiii dumnevoastra regulile cu privire la ce au voie sa faca si ce sa nu faca in zona/cartierul in care locuiesc, in cazul in care nu sunteti prezent, in special in ceea ce priveste vizitele in casele altor persoane.
Asigurati-va ca stiu sa isi spuna numele complet, adresa si numarul de telefon.
Asigurati-va ca stiu sa foloseasca telefonul.
Asigurati-va ca stiu ce sa faca in caz de urgenta si ca stiu sa va gaseasca folosind telefonul mobil.
Este indicat ca cel mic sa poata suna/merge la un vecin de incredere in cazul in care ii este frica, se simte amenintat sau are o urgenta.
Invatati copilul sa tina usa casei inchisa, sa nu o deschida sau sa vorbeasca cu necunoscuti care suna la usa, in timp ce sunt singuri acasa.
In cazul in care ati rugat o cunostinta sa treaca sa verifice copilul, asigurati-va ca acesta se simte in siguranta cu persoana respectiva.
Asigurati-va ca nu va spune nici unei persoane care suna la telefon ca este singur acasa.
Nu va lasati copiii nesupravegheati la Mall-uri, cinematografe, parcuri de distractie, spatii de joaca sau parcuri – acestea nu sunt locuri in care copii dumneavoastra sunt in siguranta.
Asigurati-va ca exista un adult responsabil ce supravegheaza copiii dumneavoastra cand sunt in locuri publice si zone departate de casa.
Stabiliti impreuna cu copilul in conditii are voie sa urce in masini cu alte persoane, cunoscute sau nu.
Invatati copiii sa nu se apropie atunci cand sunt singuri de lacuri, rauri, canale, piscine sau orice alta sursa de apa.
Cum vara ziua este mai lunga, asigurati-va ca va vor anunta daca intarzie acasa si in cazul in care ii lasati sa se joace pe intuneric sa nu se indeparteze de casa.
Alegeti-va bonele cu grija. Cereti in prealabil referinte de la prieteni, membrii ai familiei, vecini de incredere. Observati cum interactioneaza si comunica cu copilul si intrebati-va copilul ce parere are despre bona.
Verificati taberele de vacanta sau alte programe de vara inainte de a va inscrie copilul. Asigurati-va ca un adult ii va insoti permanent si informati-va cu privire la activitatile si excursiile pe care le vor face.
In cazul altor activitati/centre in care doriti sa va inscrieti copilul, interesati-va daca sunt acreditate, daca verifica cazierul adultilor ce se ocupa de copii – angajati sau voluntari si daca permit accesul fara restrictii al parintilor si ingrijitorilor copiilor in perimetrul lor. Observati personalul si vizitati neanuntati centrul respectiv.
Ascultati ceea ce va spun copiii si comunicati cat mai mult cu ei. Copiii sunt cei care va vor spune daca totul este in regula sau nu. Invatati copiii sa recunoasca situatiile periculoase sau deranjante si repetati cu ei modalitati de iesire din astfel de situatii. Trebuie sa stie ca pot spune daca ceva/cineva le provoaca frica, confuzie, deruta sau jena.
Atunci cand sunteti in vacanta impreuna cu copilul, nu uitati:
Nu lasati copilul sa se joace nesupravegheat mai ales in zonele aglomerate.
Invatati-l ca are voie sa plece doar cu permisiunea dumneavoastra si ca trebuie sa spuna intotdeauna unde si cu cine pleaca.
Nu-l trimiteti singur la cumparaturi mai ales in locuri pe care nu le cunoaste.
Asigurati-va ca stie numele, adresa, numarul de telefon al parintilor si numele hotelului in care sta.
Invatati-l ca, in cazul in care se pierde, nu trebuie sa incerce singur sa-si caute parintii.
Daca s-a pierdut, invatati-l sa apeleze la un politist, salvamar, o vanzatoare sau un adult insotit de un copil.
In caz de disparitie alertati imediat politia la 112 sau FOCUS la 0800 822 116.
Invatati-l sa spuna cuiva in care are incredere daca se simte speriat sau amenintat.
Asigurati-va ca va spune intotdeauna NU persoanelor care, sub diferite pretexte, ii cer sa-l insoteasca.
Invatati-l ca exista intotdeauna cineva care il poate ajuta.
In ciuda tuturor precautiilor copilul dvs. a disparut. Ce este de facut?
Cercetati casa cautand printre haine, in dulapuri, in locurile unde copilul s-ar putea ascunde;
Daca nu l-ati gasit in aceste locuri, anuntati imediat Politia prin serviciul de urgenta 112, precum si FOCUS la 0800822116;
In cazul in care copilul a disparut din magazin in timp ce erati la cumparaturi, anuntati imediat servicul de paza si protectie din cadrul magazinului, apoi sunati la 112;
Cand sunati la serviciul de urgenta 112, dati cat mai multe informatii despre copil: data nasterii, inaltimea, greutatea, alte semne particulare, cum era imbracat in ziua disparitiei, la ce nume raspunde
Legea Voluntariatului
Legea Voluntariatului
LEGE nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001
Capitolul I – Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, în România.
Art. 2. - În sensul prezentei legi:
a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială;
b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea;
c) organizaţia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat. În raport cu natura activităţii desfăşurate, complexitatea acesteia, riscurile pe care le implică, impactul produs, respectiv răspunderea pe care o implică, între părţi se poate încheia un contract de voluntariat;
d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială;
e) beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat. Organizaţia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul voluntariatului;
Art. 3. - Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:
a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;
b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;
c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii;
d) participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe baza egalităţii de şanse, fără niciun fel de discriminare.
Art. 4. - Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul prezentei legi.
Art. 4.1. - Autorităţile locale oferă sprijin în derularea stagiilor de voluntariat, acordând prioritate activităţilor care se adresează tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate.
Art. 5. - (1) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.
(2) Sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros.
(3) Participarea ca voluntar nu poate substitui serviciul militar sau alte formule alternative care înlocuiesc serviciul militar şi nu poate reprezenta un echivalent pentru un loc de muncă remunerat.
(4) Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe durata stagiului de voluntariat.
Art. 5.1. - (1) În sensul programului de acţiune comunitar «Tineret», tânăr voluntar este persoana cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani care încheie, în condiţiile legii, un contract de voluntariat pentru o perioadă limitată, urmărindu-se dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale şi interculturale, contribuind în acelaşi timp la binele comunităţii.
(2) Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care îşi are reşedinţa ori domiciliul, sau într-un stat terţ la o activitate nelucrativă şi neremunerată, care prezintă importanţă pentru comunitate şi are o durată limitată de maximum 12 luni, în cadrul unui proiect recunoscut de statul respectiv şi de Comunitatea Europeană.
(3) Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcţie de durata prevăzută, se diferenţiază în stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni şi un an, şi stagii pe termen scurt, cu durata între 3 săptămâni şi 3 luni.
(4) Pentru programul de acţiune comunitar «Tineret» organizaţia gazdă asigură tânărului voluntar acoperirea cheltuielilor de transport intern, cazare şi masă completă. Din fonduri de la Comisia Europeană se asigură transportul extern şi o indemnizaţie de deplasare neimpozabilă, sub formă de bani de buzunar, pe întreaga durată a stagiului de voluntariat.
(5) La sfârşitul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acţiune comunitar «Tineret» se va elibera de către Comisia Europeană un certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite.
Capitolul II – Contractul de voluntariat
Art. 6. - (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi organizaţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
(1.1) Organizaţia gazdă este obligată să păstreze un registru de evidenţă a voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţii desfăşurate de aceştia.
(2) Dacă părţile convin că este oportun un contract de voluntariat, acesta se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice.
Art. 7. - În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului:
a) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea sa;
b) asigurarea de către organizaţia gazdă a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;
c) asigurarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri care decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării, orice daune suferite de voluntar în decursul desfăşurării activităţii de voluntariat se suportă integral de organizaţia-gazdă, dacă acestea nu au fost determinate de culpa voluntarului. Voluntarul poate renunţa la acest drept. Renunţarea trebuie să fie expresă şi se exprimă în scris;
d) eliberarea de către organizaţia gazdă, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite;
e) în funcţie de înţelegerea dintre organizaţia gazdă şi voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii. Renunţarea de către voluntar la acest drept echivalează cu un act de liberalitate.
Art. 8. - Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului:
a) să îndeplinească sarcinile primite din partea organizaţiei gazdă;
b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat;
c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de organizaţia gazdă pentru o mai bună desfăşurare a activităţii voluntarului;
d) voluntarul este răspunzător pentru daunele morale sau materiale aduse organizaţiei gazdă în cadrul activităţii de voluntariat din propria culpă.
Art. 9. - În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează conducerii persoanei juridice cu care a încheiat contractul.
Art. 10. - Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.
Art. 11. - Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil.
Art. 12. - Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept.
Art. 13. - Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contract.
Art. 14. - Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa oricăreia dintre părţi şi se face în formă scrisă, cu arătarea motivelor. Condiţiile denunţării se stabiliesc prin contract, termenul stabilit pentru prezentarea preavizului fiind de 30 de zile.
Art. 15. - Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.
Capitolul III - Dispoziţii finale
Art. 16. - Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 212/1997, cu modificările ulterioare.
Art. 17. - La concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot să acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat prin care se recunoaşte prestarea activităţii de voluntariat, precum şi experienţa dobândite, în condiţiile în care acestea constituie criterii de selecţie.
Art. 18. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(Adoptată în 19 martie 2001 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 206 din 24 aprilie 2001, completată şi modificată prin Ordonanţa nr. 58 din 22 aug. 202, publicată în Monitorul Oficial 462 din 30 aug. 2002 şi actualizată prin Legea nr. 339/2006).
LEGE nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001
Capitolul I – Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, în România.
Art. 2. - În sensul prezentei legi:
a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială;
b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea;
c) organizaţia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat. În raport cu natura activităţii desfăşurate, complexitatea acesteia, riscurile pe care le implică, impactul produs, respectiv răspunderea pe care o implică, între părţi se poate încheia un contract de voluntariat;
d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială;
e) beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat. Organizaţia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul voluntariatului;
Art. 3. - Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii:
a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat;
b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;
c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii;
d) participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe baza egalităţii de şanse, fără niciun fel de discriminare.
Art. 4. - Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul prezentei legi.
Art. 4.1. - Autorităţile locale oferă sprijin în derularea stagiilor de voluntariat, acordând prioritate activităţilor care se adresează tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate.
Art. 5. - (1) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.
(2) Sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros.
(3) Participarea ca voluntar nu poate substitui serviciul militar sau alte formule alternative care înlocuiesc serviciul militar şi nu poate reprezenta un echivalent pentru un loc de muncă remunerat.
(4) Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe durata stagiului de voluntariat.
Art. 5.1. - (1) În sensul programului de acţiune comunitar «Tineret», tânăr voluntar este persoana cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani care încheie, în condiţiile legii, un contract de voluntariat pentru o perioadă limitată, urmărindu-se dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale şi interculturale, contribuind în acelaşi timp la binele comunităţii.
(2) Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care îşi are reşedinţa ori domiciliul, sau într-un stat terţ la o activitate nelucrativă şi neremunerată, care prezintă importanţă pentru comunitate şi are o durată limitată de maximum 12 luni, în cadrul unui proiect recunoscut de statul respectiv şi de Comunitatea Europeană.
(3) Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcţie de durata prevăzută, se diferenţiază în stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni şi un an, şi stagii pe termen scurt, cu durata între 3 săptămâni şi 3 luni.
(4) Pentru programul de acţiune comunitar «Tineret» organizaţia gazdă asigură tânărului voluntar acoperirea cheltuielilor de transport intern, cazare şi masă completă. Din fonduri de la Comisia Europeană se asigură transportul extern şi o indemnizaţie de deplasare neimpozabilă, sub formă de bani de buzunar, pe întreaga durată a stagiului de voluntariat.
(5) La sfârşitul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acţiune comunitar «Tineret» se va elibera de către Comisia Europeană un certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite.
Capitolul II – Contractul de voluntariat
Art. 6. - (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi organizaţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
(1.1) Organizaţia gazdă este obligată să păstreze un registru de evidenţă a voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţii desfăşurate de aceştia.
(2) Dacă părţile convin că este oportun un contract de voluntariat, acesta se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice.
Art. 7. - În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului:
a) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea sa;
b) asigurarea de către organizaţia gazdă a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective;
c) asigurarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri care decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării, orice daune suferite de voluntar în decursul desfăşurării activităţii de voluntariat se suportă integral de organizaţia-gazdă, dacă acestea nu au fost determinate de culpa voluntarului. Voluntarul poate renunţa la acest drept. Renunţarea trebuie să fie expresă şi se exprimă în scris;
d) eliberarea de către organizaţia gazdă, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite;
e) în funcţie de înţelegerea dintre organizaţia gazdă şi voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii. Renunţarea de către voluntar la acest drept echivalează cu un act de liberalitate.
Art. 8. - Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului:
a) să îndeplinească sarcinile primite din partea organizaţiei gazdă;
b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat;
c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de organizaţia gazdă pentru o mai bună desfăşurare a activităţii voluntarului;
d) voluntarul este răspunzător pentru daunele morale sau materiale aduse organizaţiei gazdă în cadrul activităţii de voluntariat din propria culpă.
Art. 9. - În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează conducerii persoanei juridice cu care a încheiat contractul.
Art. 10. - Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.
Art. 11. - Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil.
Art. 12. - Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept.
Art. 13. - Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contract.
Art. 14. - Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa oricăreia dintre părţi şi se face în formă scrisă, cu arătarea motivelor. Condiţiile denunţării se stabiliesc prin contract, termenul stabilit pentru prezentarea preavizului fiind de 30 de zile.
Art. 15. - Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.
Capitolul III - Dispoziţii finale
Art. 16. - Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 212/1997, cu modificările ulterioare.
Art. 17. - La concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot să acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat prin care se recunoaşte prestarea activităţii de voluntariat, precum şi experienţa dobândite, în condiţiile în care acestea constituie criterii de selecţie.
Art. 18. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(Adoptată în 19 martie 2001 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 206 din 24 aprilie 2001, completată şi modificată prin Ordonanţa nr. 58 din 22 aug. 202, publicată în Monitorul Oficial 462 din 30 aug. 2002 şi actualizată prin Legea nr. 339/2006).
DISPARITIE ALARMANTA
Bine ati Venit
DISPARITIE ALARMANTA
In data de 20 martie 2009 o fetita in varsta de numai trei ani si jumatate a fost rapita in orasul Arles din sudul Frantei. Iesita la o plimbare cu tatal, acesta a fost atacat de doi indivizi si o femeie care i-au sustras copilul.
Citeşte mai mult...
Alaturi de politisti de ziua lor
Ieri, 22 Martie 2009, ca in fiecare an, Centrul Roman pentru Copii Disparuti a fost invitat sa participe, alaturi de ICPC (Institutul pentru Prevenirea Criminalitatii) la Ziua Politiei Romane.
Echipa Focus s-a folosit si in acest an de acest prilej pentru a informa parintii, bunicii dar si copii de fenomentul disparitiilor de copii din Romania. In cadrul manifestarilor prilejuite de Ziua Politiei ce au avut loc in Parcul Herastrau, am impartit pliante continand sfaturi pentru prevenirea disparitiilor si baloane colorate pentru copii si am afisat postere cu copii disparuti pe care managerii nostri de caz ii instrumenteaza in acest moment.
Echipa Focus doreste sa le multumeasca tuturor voluntarilor care au participat si care au inteles ca voluntariatul inseamna responsabilitate si sa intanzi o mana de ajutor.
DISPARITIE ALARMANTA
In data de 20 martie 2009 o fetita in varsta de numai trei ani si jumatate a fost rapita in orasul Arles din sudul Frantei. Iesita la o plimbare cu tatal, acesta a fost atacat de doi indivizi si o femeie care i-au sustras copilul.
Citeşte mai mult...
Alaturi de politisti de ziua lor
Ieri, 22 Martie 2009, ca in fiecare an, Centrul Roman pentru Copii Disparuti a fost invitat sa participe, alaturi de ICPC (Institutul pentru Prevenirea Criminalitatii) la Ziua Politiei Romane.
Echipa Focus s-a folosit si in acest an de acest prilej pentru a informa parintii, bunicii dar si copii de fenomentul disparitiilor de copii din Romania. In cadrul manifestarilor prilejuite de Ziua Politiei ce au avut loc in Parcul Herastrau, am impartit pliante continand sfaturi pentru prevenirea disparitiilor si baloane colorate pentru copii si am afisat postere cu copii disparuti pe care managerii nostri de caz ii instrumenteaza in acest moment.
Echipa Focus doreste sa le multumeasca tuturor voluntarilor care au participat si care au inteles ca voluntariatul inseamna responsabilitate si sa intanzi o mana de ajutor.
DISPARITIE ALARMANTA
DISPARITIE ALARMANTA
In data de 20 martie 2009 o fetita in varsta de numai trei ani si jumatate a fost rapita in orasul Arles din sudul Frantei. Iesita la o plimbare cu tatal, acesta a fost atacat de doi indivizi si o femeie care i-au sustras copilul.
Rapitorii au demarat in tromba cu o masina bej/maro marca Renault Modus cu numarul de inregistrare: 399 ABD 76
Elisa are 97cm, greutate medie, ochi caprui si par saten deschis lung pana la umeri. Purta jensi de culoare albastru inchis, o bluza gri/neagra si un hanorac cu gluga.
DACA II VEDETI VA RUGAM NU II ABORDATI! SUNATI DIRECT LA 0800-822-116 SAU 112!
In data de 20 martie 2009 o fetita in varsta de numai trei ani si jumatate a fost rapita in orasul Arles din sudul Frantei. Iesita la o plimbare cu tatal, acesta a fost atacat de doi indivizi si o femeie care i-au sustras copilul.
Rapitorii au demarat in tromba cu o masina bej/maro marca Renault Modus cu numarul de inregistrare: 399 ABD 76
Elisa are 97cm, greutate medie, ochi caprui si par saten deschis lung pana la umeri. Purta jensi de culoare albastru inchis, o bluza gri/neagra si un hanorac cu gluga.
DACA II VEDETI VA RUGAM NU II ABORDATI! SUNATI DIRECT LA 0800-822-116 SAU 112!
DISPARITIE ALARMANTA
Bine ati Venit
DISPARITIE ALARMANTA
In data de 20 martie 2009 o fetita in varsta de numai trei ani si jumatate a fost rapita in orasul Arles din sudul Frantei. Iesita la o plimbare cu tatal, acesta a fost atacat de doi indivizi si o femeie care i-au sustras copilul.
Citeşte mai mult...
Alaturi de politisti de ziua lor
Ieri, 22 Martie 2009, ca in fiecare an, Centrul Roman pentru Copii Disparuti a fost invitat sa participe, alaturi de ICPC (Institutul pentru Prevenirea Criminalitatii) la Ziua Politiei Romane.
Echipa Focus s-a folosit si in acest an de acest prilej pentru a informa parintii, bunicii dar si copii de fenomentul disparitiilor de copii din Romania. In cadrul manifestarilor prilejuite de Ziua Politiei ce au avut loc in Parcul Herastrau, am impartit pliante continand sfaturi pentru prevenirea disparitiilor si baloane colorate pentru copii si am afisat postere cu copii disparuti pe care managerii nostri de caz ii instrumenteaza in acest moment.
Echipa Focus doreste sa le multumeasca tuturor voluntarilor care au participat si care au inteles ca voluntariatul inseamna responsabilitate si sa intanzi o mana de ajutor.
DISPARITIE ALARMANTA
In data de 20 martie 2009 o fetita in varsta de numai trei ani si jumatate a fost rapita in orasul Arles din sudul Frantei. Iesita la o plimbare cu tatal, acesta a fost atacat de doi indivizi si o femeie care i-au sustras copilul.
Citeşte mai mult...
Alaturi de politisti de ziua lor
Ieri, 22 Martie 2009, ca in fiecare an, Centrul Roman pentru Copii Disparuti a fost invitat sa participe, alaturi de ICPC (Institutul pentru Prevenirea Criminalitatii) la Ziua Politiei Romane.
Echipa Focus s-a folosit si in acest an de acest prilej pentru a informa parintii, bunicii dar si copii de fenomentul disparitiilor de copii din Romania. In cadrul manifestarilor prilejuite de Ziua Politiei ce au avut loc in Parcul Herastrau, am impartit pliante continand sfaturi pentru prevenirea disparitiilor si baloane colorate pentru copii si am afisat postere cu copii disparuti pe care managerii nostri de caz ii instrumenteaza in acest moment.
Echipa Focus doreste sa le multumeasca tuturor voluntarilor care au participat si care au inteles ca voluntariatul inseamna responsabilitate si sa intanzi o mana de ajutor.
FRANCINA FERNANDEZ
FRANCINA FERNANDEZ
(Abductor)
Case Type: Family Abduction DOB: Apr 29, 1970
Missing Date: Nov 8, 2004 Sex: Female
Age Now: 38 Height: 160 cm (5'3")
Missing City: SAN DIEGO Weight: 106 lbs (48 kg)
Missing State : CA Hair Color: Brown
Missing Country: United States Eye Color: Brown
Case Number: ICMC1009
Circumstances: Keoni, Lance, and Mason were abducted by their non-custodial mother, Francina Fernandez, on November 8, 2004. An FBI International Parental Kidnapping warrant was issued for the abductor on February 4, 2005. It is believed that they have traveled to the Philippines. Keoni, Lance, and Mason are Biracial. They are Asian and White. Keoni's nickname is Boo, Lance's nickname is Lancie, and Mason's nickname is May May.
(Abductor)
Case Type: Family Abduction DOB: Apr 29, 1970
Missing Date: Nov 8, 2004 Sex: Female
Age Now: 38 Height: 160 cm (5'3")
Missing City: SAN DIEGO Weight: 106 lbs (48 kg)
Missing State : CA Hair Color: Brown
Missing Country: United States Eye Color: Brown
Case Number: ICMC1009
Circumstances: Keoni, Lance, and Mason were abducted by their non-custodial mother, Francina Fernandez, on November 8, 2004. An FBI International Parental Kidnapping warrant was issued for the abductor on February 4, 2005. It is believed that they have traveled to the Philippines. Keoni, Lance, and Mason are Biracial. They are Asian and White. Keoni's nickname is Boo, Lance's nickname is Lancie, and Mason's nickname is May May.
KEONI FERNANDEZ
View Poster
Supported By:
International Centre for Missing & Exploited Children
KEONI FERNANDEZ
Case Type: Family Abduction DOB: Jul 5, 2000
Missing Date: Nov 8, 2004 Sex: Male
Age Now: 8 Height: 107 cm (3'6")
Missing City: SAN DIEGO Weight: 19 kg (42 lbs)
Missing State : CA Hair Color: Brown
Missing Country: United States Eye Color: Brown
Case Number: ICMC1009
Circumstances: Keoni, Lance, and Mason were abducted by their non-custodial mother, Francina Fernandez, on November 8, 2004. An FBI International Parental Kidnapping warrant was issued for the abductor on February 4, 2005. It is believed that they have traveled to the Philippines. Keoni, Lance, and Mason are Biracial. They are Asian and White. Keoni's nickname is Boo, Lance's nickname is Lancie, and Mason's nickname is May May.
Supported By:
International Centre for Missing & Exploited Children
KEONI FERNANDEZ
Case Type: Family Abduction DOB: Jul 5, 2000
Missing Date: Nov 8, 2004 Sex: Male
Age Now: 8 Height: 107 cm (3'6")
Missing City: SAN DIEGO Weight: 19 kg (42 lbs)
Missing State : CA Hair Color: Brown
Missing Country: United States Eye Color: Brown
Case Number: ICMC1009
Circumstances: Keoni, Lance, and Mason were abducted by their non-custodial mother, Francina Fernandez, on November 8, 2004. An FBI International Parental Kidnapping warrant was issued for the abductor on February 4, 2005. It is believed that they have traveled to the Philippines. Keoni, Lance, and Mason are Biracial. They are Asian and White. Keoni's nickname is Boo, Lance's nickname is Lancie, and Mason's nickname is May May.
LANCE FERNANDEZ
LANCE FERNANDEZ
Case Type: Family Abduction DOB: Oct 10, 2001
Missing Date: Nov 8, 2004 Sex: Male
Age Now: 7 Height: 99 cm (3'3")
Missing City: SAN DIEGO Weight: 38 lbs (17 kg)
Missing State : CA Hair Color: Brown
Missing Country: United States Eye Color: Brown
Case Number: ICMC1009
Circumstances: Keoni, Lance, and Mason were abducted by their non-custodial mother, Francina Fernandez, on November 8, 2004. An FBI International Parental Kidnapping warrant was issued for the abductor on February 4, 2005. It is believed that they have traveled to the Philippines. Keoni, Lance, and Mason are Biracial. They are Asian and White. Keoni's nickname is Boo, Lance's nickname is Lancie, and Mason's nickname is May May.
Case Type: Family Abduction DOB: Oct 10, 2001
Missing Date: Nov 8, 2004 Sex: Male
Age Now: 7 Height: 99 cm (3'3")
Missing City: SAN DIEGO Weight: 38 lbs (17 kg)
Missing State : CA Hair Color: Brown
Missing Country: United States Eye Color: Brown
Case Number: ICMC1009
Circumstances: Keoni, Lance, and Mason were abducted by their non-custodial mother, Francina Fernandez, on November 8, 2004. An FBI International Parental Kidnapping warrant was issued for the abductor on February 4, 2005. It is believed that they have traveled to the Philippines. Keoni, Lance, and Mason are Biracial. They are Asian and White. Keoni's nickname is Boo, Lance's nickname is Lancie, and Mason's nickname is May May.
Detalii Contact
Detalii Contact
Strada Biserica Amzei nr 29,
Etaj 3, Sector 1, Bucuresti
Telefoane:
021 3103116
021 3102116
021 3125116
Fax: 021 31 27 116
LINIE GRATUITA FOCUS
0800 822 116
focus[at]copiidisparuti.ro
Director Executiv
Gabriela Coman
t: 021 3125116 /int 14
gabriela.coman[at]copiidisparuti.ro
Director Programe
Liliana Rosu
t: 021 3125116 /int 20
liliana.rosu[at]copiidisparuti.ro
Director Relatii Publice si Comunicare
Patrick Danilevici
t: 0730.118.245
patrick.danilevici[at]copiidisparuti.ro
Voluntariat
Daniel Don
t: 021 3125116 /int 26
daniel[at]copiidisparuti.ro
Strada Biserica Amzei nr 29,
Etaj 3, Sector 1, Bucuresti
Telefoane:
021 3103116
021 3102116
021 3125116
Fax: 021 31 27 116
LINIE GRATUITA FOCUS
0800 822 116
focus[at]copiidisparuti.ro
Director Executiv
Gabriela Coman
t: 021 3125116 /int 14
gabriela.coman[at]copiidisparuti.ro
Director Programe
Liliana Rosu
t: 021 3125116 /int 20
liliana.rosu[at]copiidisparuti.ro
Director Relatii Publice si Comunicare
Patrick Danilevici
t: 0730.118.245
patrick.danilevici[at]copiidisparuti.ro
Voluntariat
Daniel Don
t: 021 3125116 /int 26
daniel[at]copiidisparuti.ro
Comunicat de presa
Comunicat de presa
Vineri, 06 Martie 2009 21:57
Avand in vedere cazul minorei de 12 ani de la Targu Mures care, potrivit unei stiri transmise de postul de televiziune Antena3, s-ar fi fotografiat goala si ar fi trimis fotografiile, prin posta electronica, unor colegi, Centrul Roman pentru Copii Disparuti si Exploatati Sexual - FOCUS foloseste aceasta oportunitate pentru a solicita din nou autoritatilor competente ratificarea, de catre Romania, a Conventiei Consiliului Europei pentru protectia copilului impotriva abuzului sexual si a exploatarii sexuale, precum si crearea unui cadru juridic lipsit de echivoc in privinta conduitelor permise si a celor prohibite, in contextul utilizarii internetului de catre copii.
Raportandu-ne direct la cazul prezentat, Conventia mentioneaza necesitatea educatiei pentru copii, a furnizarii de informatii despre riscurile abuzului si exploatarii sexuale,” într-un context mai general de informare asupra sexualităţii” şi acordand „o atenţie specială situaţiilor de risc, mai ales celor care implică folosirea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor”.
Exemplul de mai sus este doar unul dintr-o cazuistica tot mai extinsa, ce impune prevenirea abuzului sexual si a exploatarii sexuale a copilului, elemente cu privire la care Conventia a inteles sa introduca, deopotriva, masuri de protectie, dar si norme coercitive, intr-un efort ce angreneaza autoritati publice, organizatii neguvernamenalte, precum si instrumente de cooperare nationala si internationala.
In acelasi timp, subliniem in mod deosebit necesitatea ca, atat in dezbaterile publice, cat si in contextul masurilor pe care institutiile de invatamant implicate ar intentiona sa le adopte, acest caz sa fie tratat cu prudenta si echilibru, pentru a se evita revictimizarea copilului si crearea unei imagini deformate asupra conexiunilor dintre noile tehnologii si abuzurile savarsite asupra minorilor. In acest sens, daca din investigatii va reiesi ca pozele au fost realizate prin constrangerea ei, ori nu au fost postate de ea insasi pe internet, ci de catre alte persoane, fiecare accesare a pozelor respective pune copilul din nou in situatia de victima.
Chiar si in situatia in care se va dovedi ca acest copil si-a facut singur pozele si tot ea le-a postat pe internet, motivatia din punct de vedere psihologic a unui astfel de gest poate fi foarte variata, de la comportamentul sexual imatur al inceputului de adolescenta pana la atragerea atentiei adultilor prin orice mijloc, in conditiile inexistentei unei persoane fata de care copilul sa dezvolte o relatie de atasament sanatos atat de necesar pentru o dezvoltare psihologica armonioasa.
Nu in ultimul rand, in acelasi scop al evitarii revictimizarii copilului, facem un apel public la furnizorii de servicii electronice si la celelalte mijloace de informare cu prezenta online sa elimine aceste fotografii de pe internet si sa nu contribuie la diseminarea lor. Dincolo de dispozitiile legale ce reglementeaza asemenea masuri, apreciem ca un asemenea demers ar fi util pentru recuperarea psihologica a copilului-victima, contribuind totodata si la actiunile ce vizeaza inlaturarea elementelor de vulnerabilizare a copiilor in mediul virtual.
In consecinta, apreciem ca evaluarea corecta, specializata si legala, atat a copilului, cat si a circumstantelor in care s-au produs si postat fotografiile pe internet, efort realizat cu implicarea scolii, a serviciilor sociale, politiei, psihologilor etc., constituie premisa esentiala pentru determinarea unor solutii apte sa protejeze copilul si sa previna producerea unor fenomene similare in viitor.
Vineri, 06 Martie 2009 21:57
Avand in vedere cazul minorei de 12 ani de la Targu Mures care, potrivit unei stiri transmise de postul de televiziune Antena3, s-ar fi fotografiat goala si ar fi trimis fotografiile, prin posta electronica, unor colegi, Centrul Roman pentru Copii Disparuti si Exploatati Sexual - FOCUS foloseste aceasta oportunitate pentru a solicita din nou autoritatilor competente ratificarea, de catre Romania, a Conventiei Consiliului Europei pentru protectia copilului impotriva abuzului sexual si a exploatarii sexuale, precum si crearea unui cadru juridic lipsit de echivoc in privinta conduitelor permise si a celor prohibite, in contextul utilizarii internetului de catre copii.
Raportandu-ne direct la cazul prezentat, Conventia mentioneaza necesitatea educatiei pentru copii, a furnizarii de informatii despre riscurile abuzului si exploatarii sexuale,” într-un context mai general de informare asupra sexualităţii” şi acordand „o atenţie specială situaţiilor de risc, mai ales celor care implică folosirea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor”.
Exemplul de mai sus este doar unul dintr-o cazuistica tot mai extinsa, ce impune prevenirea abuzului sexual si a exploatarii sexuale a copilului, elemente cu privire la care Conventia a inteles sa introduca, deopotriva, masuri de protectie, dar si norme coercitive, intr-un efort ce angreneaza autoritati publice, organizatii neguvernamenalte, precum si instrumente de cooperare nationala si internationala.
In acelasi timp, subliniem in mod deosebit necesitatea ca, atat in dezbaterile publice, cat si in contextul masurilor pe care institutiile de invatamant implicate ar intentiona sa le adopte, acest caz sa fie tratat cu prudenta si echilibru, pentru a se evita revictimizarea copilului si crearea unei imagini deformate asupra conexiunilor dintre noile tehnologii si abuzurile savarsite asupra minorilor. In acest sens, daca din investigatii va reiesi ca pozele au fost realizate prin constrangerea ei, ori nu au fost postate de ea insasi pe internet, ci de catre alte persoane, fiecare accesare a pozelor respective pune copilul din nou in situatia de victima.
Chiar si in situatia in care se va dovedi ca acest copil si-a facut singur pozele si tot ea le-a postat pe internet, motivatia din punct de vedere psihologic a unui astfel de gest poate fi foarte variata, de la comportamentul sexual imatur al inceputului de adolescenta pana la atragerea atentiei adultilor prin orice mijloc, in conditiile inexistentei unei persoane fata de care copilul sa dezvolte o relatie de atasament sanatos atat de necesar pentru o dezvoltare psihologica armonioasa.
Nu in ultimul rand, in acelasi scop al evitarii revictimizarii copilului, facem un apel public la furnizorii de servicii electronice si la celelalte mijloace de informare cu prezenta online sa elimine aceste fotografii de pe internet si sa nu contribuie la diseminarea lor. Dincolo de dispozitiile legale ce reglementeaza asemenea masuri, apreciem ca un asemenea demers ar fi util pentru recuperarea psihologica a copilului-victima, contribuind totodata si la actiunile ce vizeaza inlaturarea elementelor de vulnerabilizare a copiilor in mediul virtual.
In consecinta, apreciem ca evaluarea corecta, specializata si legala, atat a copilului, cat si a circumstantelor in care s-au produs si postat fotografiile pe internet, efort realizat cu implicarea scolii, a serviciilor sociale, politiei, psihologilor etc., constituie premisa esentiala pentru determinarea unor solutii apte sa protejeze copilul si sa previna producerea unor fenomene similare in viitor.
Safer Internet Day si-a desemnat castigatorii
Safer Internet Day si-a desemnat castigatorii
Luni, 09 Februarie 2009 14:53
Concursul european "Navigheaza pe Internet – Gandeste-te la Intimitatea ta" ("Surf the net – think Privacy") si-a desemnat castigatorii la sfarsitul lunii ianuarie. Echipa castigatoare este formata din cinci tineri romani, care vor primi Diplome de Onoare in cadrul evenimentului de lansare al programului national Sigur.info, ce marcheaza in Romania Ziua Europeana a Sigurantei pe Internet, pe data de 10 februarie.
A treia editie a Zilei Protectiei Datelor (Data Protection Day), ce a avut loc pe data de 28 ianuarie 2009 la Parlamentul European din Bruxelles, a avut ca scop cresterea nivelului de constientizare in ceea ce priveste problema protectiei datelor si a intimitatii in mediul online. Evenimentul a reunit Consiliul Europei, Comisia Europeana, parlamentari europeni si parteneri din toata Europa.
In acest context, s-a anuntat echipa castigatoare a concursului "Navigheaza pe Internet – gandeste-te la Intimitatea ta, o competitie la nivel european, organizata de Scoala Europeana si finantata de Microsoft. La concurs au participat tineri cu varste intre 15 si 19 ani din 16 tari europene, care au trimis peste 70 de materiale video (filmulete) prin intermediul carora au incercat sa-si exprime viziunea si preocuparile legate de intimitatea in mediul online.
Echipa castigatoare este formata din cinci tineri romani: Cretu Andreea-Catalina, Chisca Raluca-Elena, Ilinca Razvan-Alexandru, Spinu Dragos-Marian si Coman Cosmin-Bogdan, elevi ai liceului "Mihail Sadoveanu" din Pascani, coordonati de profesor Viorel Chiculita. Filmuletul lor, intitulat sugestiv "ID", a scos in evidenta cat de publica poate deveni identitatea unei persoane in mediul online, juriul considerand ca aceasta creatie a surprins cel mai bine riscul de vulnerabilitate in mediul online, tragand astfel un semn de alarma.
Castigatorii vor fi prezenti si vor primi Diplome de Onoare la evenimentul de lansare al programului national Sigur.info, ce marcheaza in Romania Ziua Europeana a Sigurantei pe Internet, pe data de 10 februarie. Programul Sigur.info, parte a programului european Safer Internet Plus, promoveaza utilizarea in conditii de mai mare siguranta a Internetului si a noilor tehnologii de comunicare de catre copii, fiind coordonat la nivel national de organizatia Salvati Copiii, in parteneriat cu Positive Media si Focus-Centrul Roman pentru copii disparuti si exploatati. Evenimentul de lansare va avea loc pe data de 10 februarie 2009, cu incepere de la ora 11.00, la hotel Radisson, Bucuresti.
In acest an, Ziua Protectiei Datelor s-a concentrat asupra implicarii tinerilor cetateni europeni in problema protectiei datelor personale si a intimitatii, precum si asupra drepturilor si responsabilitatilor acestora in mediul online. O deosebita atentie s-a acordat discutiei-panel despre utilizarea noilor tehnologii in randul tinerilor. Prin intermediul mai multor sesiuni specializate, tinerii participanti au invatat mai multe despre protectia intimitatii in mediul online, astfel incat sa utilizeze Internetul pentru a invata noi lucruri si a se dezvolta, fara a se teme de incalcarea drepturilor lor.
Luni, 09 Februarie 2009 14:53
Concursul european "Navigheaza pe Internet – Gandeste-te la Intimitatea ta" ("Surf the net – think Privacy") si-a desemnat castigatorii la sfarsitul lunii ianuarie. Echipa castigatoare este formata din cinci tineri romani, care vor primi Diplome de Onoare in cadrul evenimentului de lansare al programului national Sigur.info, ce marcheaza in Romania Ziua Europeana a Sigurantei pe Internet, pe data de 10 februarie.
A treia editie a Zilei Protectiei Datelor (Data Protection Day), ce a avut loc pe data de 28 ianuarie 2009 la Parlamentul European din Bruxelles, a avut ca scop cresterea nivelului de constientizare in ceea ce priveste problema protectiei datelor si a intimitatii in mediul online. Evenimentul a reunit Consiliul Europei, Comisia Europeana, parlamentari europeni si parteneri din toata Europa.
In acest context, s-a anuntat echipa castigatoare a concursului "Navigheaza pe Internet – gandeste-te la Intimitatea ta, o competitie la nivel european, organizata de Scoala Europeana si finantata de Microsoft. La concurs au participat tineri cu varste intre 15 si 19 ani din 16 tari europene, care au trimis peste 70 de materiale video (filmulete) prin intermediul carora au incercat sa-si exprime viziunea si preocuparile legate de intimitatea in mediul online.
Echipa castigatoare este formata din cinci tineri romani: Cretu Andreea-Catalina, Chisca Raluca-Elena, Ilinca Razvan-Alexandru, Spinu Dragos-Marian si Coman Cosmin-Bogdan, elevi ai liceului "Mihail Sadoveanu" din Pascani, coordonati de profesor Viorel Chiculita. Filmuletul lor, intitulat sugestiv "ID", a scos in evidenta cat de publica poate deveni identitatea unei persoane in mediul online, juriul considerand ca aceasta creatie a surprins cel mai bine riscul de vulnerabilitate in mediul online, tragand astfel un semn de alarma.
Castigatorii vor fi prezenti si vor primi Diplome de Onoare la evenimentul de lansare al programului national Sigur.info, ce marcheaza in Romania Ziua Europeana a Sigurantei pe Internet, pe data de 10 februarie. Programul Sigur.info, parte a programului european Safer Internet Plus, promoveaza utilizarea in conditii de mai mare siguranta a Internetului si a noilor tehnologii de comunicare de catre copii, fiind coordonat la nivel national de organizatia Salvati Copiii, in parteneriat cu Positive Media si Focus-Centrul Roman pentru copii disparuti si exploatati. Evenimentul de lansare va avea loc pe data de 10 februarie 2009, cu incepere de la ora 11.00, la hotel Radisson, Bucuresti.
In acest an, Ziua Protectiei Datelor s-a concentrat asupra implicarii tinerilor cetateni europeni in problema protectiei datelor personale si a intimitatii, precum si asupra drepturilor si responsabilitatilor acestora in mediul online. O deosebita atentie s-a acordat discutiei-panel despre utilizarea noilor tehnologii in randul tinerilor. Prin intermediul mai multor sesiuni specializate, tinerii participanti au invatat mai multe despre protectia intimitatii in mediul online, astfel incat sa utilizeze Internetul pentru a invata noi lucruri si a se dezvolta, fara a se teme de incalcarea drepturilor lor.
Despre noi
Despre noi
intervenim alaturi de autoritati in solutionarea cazurilor de disparitie sau exploatare sexuala a copiilor prin:
Un call-center la care se primesc si se proceseaza sesizarile avand ca obiect disparitia, rapirea sau traficarea in vederea exploatarii sexuale a copiilor;
O retea de voluntari care distribuie flayere sau postere cuprinzand pozele si datele personale ale copiilor disparuti si care pot fi implicati, la solicitarea politiei, si in actiunile de cautare ale copiilor disparuti.
acordam sustinere si asistenta de specialitate victimelor/familiilor copiilor disparuti sau traficati pentru exploatare sexuala, prin consiliere realizata atat telefonic cat si direct.
contribuim la prevenirea disparitiilor si exploatarii sexuale a copiilor prin:
initierea de programe de prevenire a rapirilor, traficului, exploatarii sexuale si pedo-pornografiei pe internet;
programe de protectie a copiilor care acceseaza internetul impotriva pedopornografiei pe internet;
sensibilizarea publicului/parintilor/profesorilor/copiilor, prin campanii cu privire la protejarea copiilor impotriva rapirilor, disparitiilor, exploatarii sexuale.
promovam modificarea/adaptarea cadrului legal existent, in vederea imbunatatirii masurilor de protectie a copilului impotriva acestor fenomene.
constituim o baza de date la nivel national asupra acestor problematici, importanta pentru determinarea cazuisticii reale, a cauzelor acestor fenomene dar si pentru implementarea de programe de prevenire.
intervenim alaturi de autoritati in solutionarea cazurilor de disparitie sau exploatare sexuala a copiilor prin:
Un call-center la care se primesc si se proceseaza sesizarile avand ca obiect disparitia, rapirea sau traficarea in vederea exploatarii sexuale a copiilor;
O retea de voluntari care distribuie flayere sau postere cuprinzand pozele si datele personale ale copiilor disparuti si care pot fi implicati, la solicitarea politiei, si in actiunile de cautare ale copiilor disparuti.
acordam sustinere si asistenta de specialitate victimelor/familiilor copiilor disparuti sau traficati pentru exploatare sexuala, prin consiliere realizata atat telefonic cat si direct.
contribuim la prevenirea disparitiilor si exploatarii sexuale a copiilor prin:
initierea de programe de prevenire a rapirilor, traficului, exploatarii sexuale si pedo-pornografiei pe internet;
programe de protectie a copiilor care acceseaza internetul impotriva pedopornografiei pe internet;
sensibilizarea publicului/parintilor/profesorilor/copiilor, prin campanii cu privire la protejarea copiilor impotriva rapirilor, disparitiilor, exploatarii sexuale.
promovam modificarea/adaptarea cadrului legal existent, in vederea imbunatatirii masurilor de protectie a copilului impotriva acestor fenomene.
constituim o baza de date la nivel national asupra acestor problematici, importanta pentru determinarea cazuisticii reale, a cauzelor acestor fenomene dar si pentru implementarea de programe de prevenire.
ACTIVITATI ORGANIZATE IN CADRUL
”
ACTIVITATI ORGANIZATE IN CADRUL
Anul 2004
• Participare unui reprezentant al asociatiei la Instruirea organizata de Compartimentul de Tineret - Prahova din subordinea ANT la Busteni alaturi de alte ONG-uri din judetul Prahova privind elaborarea si scrierea unei cereri de finantare 2004.
• Participarea presedintelui la Forumul Mondial de Tineret finantat de ANT alaturi de alti 10.000 de tineri din toate tarile, forumul a avut loc in Spania, in orasul Barcelona - 2004.
• Implementarea proiectului: „ Accesul la Cultura si informare ” proiect ce avea ca scop vizitare de muzee in judetul Prahova împreuna cu un grup de 20 de tineri proveniti din centre de plasament din judetul Prahova, finantat de ANT 2004.
Anul 2005
• Participarea presedintelui la cursul de „ OPERARE PC”, finantat de Uniunea Europeana desfasurat in Municipiul Ploiesti 2005.
• Participarea presedintelui la curs de „ WEB DESIGN”, finantat de Uniunea Europeana desfasurat in Municipiul Ploiesti 2005 .
• Participare presedintelui si a unui membru din consiliul director la cursul „ Managementul Organizational” alaturi de alti reprezentanti ai ONG-urilor din tara, curs desfasurat la Costinesti, finantat de ANT - 2005.
Participanti:
• Stan Marius
• Vasile Porumbaru
• Participarea a 2 membrii la cursul de „ Start Up Bissnis” alaturi de alti reprezentanti ai ONG-urilor din tara, finantat de ANSIT Romania la Neptun - 2005.
Participanti:
• Lucian Foita
• Adrian Manole
• Participarea presedintelui la sedinta extraordinara privind „ Locuintele Sociale”, desfasurata la PMP. 2005
• Implementarea Proiectului “ Tineri pentru tineri, mereu Împreuna”, finanta de ambasada SUA la Bucuresti unde am avut rol ca parteneri 2005-2006, proiectul fiind castigat de Asociatia „Un Pas Spre Viitor” - Brasov.
• Dezbatere cu autoritatile locale judetene nationale privind proiectul de înfiintare a unui “Centru de Integrare Sociala” destinat tinerilor defavorizati in special a tinerilor care parasesc sistemul rezidential de protectie a copilului in Municipiul Ploiesti – 2005.
• Identificare Locatie pentru desfasurarea activitatilor asociatiei pe strada Cosminelor si cateva terenuri dar fara rezultat- 2005.
Anul 2006
• Participarea presedintelui alaturi de un voluntar din cadrul asociatiei la un curs de „ Lobby and Advocacy” desfasurat la Neptun alaturi de alti reprezentanti ai ONG-urilor din tara – 2006, finantat de ANSIT Romania.
Participanti:
• Iordache Nicusor
• Vasile Porumbaru
• Participarea a 2 membrii la cursul de „ Relatii Publice” desfasurat la Neptun, alaturi de alti reprezentanti ai ONG-urilor din tara – 2006, finantat de ANSIT Romania.
Participanti:
• Simion Alina
• Lupu Cornel
• Participarea a 2 voluntari la cursul de „ Faund Reising” desfasurat la Neptun, alaturi de alti reprezentanti ai OGN-urilor din tara – 2006, finantat de ANSIT Romania.
Participanti:
• Simion George
• Andrei Corina
• Participare la consortiu Romano-Bulgar la cursuri precum: „ Comunicare si PR, Managementul Proiectelor, Faund Reising, Lobby and Advocacy” , finantat de Uniunea Europeana – 2006.
Participanti:
• Oprea Bogdan
• Vasile Porumbaru
• Proiectul de promovare a „ Campaniei 2%” pentru entitatile non-profit din Romania, sustinut material de BCC, Muzeul de Stiinte ale Naturii Prahova , PMP si DJT - 2006.
• Proiectul de promovare in Municipiul Ploiesti a campaniei :” Schimbare din interior ”destinata detinutilor din penitenciarele Romanesti - 2006 .
• Implementarea Proiectului de promovare a „ Voluntariatului” in institutiile de învatamant din judetul Prahova finantat de DJT, colaboratori si parteneri, ISJ, BCC – 2006.
• Participarea presedintelui asociatiei la evenimentul “ Gala Societatii Civile ” premiaza spiritul civic desfasurat la Bucuresti organizata de Millenium Comuncation – 2006.
• Dezbatere cu autoritatile locale judetene privind tinerii defavorizati si necesitatea înfiintarii unui “Centru de Integrare Sociala” in Municipiul Ploiesti – 2006.
Organizarea activitati in cadrul „Saptamanii Nationale a Voluntariatului”, campanie de informare in institutii de învatamant din judetul Prahova 2006
Busteni, Sinaia Azuga, Campina, Comarnic, Urlati,
• Initiator al constituirii Federatiei a Organizatilor Nonguvernamentale Prahova care a luat fiinta legal in cursul anului 2006 FONG – PH, www.fong.ro .
• Crearea unei noi pagini de internet a asociatiei care este www.viitorultinerilor.xhost.ro 2006
• Stagiu de Practica cu voluntari americani timp de 9 saptamani de la Corpul Pacii, Romania – 2006.
• Participarea presedintelui la cursul:” Managementul Proiectelor ” finantat de DJT – PH, desfasurat la Sinaia 2006.
• Participarea presedintelui la cursul „ Managementul Organizational”, finantat de DJT – PH si de As. Amus France Romani din Campina, desfasurat la Busteni 2006.
• Reorganizare interna in cadrul asociatiei si departajare membrii si voluntari pe departamente.
• Obtinerea acreditarii ca „Furnizor de Servicii Sociale” - 2006 .
Participare activa a asociatiei la organizarea evenimentului national Noapte Alba in Municipiul Ploiesti 2006 ( stand de prezentare activitati asociatie, materiale informative, etc, voluntari la impresii, grafiti etc).
• Concurs cu tema „ Uniunea Europeana” organizat la centrul Info-europa din Ploiesti, Prahova. 2006
Participarea a 2 membrii la cursul: „ Dezvoltarea Spiritului Anteprenorial si A Afacerilor ” finantat de Camera de Comert a Judetului Prahova, desfasurat in Municipiul Ploiesti.2006
Participanti:
• Stan Marius
• Lupu Cornel
Anul 2007
Participarea presedintelui la cursul LEADERSHIP finantat de ANSIT alaturi de alti ONG-isti din tara la Predeal in perioada 22-29.01.2007.
Participant:
• Vasile Porumbaru
Participarea presedintelui la cursul „FORMARE DE FORMATOR”, finantat de Uniunea Europeana, proiect întarirea capacitati societati civile aplicat de asociatia FORDA – Buzau in parteneriat cu Asociatia PROVIDENT din Municipiul Ploiesti desfasurat in Ploiesti 2007.
Participant:
• Vasile Porumbaru
Participarea presedintelui împreuna cu un membru la cursul „Contabilitate si Management financiar pentru ONG-uri” , finantat de Uniunea Europeana.2007
Participanti:
• Simion Alina
• Vasile Porumbaru
Participarea presedintelui asociatiei la evenimentul “ Gala Societatii Civile ” premiaza spiritul civic desfasurat la Bucuresti organizata de Millenium Comuncation – 2007.
Organizarea activitati in cadrul „Saptamanii Nationale a Voluntariatului”, campanie de informare in institutii de învatamant din Municipiul Ploiesti 2007.
Crearea unei noi pagini de internet a asociatiei care este
www.avt.haicunoi.org - 2007.
Participarea a 2 membrii la cursul „Planul de Afaceri Pentru ONG-uri ”, finantat de Uniunea Europeana, proiect întarirea capacitati societati civile aplicat de asociatia FORDA – Buzau in parteneriat cu Asociatia PROVIDENT din Municipiul Ploiesti desfasurat in Ploiesti 2007
Participanti:
• Gheorghe Bogdan
• Petrescu Ion
Beneficiarii Carduriilor „ Euro 26 ”
• Vintila Nicolae
• Batu Catalin
• Stan Marius
• Bujor Viorel
• Gruia Adrian
• Luca Marian
• Vasile Porumbaru
• Iordache Nicusor
• Simion Alina etc.
Organizatia a contribuit la campania nationala a elaborarii Cardului „Euro 26 „ destinat studentilor, elevilor si celor care au varsta pana in 26 de ani 2007.
Participarea presedintelui asociatiei la seminarul de instruire pe prevederile legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica organizat de Asociatia Pro Democratia in Municipiul Ploiesti 2007.
Participant:
• Vasile Porumbaru
Demararea campaniei de strangere de fonduri in judet si in tara începand cu luna mai 2007.
Responsabil:
• Bobe Grigore
Participare activa a asociatiei la organizarea Evenimentului National Noapte Alba in Municipiul Ploiesti 2007 ( stand de prezentare activitati asociatie, materiale informative, etc, voluntari la impresii, grafiti etc).
• Proiectul de promovare a „ Campaniei 2%” pentru entitatile non-profit din Romania, sustinut material de BCC, Muzeul de Stiinte ale Naturii Prahova , PMP si DJT - 2007.
Participarea presedintelui asociatiei la lansarea Programului „ACCES” initiat de presedintele Camerei Deputatilor Stefan Olteanu, program ce viza accesul societatii civile in parlament pentru a lucra cu comisiile de specialitate in functie de domeniul avut de organizatie in ceea ce priveste elaborarea de legi mai bune 2007.
Participare la Programul National „ Tinerii Fac Legea Tinerilor” , sustinut de Agentia Nationala pentru sprijinirea initiativelor Tinerilor ANSIT a unui numar de 3 membrii la Neptun in perioada august septembrie 2007.
• Simion Alina
• Lupu Cornel
• Vasile Porumbaru
Proiectul „ Sansele Egale Pentru Toti” finantat de Directia Judeteana pentru Tineret Prahova pentru perioada august - noiembrie 2007 si vizeaza promovarea temelor:Voluntariat, Discriminare si Egalitate de Sanse in institutiile de invatamant din judetul Prahova.
Parteneri:
Inspectoratul Scolar Judetean Prahova
Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
Biroul de Consiliere pentru Cetateni Ploiesti
Marcatori ai Zilei Internationale a Voluntariatului 5 decembrie 2007 la Brasov.
Curs MANAGEMENTUL MARKETINGULUI organizat de Agentia Nationala pentru sprijinirea initiativelor Tinerilor ANSIT in cadrul Universitati de Vara de la Mamaia in luna lui august 2007.
• Gheorghe Bogdan.
Dialogul regional privind politicile ANSIT organizat la Predeal in perioada 18-23.12.2007.
Participanti :
• Stan Marius
• Vasile Porumbaru
Curs: TRANSPARENTA INSTITUTIONALA organizat de APDOR - CH comitetul Helsinki la Craiova.2007
Participant:
• Vasile Porumbaru
Contributia Societatii Civile in procesul legislativ sin anul 2007 desfasurat la Bucuresti, Camera deputatilor din data de 18.12.2007 unde a participat presedintele asociatiei alaturi de alte 99 de ONG din tara organizat de FDSC.
Participant:
• Vasile Porumbaru
Initiator al organizarii Forumul ONG Prahova in ziua de 8 noiembrie 2007 desfasurat la Ploiesti in incita palatului administrativ sala de 500 de locuri cu o participare de 100 de persoane.
Participanti :
• Simion Alina
• Vasile Porumbaru
• Lupu Cornel
• Bujor Viorel
• Ionescu Daniel
Anul 2008
Modificarea paginii de internet a asociatiei :
www.viitorultinerilor.org – 2008.
• Proiectul de promovare a „ Campaniei 2%” pentru entitatile non-profit din Romania, - 2008.
CAMPANIA CASE PENTRU ORFANI – lansata in februarie 2008 pana in 2010.
Materialele campaniei sunt:
• Afise A3;
• Afise A4;
• Fluturasi;
• Spot TV;
• Comunicat de presa.
Cei implicati sunt:
• ANT;
• ANSIT Romania ;
• ALFA TV;
• DJT Prahova ;
• BCC Ploiesti;
• MUZEUL JUDETEAN AL STIINTELOR NATURII PRAHOVA ;
• CENTRAS BUCURESTI.
Voluntari implicati:
• Bujor Viorel;
• Luca Marian;
• Stan Marius;
• Lupu Cornel;
• Ionescu Daniel.
Participarea presedintelui asociatiei la Sedinta Comisiei de Buget a Consiliului Local in vederea obtinerii unei linii distincte bugetare pentru sectorul ONG din Municipiul Ploiesti – 2008 si la Consiliul Judetean unde am avut succes ca o forta comuna a sectorului ONG.
Proiectul:” CARAVANA VOLUNTARIATULUI” in judetul Brasov alaturi de Asociatia Un Pas Spre Viitor, fiind castigatorul grantului de la ambasada SUA de la Bucuresti 2007-2008.
CAMPANIA E TIMPUL SA FIM ALTFEL - www.voluntariat.ro
SAPTAMANA NATIONALA A VOLUNTARIATULUI 14-20.04.2008 care se va desfasura si in prahova prin proiectul VOLUNTAR PENTRU COMUNITATE, finantat de Directia Judeteana pentru Tineret Prahova in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Prahova , Federatia Organizatiilor Nonguvernamentale Prahova si Fundatia Excellentia 21 .
Localitatile si institutiile gazda a seminarilor informative pe tema VOLUNTARIATULUI si a campaniei „E TIMPUL SA FIM ALTFEL, FAPTELE NOBILE NU SUNT PE BANI”
• Azuga - Lic.Teoretic, in data de 16.04.2008 ( localitati arondate sunt: Busteni, Azuga, Sinaia, si Comarnic ).
• Campina – Colegiul National Nicoalie Grigorescu, in data de 14.04.2008 ( localitati arondate sunt: Breaza, Floresti, Plopeni ).
• Ploiesti – Colegiul Ec.Virgil Magearu, in data de 18.04.2008 (localitati arondate sunt: Barcanesti, Valea Calugaresca, si Ploiesti ).
• Mizil – Gr.Scolar Agricol, in data de 17.04.2008 (localitati arondate sunt: Valenii de Munte si Slanic ).
• Valenii de Munte – la Centrul de Tineret, in data de 15.04.2008 situat la Casa de Cultura, (localitati arondate sunt: Urlati, Ceptura, Corani si Mizil ).
Petitie online Legea Sociala A Tinerilor.
Strangerea de semnaturi pentru infiintarea in Municipiul Ploiesti a Centrului Judetean de Tineret Prahova :
Cei implicati:
• DJT Prahova ;
• FONG Prahova ;
• BCC Ploiesti ;
• AIESEC Ploiesti.
Asociatia Viitorul Tinerilor
E-mail: vasyle_avt_25p@yahoo.com
ACTIVITATI ORGANIZATE IN CADRUL
Anul 2004
• Participare unui reprezentant al asociatiei la Instruirea organizata de Compartimentul de Tineret - Prahova din subordinea ANT la Busteni alaturi de alte ONG-uri din judetul Prahova privind elaborarea si scrierea unei cereri de finantare 2004.
• Participarea presedintelui la Forumul Mondial de Tineret finantat de ANT alaturi de alti 10.000 de tineri din toate tarile, forumul a avut loc in Spania, in orasul Barcelona - 2004.
• Implementarea proiectului: „ Accesul la Cultura si informare ” proiect ce avea ca scop vizitare de muzee in judetul Prahova împreuna cu un grup de 20 de tineri proveniti din centre de plasament din judetul Prahova, finantat de ANT 2004.
Anul 2005
• Participarea presedintelui la cursul de „ OPERARE PC”, finantat de Uniunea Europeana desfasurat in Municipiul Ploiesti 2005.
• Participarea presedintelui la curs de „ WEB DESIGN”, finantat de Uniunea Europeana desfasurat in Municipiul Ploiesti 2005 .
• Participare presedintelui si a unui membru din consiliul director la cursul „ Managementul Organizational” alaturi de alti reprezentanti ai ONG-urilor din tara, curs desfasurat la Costinesti, finantat de ANT - 2005.
Participanti:
• Stan Marius
• Vasile Porumbaru
• Participarea a 2 membrii la cursul de „ Start Up Bissnis” alaturi de alti reprezentanti ai ONG-urilor din tara, finantat de ANSIT Romania la Neptun - 2005.
Participanti:
• Lucian Foita
• Adrian Manole
• Participarea presedintelui la sedinta extraordinara privind „ Locuintele Sociale”, desfasurata la PMP. 2005
• Implementarea Proiectului “ Tineri pentru tineri, mereu Împreuna”, finanta de ambasada SUA la Bucuresti unde am avut rol ca parteneri 2005-2006, proiectul fiind castigat de Asociatia „Un Pas Spre Viitor” - Brasov.
• Dezbatere cu autoritatile locale judetene nationale privind proiectul de înfiintare a unui “Centru de Integrare Sociala” destinat tinerilor defavorizati in special a tinerilor care parasesc sistemul rezidential de protectie a copilului in Municipiul Ploiesti – 2005.
• Identificare Locatie pentru desfasurarea activitatilor asociatiei pe strada Cosminelor si cateva terenuri dar fara rezultat- 2005.
Anul 2006
• Participarea presedintelui alaturi de un voluntar din cadrul asociatiei la un curs de „ Lobby and Advocacy” desfasurat la Neptun alaturi de alti reprezentanti ai ONG-urilor din tara – 2006, finantat de ANSIT Romania.
Participanti:
• Iordache Nicusor
• Vasile Porumbaru
• Participarea a 2 membrii la cursul de „ Relatii Publice” desfasurat la Neptun, alaturi de alti reprezentanti ai ONG-urilor din tara – 2006, finantat de ANSIT Romania.
Participanti:
• Simion Alina
• Lupu Cornel
• Participarea a 2 voluntari la cursul de „ Faund Reising” desfasurat la Neptun, alaturi de alti reprezentanti ai OGN-urilor din tara – 2006, finantat de ANSIT Romania.
Participanti:
• Simion George
• Andrei Corina
• Participare la consortiu Romano-Bulgar la cursuri precum: „ Comunicare si PR, Managementul Proiectelor, Faund Reising, Lobby and Advocacy” , finantat de Uniunea Europeana – 2006.
Participanti:
• Oprea Bogdan
• Vasile Porumbaru
• Proiectul de promovare a „ Campaniei 2%” pentru entitatile non-profit din Romania, sustinut material de BCC, Muzeul de Stiinte ale Naturii Prahova , PMP si DJT - 2006.
• Proiectul de promovare in Municipiul Ploiesti a campaniei :” Schimbare din interior ”destinata detinutilor din penitenciarele Romanesti - 2006 .
• Implementarea Proiectului de promovare a „ Voluntariatului” in institutiile de învatamant din judetul Prahova finantat de DJT, colaboratori si parteneri, ISJ, BCC – 2006.
• Participarea presedintelui asociatiei la evenimentul “ Gala Societatii Civile ” premiaza spiritul civic desfasurat la Bucuresti organizata de Millenium Comuncation – 2006.
• Dezbatere cu autoritatile locale judetene privind tinerii defavorizati si necesitatea înfiintarii unui “Centru de Integrare Sociala” in Municipiul Ploiesti – 2006.
Organizarea activitati in cadrul „Saptamanii Nationale a Voluntariatului”, campanie de informare in institutii de învatamant din judetul Prahova 2006
Busteni, Sinaia Azuga, Campina, Comarnic, Urlati,
• Initiator al constituirii Federatiei a Organizatilor Nonguvernamentale Prahova care a luat fiinta legal in cursul anului 2006 FONG – PH, www.fong.ro .
• Crearea unei noi pagini de internet a asociatiei care este www.viitorultinerilor.xhost.ro 2006
• Stagiu de Practica cu voluntari americani timp de 9 saptamani de la Corpul Pacii, Romania – 2006.
• Participarea presedintelui la cursul:” Managementul Proiectelor ” finantat de DJT – PH, desfasurat la Sinaia 2006.
• Participarea presedintelui la cursul „ Managementul Organizational”, finantat de DJT – PH si de As. Amus France Romani din Campina, desfasurat la Busteni 2006.
• Reorganizare interna in cadrul asociatiei si departajare membrii si voluntari pe departamente.
• Obtinerea acreditarii ca „Furnizor de Servicii Sociale” - 2006 .
Participare activa a asociatiei la organizarea evenimentului national Noapte Alba in Municipiul Ploiesti 2006 ( stand de prezentare activitati asociatie, materiale informative, etc, voluntari la impresii, grafiti etc).
• Concurs cu tema „ Uniunea Europeana” organizat la centrul Info-europa din Ploiesti, Prahova. 2006
Participarea a 2 membrii la cursul: „ Dezvoltarea Spiritului Anteprenorial si A Afacerilor ” finantat de Camera de Comert a Judetului Prahova, desfasurat in Municipiul Ploiesti.2006
Participanti:
• Stan Marius
• Lupu Cornel
Anul 2007
Participarea presedintelui la cursul LEADERSHIP finantat de ANSIT alaturi de alti ONG-isti din tara la Predeal in perioada 22-29.01.2007.
Participant:
• Vasile Porumbaru
Participarea presedintelui la cursul „FORMARE DE FORMATOR”, finantat de Uniunea Europeana, proiect întarirea capacitati societati civile aplicat de asociatia FORDA – Buzau in parteneriat cu Asociatia PROVIDENT din Municipiul Ploiesti desfasurat in Ploiesti 2007.
Participant:
• Vasile Porumbaru
Participarea presedintelui împreuna cu un membru la cursul „Contabilitate si Management financiar pentru ONG-uri” , finantat de Uniunea Europeana.2007
Participanti:
• Simion Alina
• Vasile Porumbaru
Participarea presedintelui asociatiei la evenimentul “ Gala Societatii Civile ” premiaza spiritul civic desfasurat la Bucuresti organizata de Millenium Comuncation – 2007.
Organizarea activitati in cadrul „Saptamanii Nationale a Voluntariatului”, campanie de informare in institutii de învatamant din Municipiul Ploiesti 2007.
Crearea unei noi pagini de internet a asociatiei care este
www.avt.haicunoi.org - 2007.
Participarea a 2 membrii la cursul „Planul de Afaceri Pentru ONG-uri ”, finantat de Uniunea Europeana, proiect întarirea capacitati societati civile aplicat de asociatia FORDA – Buzau in parteneriat cu Asociatia PROVIDENT din Municipiul Ploiesti desfasurat in Ploiesti 2007
Participanti:
• Gheorghe Bogdan
• Petrescu Ion
Beneficiarii Carduriilor „ Euro 26 ”
• Vintila Nicolae
• Batu Catalin
• Stan Marius
• Bujor Viorel
• Gruia Adrian
• Luca Marian
• Vasile Porumbaru
• Iordache Nicusor
• Simion Alina etc.
Organizatia a contribuit la campania nationala a elaborarii Cardului „Euro 26 „ destinat studentilor, elevilor si celor care au varsta pana in 26 de ani 2007.
Participarea presedintelui asociatiei la seminarul de instruire pe prevederile legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica organizat de Asociatia Pro Democratia in Municipiul Ploiesti 2007.
Participant:
• Vasile Porumbaru
Demararea campaniei de strangere de fonduri in judet si in tara începand cu luna mai 2007.
Responsabil:
• Bobe Grigore
Participare activa a asociatiei la organizarea Evenimentului National Noapte Alba in Municipiul Ploiesti 2007 ( stand de prezentare activitati asociatie, materiale informative, etc, voluntari la impresii, grafiti etc).
• Proiectul de promovare a „ Campaniei 2%” pentru entitatile non-profit din Romania, sustinut material de BCC, Muzeul de Stiinte ale Naturii Prahova , PMP si DJT - 2007.
Participarea presedintelui asociatiei la lansarea Programului „ACCES” initiat de presedintele Camerei Deputatilor Stefan Olteanu, program ce viza accesul societatii civile in parlament pentru a lucra cu comisiile de specialitate in functie de domeniul avut de organizatie in ceea ce priveste elaborarea de legi mai bune 2007.
Participare la Programul National „ Tinerii Fac Legea Tinerilor” , sustinut de Agentia Nationala pentru sprijinirea initiativelor Tinerilor ANSIT a unui numar de 3 membrii la Neptun in perioada august septembrie 2007.
• Simion Alina
• Lupu Cornel
• Vasile Porumbaru
Proiectul „ Sansele Egale Pentru Toti” finantat de Directia Judeteana pentru Tineret Prahova pentru perioada august - noiembrie 2007 si vizeaza promovarea temelor:Voluntariat, Discriminare si Egalitate de Sanse in institutiile de invatamant din judetul Prahova.
Parteneri:
Inspectoratul Scolar Judetean Prahova
Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse intre Femei si Barbati
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii
Biroul de Consiliere pentru Cetateni Ploiesti
Marcatori ai Zilei Internationale a Voluntariatului 5 decembrie 2007 la Brasov.
Curs MANAGEMENTUL MARKETINGULUI organizat de Agentia Nationala pentru sprijinirea initiativelor Tinerilor ANSIT in cadrul Universitati de Vara de la Mamaia in luna lui august 2007.
• Gheorghe Bogdan.
Dialogul regional privind politicile ANSIT organizat la Predeal in perioada 18-23.12.2007.
Participanti :
• Stan Marius
• Vasile Porumbaru
Curs: TRANSPARENTA INSTITUTIONALA organizat de APDOR - CH comitetul Helsinki la Craiova.2007
Participant:
• Vasile Porumbaru
Contributia Societatii Civile in procesul legislativ sin anul 2007 desfasurat la Bucuresti, Camera deputatilor din data de 18.12.2007 unde a participat presedintele asociatiei alaturi de alte 99 de ONG din tara organizat de FDSC.
Participant:
• Vasile Porumbaru
Initiator al organizarii Forumul ONG Prahova in ziua de 8 noiembrie 2007 desfasurat la Ploiesti in incita palatului administrativ sala de 500 de locuri cu o participare de 100 de persoane.
Participanti :
• Simion Alina
• Vasile Porumbaru
• Lupu Cornel
• Bujor Viorel
• Ionescu Daniel
Anul 2008
Modificarea paginii de internet a asociatiei :
www.viitorultinerilor.org – 2008.
• Proiectul de promovare a „ Campaniei 2%” pentru entitatile non-profit din Romania, - 2008.
CAMPANIA CASE PENTRU ORFANI – lansata in februarie 2008 pana in 2010.
Materialele campaniei sunt:
• Afise A3;
• Afise A4;
• Fluturasi;
• Spot TV;
• Comunicat de presa.
Cei implicati sunt:
• ANT;
• ANSIT Romania ;
• ALFA TV;
• DJT Prahova ;
• BCC Ploiesti;
• MUZEUL JUDETEAN AL STIINTELOR NATURII PRAHOVA ;
• CENTRAS BUCURESTI.
Voluntari implicati:
• Bujor Viorel;
• Luca Marian;
• Stan Marius;
• Lupu Cornel;
• Ionescu Daniel.
Participarea presedintelui asociatiei la Sedinta Comisiei de Buget a Consiliului Local in vederea obtinerii unei linii distincte bugetare pentru sectorul ONG din Municipiul Ploiesti – 2008 si la Consiliul Judetean unde am avut succes ca o forta comuna a sectorului ONG.
Proiectul:” CARAVANA VOLUNTARIATULUI” in judetul Brasov alaturi de Asociatia Un Pas Spre Viitor, fiind castigatorul grantului de la ambasada SUA de la Bucuresti 2007-2008.
CAMPANIA E TIMPUL SA FIM ALTFEL - www.voluntariat.ro
SAPTAMANA NATIONALA A VOLUNTARIATULUI 14-20.04.2008 care se va desfasura si in prahova prin proiectul VOLUNTAR PENTRU COMUNITATE, finantat de Directia Judeteana pentru Tineret Prahova in parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean Prahova , Federatia Organizatiilor Nonguvernamentale Prahova si Fundatia Excellentia 21 .
Localitatile si institutiile gazda a seminarilor informative pe tema VOLUNTARIATULUI si a campaniei „E TIMPUL SA FIM ALTFEL, FAPTELE NOBILE NU SUNT PE BANI”
• Azuga - Lic.Teoretic, in data de 16.04.2008 ( localitati arondate sunt: Busteni, Azuga, Sinaia, si Comarnic ).
• Campina – Colegiul National Nicoalie Grigorescu, in data de 14.04.2008 ( localitati arondate sunt: Breaza, Floresti, Plopeni ).
• Ploiesti – Colegiul Ec.Virgil Magearu, in data de 18.04.2008 (localitati arondate sunt: Barcanesti, Valea Calugaresca, si Ploiesti ).
• Mizil – Gr.Scolar Agricol, in data de 17.04.2008 (localitati arondate sunt: Valenii de Munte si Slanic ).
• Valenii de Munte – la Centrul de Tineret, in data de 15.04.2008 situat la Casa de Cultura, (localitati arondate sunt: Urlati, Ceptura, Corani si Mizil ).
Petitie online Legea Sociala A Tinerilor.
Strangerea de semnaturi pentru infiintarea in Municipiul Ploiesti a Centrului Judetean de Tineret Prahova :
Cei implicati:
• DJT Prahova ;
• FONG Prahova ;
• BCC Ploiesti ;
• AIESEC Ploiesti.
Asociatia Viitorul Tinerilor
E-mail: vasyle_avt_25p@yahoo.com
ASOCIATIA VIITORUL TINERILOR
ASOCIATIA VIITORUL TINERILOR
Acasa
Departamente
Rapoarte
Despre noi
Conducerea
Servicii
Logistica
Link-uri
Colaboratori
Contact
Activitati
Opinia d-voastra
Cum puteti ajuta
PROGRAM DE LUCRU:
• Luni-Vineri: 09.00-12.30-Teren 14.30-18.30 -Birou
• Sâmbata: 09.30-18.00 Facultativ
• Duminica: Închis dar si facultativ depinde de natura problemelor .
ADRESA DE CONTACT:
ASOCIATIA “VIITORUL TINERILOR”
B-dul Petrolului , Nr.14
Ploiesti 100521, Prahova
E-mail : vasyle_avt_25p@yahoo.com
Tel : 0724149193 - 0788 768530
Codu fiscal nr :16389649
Acasa
Departamente
Rapoarte
Despre noi
Conducerea
Servicii
Logistica
Link-uri
Colaboratori
Contact
Activitati
Opinia d-voastra
Cum puteti ajuta
PROGRAM DE LUCRU:
• Luni-Vineri: 09.00-12.30-Teren 14.30-18.30 -Birou
• Sâmbata: 09.30-18.00 Facultativ
• Duminica: Închis dar si facultativ depinde de natura problemelor .
ADRESA DE CONTACT:
ASOCIATIA “VIITORUL TINERILOR”
B-dul Petrolului , Nr.14
Ploiesti 100521, Prahova
E-mail : vasyle_avt_25p@yahoo.com
Tel : 0724149193 - 0788 768530
Codu fiscal nr :16389649
Proiecte active
Proiecte active
PROGRAMUL DE STAGIU
Perioada de implementare: 2008-2009
Finanţator: Fundaţia „Soros-Moldova”
Scop
Scopul proiectului este de a spori participarea ONG-urilor din regiunea transnistreană la viaţa asociativă din Republica Moldova.
Obiective:
- Consolidarea capacităţilor a 50 de lideri ai sectorului asociativ din regiunea transnistreană prin accesarea de către ele a practicilor şi cunoştinţelor organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova;
- Conectarea ONG-urilor din regiunea transnistreană la circuitul informaţional din interiorul sectorului neguvernamental din Republica Moldova.
Continuare
_______________________________________________________________
ANUNŢURI
26 ONG-uri active şi cu experienţă sunt interesate să instruiască stagiari din regiunea transnistreană
Centrul „CONTACT” a primit 26 chestionare de înscriere din partea ONG-urilor active şi cu experienţă, care doresc să participe la realizarea Programului de stagiu în cadrul proiectului "Participarea ONG-urilor din regiunea transnistreană la viaţa asociativă din Republica Moldova”.
Stagiarii pot afla mai multe despre organizaţiile recipiente din informaţia prezentată aici. (clic)
_______________________________________________________________
CHESTIONARE PENTRU PARTICIPAREA LA PROGRAMUL DE STAGIU
Chestionar pentru reprezentanţii ONG-urilor din regiunea transnistreană - DESCARCĂ
Chestionar pentru ONG-urile recipiente din Republica Moldova - DESCARCĂ
_______________________________________________________________
Informaţie pentru stagiari: formele de raportare
Modelul raportului narativ
Modelul raportului săptămînal
Chestionar de evaluare
© 1998-2005 Copyright National Assistance and Information Center for NGOs in MOLDOVA "CONTACT".
All rights reserved. 83, str. Bucuresti MD-2012, Chisinau, Moldova. Tel: +373 (2) 233946, 233947 Fax: +373 (2) 233948
Design & CMS by www.adpixel.biz
PROGRAMUL DE STAGIU
Perioada de implementare: 2008-2009
Finanţator: Fundaţia „Soros-Moldova”
Scop
Scopul proiectului este de a spori participarea ONG-urilor din regiunea transnistreană la viaţa asociativă din Republica Moldova.
Obiective:
- Consolidarea capacităţilor a 50 de lideri ai sectorului asociativ din regiunea transnistreană prin accesarea de către ele a practicilor şi cunoştinţelor organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova;
- Conectarea ONG-urilor din regiunea transnistreană la circuitul informaţional din interiorul sectorului neguvernamental din Republica Moldova.
Continuare
_______________________________________________________________
ANUNŢURI
26 ONG-uri active şi cu experienţă sunt interesate să instruiască stagiari din regiunea transnistreană
Centrul „CONTACT” a primit 26 chestionare de înscriere din partea ONG-urilor active şi cu experienţă, care doresc să participe la realizarea Programului de stagiu în cadrul proiectului "Participarea ONG-urilor din regiunea transnistreană la viaţa asociativă din Republica Moldova”.
Stagiarii pot afla mai multe despre organizaţiile recipiente din informaţia prezentată aici. (clic)
_______________________________________________________________
CHESTIONARE PENTRU PARTICIPAREA LA PROGRAMUL DE STAGIU
Chestionar pentru reprezentanţii ONG-urilor din regiunea transnistreană - DESCARCĂ
Chestionar pentru ONG-urile recipiente din Republica Moldova - DESCARCĂ
_______________________________________________________________
Informaţie pentru stagiari: formele de raportare
Modelul raportului narativ
Modelul raportului săptămînal
Chestionar de evaluare
© 1998-2005 Copyright National Assistance and Information Center for NGOs in MOLDOVA "CONTACT".
All rights reserved. 83, str. Bucuresti MD-2012, Chisinau, Moldova. Tel: +373 (2) 233946, 233947 Fax: +373 (2) 233948
Design & CMS by www.adpixel.biz
Programe
Programe
Programul Dezvoltare Comunitară este conceput ca un exerciţiu democratic de participare a populaţiei din comunităţile rurale la identificarea şi soluţionarea problemelor din comunitate prin acordarea sprijinului pentru grupurile ţintă în scopul organizării şi dezvoltării comunitare.
În contextul programului, dezvoltarea comunitară este înţeleasă ca un set de activităţi menite să dezvolte, la nivelul comunităţilor locale, capacitatea de a iniţia şi implementa activităţi care să îmbunătăţească nivelul de trai al comunităţilor şi care să poată fi susţinută cu resurse locale.
Dezvoltarea comunitară nu se referă la un singur grup, ci îşi propune să faciliteze cooperarea şi să încurajeze activităţi comune. Intenţia noastră este de a facilita crearea unei mase critice de persoane care vor determina o schimbare pe termen lung la nivel de comunitate, de a încuraja comunicarea între cetăţeni, grupuri, ONG-uri şi instituţii, administraţie publică locală şi business.
În cadrul Programului se anunţă un concurs de granturi mici pentru proiecte iniţiate de organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, administraţia publică locală, alte instituţii din comunităţi (grădiniţe, şcoli, spitale etc.) precum şi proiecte de colaborare între ele.
descarca document: Proramul Dezvoltare Comunitara
Programul Dezvoltare Comunitară este conceput ca un exerciţiu democratic de participare a populaţiei din comunităţile rurale la identificarea şi soluţionarea problemelor din comunitate prin acordarea sprijinului pentru grupurile ţintă în scopul organizării şi dezvoltării comunitare.
În contextul programului, dezvoltarea comunitară este înţeleasă ca un set de activităţi menite să dezvolte, la nivelul comunităţilor locale, capacitatea de a iniţia şi implementa activităţi care să îmbunătăţească nivelul de trai al comunităţilor şi care să poată fi susţinută cu resurse locale.
Dezvoltarea comunitară nu se referă la un singur grup, ci îşi propune să faciliteze cooperarea şi să încurajeze activităţi comune. Intenţia noastră este de a facilita crearea unei mase critice de persoane care vor determina o schimbare pe termen lung la nivel de comunitate, de a încuraja comunicarea între cetăţeni, grupuri, ONG-uri şi instituţii, administraţie publică locală şi business.
În cadrul Programului se anunţă un concurs de granturi mici pentru proiecte iniţiate de organizaţii neguvernamentale, grupuri de iniţiativă, administraţia publică locală, alte instituţii din comunităţi (grădiniţe, şcoli, spitale etc.) precum şi proiecte de colaborare între ele.
descarca document: Proramul Dezvoltare Comunitara
Proiecte implementate
Proiecte implementate
Proiectul Campaniei de Educaţie Electorală este parte a Strategiei de educaţie civică şi electorală a Coaliţiei Civice pentru Alegerile Libere şi Corecte, care este condusă în parteneriat de către Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT şi Asociaţia pentru Promovarea Clinicilor Juridice din Moldova (APCJM).
Scopul proiectului este de a îmbunătăţi cunoştinţele cetăţenilor Republicii Moldova despre procesele electorale şi de a spori numărul participanţilor la alegerile parlamentare din 2009.
Obiectivele proiectului sînt:
• de a-i ajuta pe cetăţeni să înţeleagă şi să fie apţi de a-şi exercita drepturile electorale;
• de a educa populaţia şi de a asista cetăţenii în exercitarea responsabilităţilor lor civice de a vota;
• de a furniza informaţii exacte şi imparţiale care ar ajuta votanţii să facă o alegere informată.
Activităţile din cadrul proiectului variază în funcţie de categoriile de cetăţeni din grupurile ţintă şi presunpun de a le oferi beneficiarilor posibilitatea să aleagă şi să-şi exprime liber punctul de vedere.
Fiecare dintre partenerii implicaţi în acest proiect este responsabil pentru diferite activităţi, grupuri ţintă şi comunităţi.
Proiectul prevede organizarea educaţiei civic-electorale a cetăţenilor (tineret, studenţi, cetăţeni care merg pentru prima oară la vot şi populaţia din localităţile rurale) în toate regiunile Moldovei.
Durata proiectului este de 8 luni, activităţile urmînd să fie desfăşurate din luna octombrie 2008 pînă în luna mai 2009.
Proiectul „Campania de educaţie electorală” este susţinut financiar de Fundaţia Eurasia din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi este co-finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie din SUA (NED).
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Vasile Cioaric, coordonator de proiect
Tel/fax: (022) 23-39-47, 23-39-48
e-mail: vcioaric@contact.md
© 1998-2005 Copyright National Assistance and Information Center for NGOs in MOLDOVA "CONTACT".
All rights reserved. 83, str. Bucuresti MD-2012, Chisinau, Moldova. Tel: +373 (2) 233946, 233947 Fax: +373 (2) 233948
Design & CMS by www.adpixel.biz
Proiectul Campaniei de Educaţie Electorală este parte a Strategiei de educaţie civică şi electorală a Coaliţiei Civice pentru Alegerile Libere şi Corecte, care este condusă în parteneriat de către Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova (CNTM), Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT şi Asociaţia pentru Promovarea Clinicilor Juridice din Moldova (APCJM).
Scopul proiectului este de a îmbunătăţi cunoştinţele cetăţenilor Republicii Moldova despre procesele electorale şi de a spori numărul participanţilor la alegerile parlamentare din 2009.
Obiectivele proiectului sînt:
• de a-i ajuta pe cetăţeni să înţeleagă şi să fie apţi de a-şi exercita drepturile electorale;
• de a educa populaţia şi de a asista cetăţenii în exercitarea responsabilităţilor lor civice de a vota;
• de a furniza informaţii exacte şi imparţiale care ar ajuta votanţii să facă o alegere informată.
Activităţile din cadrul proiectului variază în funcţie de categoriile de cetăţeni din grupurile ţintă şi presunpun de a le oferi beneficiarilor posibilitatea să aleagă şi să-şi exprime liber punctul de vedere.
Fiecare dintre partenerii implicaţi în acest proiect este responsabil pentru diferite activităţi, grupuri ţintă şi comunităţi.
Proiectul prevede organizarea educaţiei civic-electorale a cetăţenilor (tineret, studenţi, cetăţeni care merg pentru prima oară la vot şi populaţia din localităţile rurale) în toate regiunile Moldovei.
Durata proiectului este de 8 luni, activităţile urmînd să fie desfăşurate din luna octombrie 2008 pînă în luna mai 2009.
Proiectul „Campania de educaţie electorală” este susţinut financiar de Fundaţia Eurasia din resursele acordate de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida/Asdi), Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi este co-finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie din SUA (NED).
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Vasile Cioaric, coordonator de proiect
Tel/fax: (022) 23-39-47, 23-39-48
e-mail: vcioaric@contact.md
© 1998-2005 Copyright National Assistance and Information Center for NGOs in MOLDOVA "CONTACT".
All rights reserved. 83, str. Bucuresti MD-2012, Chisinau, Moldova. Tel: +373 (2) 233946, 233947 Fax: +373 (2) 233948
Design & CMS by www.adpixel.biz
gigi pecali
Inlocuirea lui Olaroiu cu Hagi, produsa pe banca tehnica a Stelei, a provocat un adevarat soc in Ghencea. Prin aceasta mutare, Gigi Becali este foarte aproape sa faca pace cu verii sai, Giovanni si Victor, de care are foarte mare nevoie pe piata transferurilor. Veste-soc: Cosmin Olaroiu a fost inlocuit cu Gheorghe Hagi pe banca tehnica a Stelei. Totul s-a petrecut foarte repede, sambata seara, cand Oli l-a anuntat pe Gigi Becali ca are o oferta de nerefuzat de la Al Hilal. Finantatorul Stelei i-a strans mana si s-a urcat in masina cu destinatia Mamaia, acolo unde se afla Hagi. Negocierile cu Regele nu au durat foarte mult, acesta dandu-si acceptul sa preia Steaua. De asemenea, este foarte probabil ca Gica Popescu sa fie noul presedinte al echipei din Ghencea. Venirea celor doi va insemna impacarea intre Gigi si Giovanni Becali, dar si reconcilierea finantatorului Stelei cu suporterii. Gheorghe Hagi va fi antrenorrul Stelei. Aceasta a fost vestea-bomba care lovit, sambata seara, fotbalul romanesc, dupa ce Cosmin Olaroiu l-a anuntat pe Gigi Becali ca are o oferta de 2 milioane de dolari pe an de la Al Hilal. Oli nu avea curaj sa imi spuna, dar pana la urma si-a luat inima in dinti si a venit la palat. A zis ca are o oferta pe care nu ar putea sa o refuze nimeni. I-am strans mana si l-am lasat sa se duca, a povestit Gigi Becali. El a marturisit ca il refuzase de cateva ori pe Olaroiu, care, la randul sau, le transmisese refuzul arabilor. Disperati, seicii au tot plusat la salariu, pana s-a ajuns la suma astronomica de doua milioane de dolari. Le-am cerut arabilor ceva ce credeam ca nu puteau sa-mi dea si mi-au dat mai mult decat atat, a confirmat si Olaroiu. Imediat dupa ce a terminat discutia cu fostul antrenor, Becali s-a urcat in masina si s-a dus la Mamaia, la Hagi. Nici macar nu am negociat. Am stat la masa, el mi-a spus o suma, iar eu am acceptat pe loc, a spus finantatorul stelist. Este o onoare pentru oricine sa antreneze Steaua. Sper sa fac o treaba buna, ne-a declarat Hagi. Regele a venit ieri in Bucuresti, astazi va fi prezentat oficial, iar maine va pleca in cantonamentul din Austria. Liant intre Gigi si Giovanni Becali Pe langa Hagi, la Steaua ar putea ajunge si Gica Popescu, caruia i s-a propus functia de presedinte. Mi-a promis ca imi da un raspuns intr-o saptamana. El are afaceri cu niste spanioli si trebuie sa vada daca poate lasa pe altcineva in locul lui, a dezvaluit Gigi Becali. Asa cum se stie Hagi si Popescu sunt prieteni foarte buni cu fratii Victor si Giovanni Becali. Venirea Regelui va aduce si impacarea dintre Gigi si Giovanni. Reconcilierea a fost anuntata de o afirmatie facuta saptamana trecuta de patronul Stelei: Cand spui impresar, spui doar Giovanni Becali. Adrian Ilie va fi legitimat ca jucator Gigi Becali a anuntat ca Adrian Ilie va fi legitimat ca jucator. Daca e trecut manager, trebuie sa platesc un impozit mai mare decat as plati pentru un jucator. Asa ca Adrian Ilie va fi jucator. Cine stie, poate intra si cateva minute pe teren, a spus Becali. Adrian Ilie nu a comentat nimic, rezumandu-se la un zambet de curtoazie. La un pas sa-i strice nunta lui Ghionea Vestea ca Olaroiu nu mai este antrenor in Ghencea a fost la un pas sa dea peste cap nunta lui Sorin Ghionea. Jucatorii stelisti prezenti la eveniment au aflat la restaurant, intre doua sarmale, ca au un nou antrenor. Fotbalistul echipei Steaua, Sorin Ghionea, în vârsta de 28 de ani, s-a casatorit, sâmbata, la Galati, cu Roxana, o tânara din Braila pe care o cunoaste de doi ani. La petrecere au fost prezenti Mirel Radoi, Adrian Neaga, Sorin Paraschiv, Nicolae Dica, Cornel Cernea, Petre Marin, precum si presedintele CA al FC Steaua, Valeriu Argaseala. Nasi au fost fostul manager al Stelei Mihai Stoica si sotia acestuia. Cavaler de onoare a fost Razvan Ochirosii. Dupa ce au aflat de schimbarea antrenorului, multi dintre jucatori au putut fi vazuti în holuri vorbind la telefon, iar Valeriu Argaseala a iesit din sala pentru un sfert de ora. Nu ne asteptam la acest lucru, nu am stiut nimic, dar aceasta este viata si mergem înainte. Cred ca venirea lui Hagi la Steaua este benefica pentru echipa, a spus Radoi.Hagi cred ca va crea daca nu o presiune în plus pe noi, macar va mari obligatiile fiecarui jucator, pentru ca Hagi, fiind cel mai bun jucator român, cu siguranta ca va avea pretentii mai mari de la noi, a afirmat Cernea. Se pare ca am venit cu schimbari la echipa. Venirea lui Hagi la Steaua este ceva pozitiv. Înteleg decizia lui Olaroiu, nu stiu cine ar fi putut refuza o asemenea oferta. Sper sa-l ajutam pe Hagi noi, jucatorii, pentru a se consacra ca antrenor, a punctat si Neaga. Olaroiu isi recupereaza banii prin jucatori Plecarea lui Olaroiu vine ca o usurare pentru Gigi Becali, care nu putea sa il demita pe antrenor din cauza unor obstacole financiare. Oli a dat sume importante din propriul buzunar pentru Steaua, dar faptul ca antrenorul a fost cel care a dorit sa plece l-a absolvit pe Becali de orice datorie. Totusi, Olaroiu isi poate recupera banii luand cu el un jucator, Gigel Coman fiind cel vizat de antrenor. Al Hilal mai poate achizitiona un singur strain.
stiri.zoot - Gigi Becali - Sport
stiri.zoot - Gigi Becali - Sport
marea familie a orfanilor
Cinci destine la loteria vietii/ Marea familie a orfanilor
Dumitru, Toni, Marius, Vasile si Ion poarta in spatele lor un destin trist. Aruncati la varste foarte fragede precum o masea stricata in strada sau in orfelinat de parinti, toti cinci, ajunsi acum adulti, formeaza o familie. Desi intre ei nu exista nicio relatie de rudenie, se ajuta unul pe celalalt cum probabil multi frati cu adevarat nu o fac in lumea asta. Cand unul nu are servici, sau nu are ce manca, isi impart hrana, banii si bunurile in mod egal, in functie de cel care aduce un venit in "casa" in acel moment.
Vor doar sa munceasca
Am citit in ochii lor vointa de a face ceva bun in viata. I-am admirat pentru ca, in ciuda traiului greu, sunt cinstiti si corecti in fata legii. Tot ce isi doresc este doar un loc de munca, ca sa aiba din ce trai. Uneori, sunt zile cand nu toti au serviciu si luni de zile de-a randul cand traiesc cinci oameni din maxim 1.000 de lei pe luna. Si asta in conditiile in care, fiecare in parte, trebuie sa achite lunar 40 de lei pentru chiria la Caminul Social Teleajen din Cartierul Mihai Bravu, unde au primit o camera de la autoritatile locale. Pana aici am putea spune ca soarta lor a prins contur. Dar viata se pare ca ii pune iar la incercare. In curand, caminul social in care locuiesc va intra in renovare, moment in care cu totii vor trebui sa paraseasca asezamantul, urmand sa se intoarca in strada.
Ai nimanui
Toni Marius Vasilache are acum 29 de ani. Nu si-ar mai dori sa-si cunoasca parintii, desi cu ani in urma, adolescent fiind, a facut numeroase demersuri in aceasta directie. A crescut mai mult pe strada si in centrele de plasament, dupa ce cea care i-a dat viata l-a aruncat la o ghena de gunoi din Constanta. "Acolo am fost gasit cand aveam trei luni. Am avut sansa sa traiesc, pentru ca cel care descarca pubelele m-a zarit la timp, inainte sa fiu strivit de tot de lamele masinii de gunoi. Am ramas insa cu sechele la un picior", ne-a povestit Toni. A fost dus intr-o cresa de copii si mutat dintr-un orfelinat intr-altul, pana in ‘94 cand a decis sa plece prin lume sa-si caute destinul. "Am dormit mai mult prin gari si prin parcuri. Mi-a fost greu sa-mi gasesc mereu de munca din cauza handicapului. Acum lucrez caraus la un depozit, desi de meserie sunt instalator sanitar, pentru ca mi se spune ca nu sunt apt. Din cei 450 de lei pe care ii castig imi ajut si colegii de camera", a adaugat Toni. Dinu Dumitru are 20 de ani, dar ne vorbeste ca un om batran trecut prin viata. Provine dintr-o familie cu sapte copii, tocmai din Ramnicu Sarat. De la 2 ani a crescut in orfelinat si a urmat o scoala de ajutor bucatar. Anul trecut a tras din nou un bilet necastigator la loteria vietii. Victima a unui accident de masina, operat la Bucuresti, fapt pentru care ii multumeste fostului sau patron care i-a platit operatia, a ramas insa cu un handicap la picior. "Nu am avut de unde atatia bani ca sa mi se faca recuperare. Mi-a fost greu sa-mi mai gasesc un loc de munca. Am lucrat zilier la o companie din oras si dupa program dormeam pe o banca la Spitalul Judetean. Acum vand ziare pe strada. Adun pe luna aproape 600 de lei, pe care ii impartim cu totii la camin", ne-a povestit Dinu.
Ajutat de colegi
Marius Tabarca are 23 de ani si pare a fi cel mai visator sau optimist dintre cei cinci. Si asta pentru ca spera cu ardoare ca intr-o zi sa plece la munca in Norvegia. Cand avea un an a ajuns intr-un centru de plasament, unde a stat pana la terminarea scolii. De meserie este tamplar universal, dar a lucrat ca muncitor necalificat la spatii verzi. Criza l-a lasat si pe el fara loc de munca. "Imi caut un job, vreau sa-mi fac un pasaport, am o promisiune de la o firma care face intermedieri pentru Norvegia. Aici, acum, nu am din ce trai. Ma ajuta colegii, din sponsorizari", ne spune Marius, rusinat parca sa spuna ca traieste din mila colegilor sai. Ca si ceilalti, isi cunoaste familia, dar spune ca nu are la ce sa se intoarca. Ion Sultan, 26 de ani, a ajuns la varsta de 6 ani in orfelinat dupa ce o tragedie s-a abatut asupra familiei sale. "Mama l-a omorat pe tata si a ajuns dupa gratii. Noi am fost raspanditi care-cum prin diferite case de copii. La 24 de ani, dupa ce am terminat scoala, mi-au dat 3 milioane lei vechi in buzunar, mi-au deschis usa de la orfelinat si mi-au zis ca pe aici imi este drumul. Au fost momente foarte grele", povesteste Ion. Cu o constitutie astenica, slab si firav, Ion nu prea are trecere la angajatori. "Am calificare de comerciant-bucatar, dar cand ma duc sa-mi caut de munca imi spun ca nu ma vor asa pricajit si prapadit. Acum traiesc din mila colegilor. Ne ajutam unii pe altii, pentru ca nu se stie cand se intoarce roata. Trebuie sa ne avem unul pe altul", ne spune Ion.
Respins de societate
Vasile Stoica are 28 de ani si poate dintre colegii lui, el poarta cel mai greu stigmat, acela al rasismului. Rrom fiind, Vasile recunoaste ca oamenii tin cont de culoarea pielii, mai ales atunci camd vine vorba de angajare. Avea numai 3 luni cand a fost dat la orfelinat si provine dintr-o familie de 8 copii. Mentine legatura cu fratii sai, dar nu vrea sa-si vada parintii care l-au abandonat. La 20 de ani, dupa terminarea scolii, a plecat pe usa orfelinatului fara niciun ban in buzunar. A urmat o scoala de protejator metale la Brasov, o meserie care nu mai are cautare, si a facut un curs de croitorie. "Nu e vorba ca nu as sti sa fac ceva, ci de felul in care suntem tratati de oameni. Nu vor sa-mi dea nici macar dreptul la o singura incercare. Stigmatul e clar, ne spun in fata ca nu ne primesc pentru ca suntem tigani. Nu noi am vrut sa avem culoarea asta cand ne-am nascut. Nu putem fi linistiti. Nu suntem ca altii, cand nu avem servici sa ne gandim ca ne sustine familia", ne-a povestit Vasile, deprimat parca de faptul ca societatea romaneasca nu vrea sa-i dea nici macar o sansa.
2009-03-09
Dumitru, Toni, Marius, Vasile si Ion poarta in spatele lor un destin trist. Aruncati la varste foarte fragede precum o masea stricata in strada sau in orfelinat de parinti, toti cinci, ajunsi acum adulti, formeaza o familie. Desi intre ei nu exista nicio relatie de rudenie, se ajuta unul pe celalalt cum probabil multi frati cu adevarat nu o fac in lumea asta. Cand unul nu are servici, sau nu are ce manca, isi impart hrana, banii si bunurile in mod egal, in functie de cel care aduce un venit in "casa" in acel moment.
Vor doar sa munceasca
Am citit in ochii lor vointa de a face ceva bun in viata. I-am admirat pentru ca, in ciuda traiului greu, sunt cinstiti si corecti in fata legii. Tot ce isi doresc este doar un loc de munca, ca sa aiba din ce trai. Uneori, sunt zile cand nu toti au serviciu si luni de zile de-a randul cand traiesc cinci oameni din maxim 1.000 de lei pe luna. Si asta in conditiile in care, fiecare in parte, trebuie sa achite lunar 40 de lei pentru chiria la Caminul Social Teleajen din Cartierul Mihai Bravu, unde au primit o camera de la autoritatile locale. Pana aici am putea spune ca soarta lor a prins contur. Dar viata se pare ca ii pune iar la incercare. In curand, caminul social in care locuiesc va intra in renovare, moment in care cu totii vor trebui sa paraseasca asezamantul, urmand sa se intoarca in strada.
Ai nimanui
Toni Marius Vasilache are acum 29 de ani. Nu si-ar mai dori sa-si cunoasca parintii, desi cu ani in urma, adolescent fiind, a facut numeroase demersuri in aceasta directie. A crescut mai mult pe strada si in centrele de plasament, dupa ce cea care i-a dat viata l-a aruncat la o ghena de gunoi din Constanta. "Acolo am fost gasit cand aveam trei luni. Am avut sansa sa traiesc, pentru ca cel care descarca pubelele m-a zarit la timp, inainte sa fiu strivit de tot de lamele masinii de gunoi. Am ramas insa cu sechele la un picior", ne-a povestit Toni. A fost dus intr-o cresa de copii si mutat dintr-un orfelinat intr-altul, pana in ‘94 cand a decis sa plece prin lume sa-si caute destinul. "Am dormit mai mult prin gari si prin parcuri. Mi-a fost greu sa-mi gasesc mereu de munca din cauza handicapului. Acum lucrez caraus la un depozit, desi de meserie sunt instalator sanitar, pentru ca mi se spune ca nu sunt apt. Din cei 450 de lei pe care ii castig imi ajut si colegii de camera", a adaugat Toni. Dinu Dumitru are 20 de ani, dar ne vorbeste ca un om batran trecut prin viata. Provine dintr-o familie cu sapte copii, tocmai din Ramnicu Sarat. De la 2 ani a crescut in orfelinat si a urmat o scoala de ajutor bucatar. Anul trecut a tras din nou un bilet necastigator la loteria vietii. Victima a unui accident de masina, operat la Bucuresti, fapt pentru care ii multumeste fostului sau patron care i-a platit operatia, a ramas insa cu un handicap la picior. "Nu am avut de unde atatia bani ca sa mi se faca recuperare. Mi-a fost greu sa-mi mai gasesc un loc de munca. Am lucrat zilier la o companie din oras si dupa program dormeam pe o banca la Spitalul Judetean. Acum vand ziare pe strada. Adun pe luna aproape 600 de lei, pe care ii impartim cu totii la camin", ne-a povestit Dinu.
Ajutat de colegi
Marius Tabarca are 23 de ani si pare a fi cel mai visator sau optimist dintre cei cinci. Si asta pentru ca spera cu ardoare ca intr-o zi sa plece la munca in Norvegia. Cand avea un an a ajuns intr-un centru de plasament, unde a stat pana la terminarea scolii. De meserie este tamplar universal, dar a lucrat ca muncitor necalificat la spatii verzi. Criza l-a lasat si pe el fara loc de munca. "Imi caut un job, vreau sa-mi fac un pasaport, am o promisiune de la o firma care face intermedieri pentru Norvegia. Aici, acum, nu am din ce trai. Ma ajuta colegii, din sponsorizari", ne spune Marius, rusinat parca sa spuna ca traieste din mila colegilor sai. Ca si ceilalti, isi cunoaste familia, dar spune ca nu are la ce sa se intoarca. Ion Sultan, 26 de ani, a ajuns la varsta de 6 ani in orfelinat dupa ce o tragedie s-a abatut asupra familiei sale. "Mama l-a omorat pe tata si a ajuns dupa gratii. Noi am fost raspanditi care-cum prin diferite case de copii. La 24 de ani, dupa ce am terminat scoala, mi-au dat 3 milioane lei vechi in buzunar, mi-au deschis usa de la orfelinat si mi-au zis ca pe aici imi este drumul. Au fost momente foarte grele", povesteste Ion. Cu o constitutie astenica, slab si firav, Ion nu prea are trecere la angajatori. "Am calificare de comerciant-bucatar, dar cand ma duc sa-mi caut de munca imi spun ca nu ma vor asa pricajit si prapadit. Acum traiesc din mila colegilor. Ne ajutam unii pe altii, pentru ca nu se stie cand se intoarce roata. Trebuie sa ne avem unul pe altul", ne spune Ion.
Respins de societate
Vasile Stoica are 28 de ani si poate dintre colegii lui, el poarta cel mai greu stigmat, acela al rasismului. Rrom fiind, Vasile recunoaste ca oamenii tin cont de culoarea pielii, mai ales atunci camd vine vorba de angajare. Avea numai 3 luni cand a fost dat la orfelinat si provine dintr-o familie de 8 copii. Mentine legatura cu fratii sai, dar nu vrea sa-si vada parintii care l-au abandonat. La 20 de ani, dupa terminarea scolii, a plecat pe usa orfelinatului fara niciun ban in buzunar. A urmat o scoala de protejator metale la Brasov, o meserie care nu mai are cautare, si a facut un curs de croitorie. "Nu e vorba ca nu as sti sa fac ceva, ci de felul in care suntem tratati de oameni. Nu vor sa-mi dea nici macar dreptul la o singura incercare. Stigmatul e clar, ne spun in fata ca nu ne primesc pentru ca suntem tigani. Nu noi am vrut sa avem culoarea asta cand ne-am nascut. Nu putem fi linistiti. Nu suntem ca altii, cand nu avem servici sa ne gandim ca ne sustine familia", ne-a povestit Vasile, deprimat parca de faptul ca societatea romaneasca nu vrea sa-i dea nici macar o sansa.
2009-03-09
catalin oltanu
Postat de: Cătălin Olteanu in de-ale lui Cătălin Olteanu , Bibliografie Montană , Avalanşe - echipament şi informaţii 1. Introducere 1.1 Generalitati 1.2 Exemple de avalanse cu victime umane sau mari pagube materiale 1.2.1 Exemple de catastrofe pe plan international 1.2.2 Cabane si refugii distruse de avalanse in Carpati romanesti 1.2.3 Exemple de avalanse mari in Carpatii romanesti, cu victime 1.3 Cunoasterea avalanselor 1.3.1 Generalitati despre cunoasterea avalanselor 1.3.2 Cine se ocupa de studiul avalanselor 1.3.3 Cum se studiaza avalansele 1.3.4 Exemple de rezultate ale cercetarilor statistice 1.4 Avalanse spontane si declansate 1.4.1 Avalanse spontane 1.4.2 Avalanse declansate 2. Factorii naturali care influenteaza declansarea avalanselor 2.1 Relieful 2.1.1 Inclinarea pantei 2.1.2 Morfologia suprafetei solului 2.2 Zapada 2.2.1. Grosimea stratului de zapada 2.2.2 Densitatea zapezii 2.2.3. Structura microscopica a zapezii 2.3 Conditiile meteo 2.3.1 Temperatura 2.3.2 Vantul 3. Mecanismul de declansare si evolutie a avalanselor 3.1 Generalitati privind mecanismul de declansare 3.2 Aspecte aprofundate ale mecanismului de declansare 3.2.1 Precizari introductive 3.2.2 Variatia zapezii in spatiu si timp 3.2.3 Consecintele variatiei: Interactiuni si forte suplimentare 3.3 Declansarea prin scaderea aderentei 3.4 Declansarea prin cresterea greutatii 3.4.1 Prin crestere propru-zisa de greutate a stratului de zapada 3.4.2 Prin adaugarea altor forte ce maresc greutatea aparenta 3.4.3 Declansari nelegate de scaderi de aderenta sau cresteri de greutate 3.5 Alte aspecte privind declansarea 3.5.1 Planul de alunecare 3.5.2 Inceputul liniei de fractura 3.5.3 Propagarea liniilor de fractura 3.5.4 Influenta pantei asupra declansarii avalansei 3.6 Curgerea si oprirea avalansei 3.6.1 Factori ce influenteaza curgerea 3.6.2 Zonarea traseului avalansei 3.6.3 Procese interne in timpul avalansei 3.6.4 Procese interne la / dupa oprirea avalansei 3.6.5 Influente pe substrat si la distanta 4. Clasificarea avalanselor 4.1 Clasificare tehnico-stiintifica si statistica 4.1.1 Criterii privind zona de plecare 4.1.2 Criterii privind zona de curgere 4.1.3 Criterii privind zona de oprire 4.2 Clasificare practica a avalanselor 4.2.1 Generalitati privind clasificarea practica a avalanselor 4.2.2 Avalansa cu zapada pudroasa 4.2.3 Avalansa cu zapada granuloasa 4.2.4 Avalansa cu zapada in placi uscate 4.2.5 Avalansa cu zapada in placi umede 4.2.6 Avalansa cu bulgari si rulouri 4.2.7 Avalansa de fuziune 4.2.8 Avalansa atipica 5. Consecintele antrenarii de - / ingroparii in avalansa 5.1 Generalitati 5.2 Sansele si factorii de supravietuire a celor ingropati in avalansa 5.2.1 Precizari introductive 5.2.2 Timpul scurs 5.2.3 Profunzimea acoperirii 5.2.4 Calitatea zapezii acoperitoare 5.2.5 Punga de aer pastrata 5.2.6 Alti factori 5.3 Cauzele si mecanismele decesului in avalansa 5.3.1. Traumatismele 5.3.2 Asfixia imediata 5.3.3. Asfixia lenta 5.3.4 Hipotermia 5.3.5 Socul psihic. 6. Masuri colective de prevenire 6.1 Precizari introductive 6.2 Stabilirea zonelor potential periculoase 6.3 Restrictionarea permanenta a constructiilor si activitatilor organizate 6.4 Elaborarea si difuzarea buletinelor de risc de avalansa 6.4.1 Precizari introductive despre BRA 6.4.2 Semnificatia gradelor de pe scala BRA 6.4.3 Alte precizari privind BRA 6.5 Alte actiuni de informare si educare 6.6 Masuri speciale de protectie temporara 6.6.1 Masuri temporare de protectie pasiva 6.6.2 Masuri temporare de protectie activa 6.7 Masuri speciale de protectie permanenta 6.7.1 Masuri permanente de protectie pasiva 6.7.2 Masuri permanente de protectie activa 7. Masuri individuale de precautie / prevenire 7.1 Precizari introductive 7.2 Masuri generale si nespecifice 7.2.1 Instruire proprie specifica 7.2.2 Informare proprie despre traseu 7.2.3 Informare proprie meteorologica si nivologica 7.2.4 Informarea altora despre traseul planuit 7.2.5 Echipament propriu nespecific adecvat 7.3 Masuri specifice - Echipament propriu specific pt avalanse 7.3.1 Precizari introductive si generale 7.3.2 Sonda de avalansa 7.3.3 Lopata de avalansa 7.3.4 DVA 7.3.5 Holder 7.3.6 Minge de avalansa 7.3.7 Vesta Avagear 7.3.8 Avalung 7.3.9 RECCO 7.3.10 Dotari speciale ale echipelor de salvare 7.4 Masuri specifice - investigarea sumara a zapezii cu mijloace proprii 7.4.1 Studiul starii suprafetei zapezii 7.4.2 Testul cu batul 7.4.3 Studiul mecanic stratigrafic manual 7.4.4 Studiul termic stratigrafic sumar 7.4.5 Testul TEL 7.5 Masuri specifice - investigarea zapezii prin teste de compresie pe blocuri 7.5.1 Precizari introductive 7.5.2 Testul lopetii 7.5.3 Testul Stuffblock 7.6 Masuri specifice - investigarea zapezii prin teste cu blocuri glisante 7.6.1 Precizari introductive 7.6.2 Tehnica realizarii testelor cu blocuri glisante 7.6.3 Conul elvetian 7.6.4 Blocul norvegian 7.6.5 Blocul canadian 7.6.6 Interpretare rezultate teste cu blocuri glisante 7.7 Masuri specifice - Planificarea temporala 7.7.1 Perioada calendaristica 7.7.2 Momentul zilei 7.8 Masuri specifice - Planificarea spatiala 7.8.1 Orientarea versantului 7.8.2 Utilizarea reliefului 7.9 Masuri specifice - Atitudinea membrilor grupului 7.9.1 Tehnica de inaintare 7.9.2 Dispunerea si atitudinea membrilor grupului 7.9.3 Problema legarii in coarda 7.9.4 Masuri privind echipamentul 7.9.5 Declansare preventiva a avalansei 7.10 Sinteza privind masurile individuale de prevenire 7.10.1 Sinteza 3D 7.10.2 Metoda 3 x 3 (W. Munter) 8. Comportarea in caz de avalansa 8.1 Comportarea celui prins in avalansa 8.1.1 Atitudinea in momentul declansarii / surprinderii si curgerii 8.1.2 Atitudinea in si dupa momentul opririi 8.2 Cautarea si degajarea din avalansa 8.2.1 Aspecte generale si pregatirea de actiune 8.2.2 Cautarea propriu-zisa 8.2.3 Cautarea cu DVA 8.2.4 Sondarea rapida / bruta 8.2.5 Sondarea fina 8.2.6 Cainii de avalansa 8.3 Primul ajutor si transportul victimelor NOTA Prezentul text se bazeaza pe o vasta bibliografie, in principal tratate, reviste, site-uri Internet din USA, Franta, Germania, Elvetia, Canada, Scotia, Austria si Italia. Este o sinteza actualizata in decembrie 2007, cu rol de suport de curs pentru initiere in problematica avalanselor, neputand servi izolat ca material suficient pentru intelegerea si insusirea adecvata a problematicii in domeniu. Este dezvoltat plecand de la seria de articole pe teme de avalanse publicate in 1998 in serial in revista Romania Pitoreasca in colaborare cu Constantin Mititeanu, a carui versiune actuala a materialului, complementara celei de fata si continand numeroase exemple concrete, este prezentata la adresa http://www.dinumititeanu.blogopedia.biz/10-avalanse.
1. 1 Generalitati
- Definitie: alunecarea pe pante a unor mase de zapada
- fenomen natural
- apar de regula in zone montane, in anumite conditii si din anumite cauze
- pot fi spontane (autodeclansate, de factori naturali) sau declansate (de oameni)
- pot produce victime omenesti sau pagube materiale importante
1. 2 Exemple de avalanse cu victime umane sau mari pagube materiale
1. 2. 1 Exemple de catastrofe pe plan international
- Franta, 1601: Cheze et Saint-Martin (Pirinei): 107 morti, ambele sate distruse
- Franta, 1749: Huez (Isere): 130 morti, mare parte a localitatii distrusa
- SUA, Statul Washington, 1910: o avalansa a surpins si smuls de pe o cale ferata doua trenuri
- Canada, 1910: avalansa cu 62 morti (muncitori care dezgropau un tren acoperit de alta avalansa)
- Nanga Parbat (muntii Karakorum), 1937: 16 alpinisti germani si serpasi morti in avalansa - ingropati in somn in tabara a IV-a
- Peru, 10 ianuarie 1962: avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran - 4000 de victime in 9 mici localitati
- Franta, 1970: Val d\'Isere (Savoia): 39 morti, 37 raniti, o cabana distrusa
- Peru, 31 mai 1970: avalansa uriasa (cutremur care a dizlocat un ghetzar suspendat) - distruge oraselul Yungay - peste 15. 000 victime
- Franta, 20 ianuarie 1981, departamentele Savoia si Isere: peste 100 locuinte, biserici, anexe gospodaresti distruse de avalanse
- Elvetia, Galtur: 23 februarie 1999: zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver cantarind circa 87. 000 tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu circa 250 km / h)
1. 2. 2 Cabane si refugii distruse de avalanse in Carpati romanesti
- cabana "Radu Negru" in Piatra Craiului, zona actualului Refugiu "Grind" iarna anului 1953
- refugiul din Fagaras / Valea Rea (sub Moldoveanu) in anii \\\'80
- refugiul din Fagaras / caldarea superioara a Vaii Vistea
- refugiul Salvamont din Fagaras / V. Sambatei
- refugiul Lala din M. Rodnei
1. 2. 3 Exemple de avalanse mari in Carpatii romanesti, cu victime
- catastrofa de la Balea din 17 aprilie 1977, in care au pierit 23 de schiori sibieni
- grupul de militari surprinsi de o avalansa declansata de o explozie a genistilor pe V. Balii, la construirea Transfagarasanului
- moartea in martie 1988 a unui inginer de la releul TV de pe Cucurbata Mare, la coborare pe schiuri spre Arieseni
1. 3 Cunoasterea avalanselor
1. 3. 1 Generalitati despre cunoasterea avalanselor
- Avalansele trebuie cunoscute pentru a evita sau reduce pierderea de vieti omenesi si pagubele materiale
- Cunoasterea a fost initial empirica, din experienta celor care locuiau / lucrau / mergeau pe munte in scop turistic/sportiv/recreativ plus din accidentele petrecute. S-a dovedit insuficient!
- Cunoasterea este acum o activitate in principal stiintifica, bazata si pe teorie si pe practica
- Exista ramuri specializate ex. nivologia, intervin insa si meteorologia, sporturile montane etc.
- Exista congrese, reviste, tratate, specialisti, institute etc. de profil
- Cunoasterea este esentiala pentru informare, prognoza si prevenire, inclusiv in randul publicului
1. 3. 2 Cine se ocupa de studiul avalanselor
De probleme de avalanse se ocupa / ar trebui sa se ocupe multe structuri:
- Autoritatile de urbanism si amenajarea teritoriului, de sanatate publica, de aparare civila, de turism si sport, de meteorologie
- Autoritatile locale
- Administratiile parcurilor nationale si naturale si ale statiunilor turistice montane, administratorii de cabane montane, partii si mijloace de transport pe cablu
- Formatiile de salvare montana
- Cluburile alpine, de schi, companiile de ghizi
Multe tari au, in plus, institute specializate de cercetari privind avalansele. Exemple:
- Elvetia: SLF, Davos / Weissfluchjoch, fondat in 1936
- SUA: in Muntii Stancosi, la Fort Collins (statul Colorado)
- Franta: CEMAGREF, la Grenoble
- Scotia: SAIS
In Romania:
- Stadiu incipient
- SPJ / SPL Salvamont, ANSMR, ANM, IGSU, ONG. uri...
1. 1 Generalitati
- Definitie: alunecarea pe pante a unor mase de zapada
- fenomen natural
- apar de regula in zone montane, in anumite conditii si din anumite cauze
- pot fi spontane (autodeclansate, de factori naturali) sau declansate (de oameni)
- pot produce victime omenesti sau pagube materiale importante
1. 2 Exemple de avalanse cu victime umane sau mari pagube materiale
1. 2. 1 Exemple de catastrofe pe plan international
- Franta, 1601: Cheze et Saint-Martin (Pirinei): 107 morti, ambele sate distruse
- Franta, 1749: Huez (Isere): 130 morti, mare parte a localitatii distrusa
- SUA, Statul Washington, 1910: o avalansa a surpins si smuls de pe o cale ferata doua trenuri
- Canada, 1910: avalansa cu 62 morti (muncitori care dezgropau un tren acoperit de alta avalansa)
- Nanga Parbat (muntii Karakorum), 1937: 16 alpinisti germani si serpasi morti in avalansa - ingropati in somn in tabara a IV-a
- Peru, 10 ianuarie 1962: avalansa uriasa, pornita de sub vf. Huascaran - 4000 de victime in 9 mici localitati
- Franta, 1970: Val d\'Isere (Savoia): 39 morti, 37 raniti, o cabana distrusa
- Peru, 31 mai 1970: avalansa uriasa (cutremur care a dizlocat un ghetzar suspendat) - distruge oraselul Yungay - peste 15. 000 victime
- Franta, 20 ianuarie 1981, departamentele Savoia si Isere: peste 100 locuinte, biserici, anexe gospodaresti distruse de avalanse
- Elvetia, Galtur: 23 februarie 1999: zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti (circa 250. 000 mc de zapada pulver cantarind circa 87. 000 tone au coborat 1300 m diferenta de nivel cu circa 250 km / h)
1. 2. 2 Cabane si refugii distruse de avalanse in Carpati romanesti
- cabana "Radu Negru" in Piatra Craiului, zona actualului Refugiu "Grind" iarna anului 1953
- refugiul din Fagaras / Valea Rea (sub Moldoveanu) in anii \\\'80
- refugiul din Fagaras / caldarea superioara a Vaii Vistea
- refugiul Salvamont din Fagaras / V. Sambatei
- refugiul Lala din M. Rodnei
1. 2. 3 Exemple de avalanse mari in Carpatii romanesti, cu victime
- catastrofa de la Balea din 17 aprilie 1977, in care au pierit 23 de schiori sibieni
- grupul de militari surprinsi de o avalansa declansata de o explozie a genistilor pe V. Balii, la construirea Transfagarasanului
- moartea in martie 1988 a unui inginer de la releul TV de pe Cucurbata Mare, la coborare pe schiuri spre Arieseni
1. 3 Cunoasterea avalanselor
1. 3. 1 Generalitati despre cunoasterea avalanselor
- Avalansele trebuie cunoscute pentru a evita sau reduce pierderea de vieti omenesi si pagubele materiale
- Cunoasterea a fost initial empirica, din experienta celor care locuiau / lucrau / mergeau pe munte in scop turistic/sportiv/recreativ plus din accidentele petrecute. S-a dovedit insuficient!
- Cunoasterea este acum o activitate in principal stiintifica, bazata si pe teorie si pe practica
- Exista ramuri specializate ex. nivologia, intervin insa si meteorologia, sporturile montane etc.
- Exista congrese, reviste, tratate, specialisti, institute etc. de profil
- Cunoasterea este esentiala pentru informare, prognoza si prevenire, inclusiv in randul publicului
1. 3. 2 Cine se ocupa de studiul avalanselor
De probleme de avalanse se ocupa / ar trebui sa se ocupe multe structuri:
- Autoritatile de urbanism si amenajarea teritoriului, de sanatate publica, de aparare civila, de turism si sport, de meteorologie
- Autoritatile locale
- Administratiile parcurilor nationale si naturale si ale statiunilor turistice montane, administratorii de cabane montane, partii si mijloace de transport pe cablu
- Formatiile de salvare montana
- Cluburile alpine, de schi, companiile de ghizi
Multe tari au, in plus, institute specializate de cercetari privind avalansele. Exemple:
- Elvetia: SLF, Davos / Weissfluchjoch, fondat in 1936
- SUA: in Muntii Stancosi, la Fort Collins (statul Colorado)
- Franta: CEMAGREF, la Grenoble
- Scotia: SAIS
In Romania:
- Stadiu incipient
- SPJ / SPL Salvamont, ANSMR, ANM, IGSU, ONG. uri...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)