Directorul Executiv al Focus - vicepresedinte FONPC
Joi, 09 Aprilie 2009 00:00
Adunarea Generala a FONPC, intrunita in data de 9 aprilie 2009, si-a ales noua conducere, pentru un mandat de doi ani.
Focus a fost ales membru in Consiliul Director al FONPC, Gabriela Coman, Director Executiv Focus, fiind aleasa vicepresedinte al Federatiei.
Federatia Organizatiilor pentru Protectia Copilului s-a creat în noiembrie 1997 la iniţiativa a 20 de organizaţii active în protecţia copilului. Dupa fuziunea cu Federatia PROCHILD din octombrie 2006, si-a schimbat denumirea in Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil si numara in prezent 100 de organizaţii membre.
Scopul FONPC este acela de a întări, uni şi reprezenta într-o manieră solidară organizaţiile membre care activează în domeniul bunăstării şi protecţiei copilului şi familiei în vederea asigurării respectării drepturilor copilului aşa cum sunt ele descrise în Convenţia ONU privind Drepturile Copilului şi în Convenţiile europene la care Romania este parte.
miercuri, 20 mai 2009
Legea Voluntariatului
Legea Voluntariatului
LEGE nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001
Capitolul I – Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, în România. Art. 2. - În sensul prezentei legi: a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială; b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea; c) organizaţia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat. În raport cu natura activităţii desfăşurate, complexitatea acesteia, riscurile pe care le implică, impactul produs, respectiv răspunderea pe care o implică, între părţi se poate încheia un contract de voluntariat; d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială; e) beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat. Organizaţia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul voluntariatului; Art. 3. - Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii: a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat; b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii; d) participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe baza egalităţii de şanse, fără niciun fel de discriminare.Art. 4. - Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul prezentei legi. Art. 4.1. - Autorităţile locale oferă sprijin în derularea stagiilor de voluntariat, acordând prioritate activităţilor care se adresează tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate. Art. 5. - (1) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective. (2) Sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros. (3) Participarea ca voluntar nu poate substitui serviciul militar sau alte formule alternative care înlocuiesc serviciul militar şi nu poate reprezenta un echivalent pentru un loc de muncă remunerat. (4) Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe durata stagiului de voluntariat. Art. 5.1. - (1) În sensul programului de acţiune comunitar «Tineret», tânăr voluntar este persoana cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani care încheie, în condiţiile legii, un contract de voluntariat pentru o perioadă limitată, urmărindu-se dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale şi interculturale, contribuind în acelaşi timp la binele comunităţii. (2) Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care îşi are reşedinţa ori domiciliul, sau într-un stat terţ la o activitate nelucrativă şi neremunerată, care prezintă importanţă pentru comunitate şi are o durată limitată de maximum 12 luni, în cadrul unui proiect recunoscut de statul respectiv şi de Comunitatea Europeană. (3) Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcţie de durata prevăzută, se diferenţiază în stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni şi un an, şi stagii pe termen scurt, cu durata între 3 săptămâni şi 3 luni. (4) Pentru programul de acţiune comunitar «Tineret» organizaţia gazdă asigură tânărului voluntar acoperirea cheltuielilor de transport intern, cazare şi masă completă. Din fonduri de la Comisia Europeană se asigură transportul extern şi o indemnizaţie de deplasare neimpozabilă, sub formă de bani de buzunar, pe întreaga durată a stagiului de voluntariat. (5) La sfârşitul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acţiune comunitar «Tineret» se va elibera de către Comisia Europeană un certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite.
Capitolul II – Contractul de voluntariat
Art. 6. - (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi organizaţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi. (1.1) Organizaţia gazdă este obligată să păstreze un registru de evidenţă a voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţii desfăşurate de aceştia. (2) Dacă părţile convin că este oportun un contract de voluntariat, acesta se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice. Art. 7. - În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului: a) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea sa; b) asigurarea de către organizaţia gazdă a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective; c) asigurarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri care decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării, orice daune suferite de voluntar în decursul desfăşurării activităţii de voluntariat se suportă integral de organizaţia-gazdă, dacă acestea nu au fost determinate de culpa voluntarului. Voluntarul poate renunţa la acest drept. Renunţarea trebuie să fie expresă şi se exprimă în scris; d) eliberarea de către organizaţia gazdă, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite; e) în funcţie de înţelegerea dintre organizaţia gazdă şi voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii. Renunţarea de către voluntar la acest drept echivalează cu un act de liberalitate. Art. 8. - Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului: a) să îndeplinească sarcinile primite din partea organizaţiei gazdă; b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat; c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de organizaţia gazdă pentru o mai bună desfăşurare a activităţii voluntarului; d) voluntarul este răspunzător pentru daunele morale sau materiale aduse organizaţiei gazdă în cadrul activităţii de voluntariat din propria culpă. Art. 9. - În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează conducerii persoanei juridice cu care a încheiat contractul. Art. 10. - Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare. Art. 11. - Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil. Art. 12. - Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept. Art. 13. - Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contract.
Art. 14. - Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa oricăreia dintre părţi şi se face în formă scrisă, cu arătarea motivelor. Condiţiile denunţării se stabiliesc prin contract, termenul stabilit pentru prezentarea preavizului fiind de 30 de zile. Art. 15. - Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.
Capitolul III - Dispoziţii finale
Art. 16. - Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 212/1997, cu modificările ulterioare. Art. 17. - La concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot să acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat prin care se recunoaşte prestarea activităţii de voluntariat, precum şi experienţa dobândite, în condiţiile în care acestea constituie criterii de selecţie. Art. 18. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(Adoptată în 19 martie 2001 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 206 din 24 aprilie 2001, completată şi modificată prin Ordonanţa nr. 58 din 22 aug. 202, publicată în Monitorul Oficial 462 din 30 aug. 2002 şi actualizată prin Legea nr. 339/2006
LEGE nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001
Capitolul I – Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, în România. Art. 2. - În sensul prezentei legi: a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată din proprie iniţiativă de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială; b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată în domenii cum sunt: asistenţa şi serviciile sociale, protecţia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecţie a mediului, social şi comunitar şi altele asemenea; c) organizaţia gazdă este persoana juridică de drept public sau persoana juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care administrează activitatea de voluntariat. În raport cu natura activităţii desfăşurate, complexitatea acesteia, riscurile pe care le implică, impactul produs, respectiv răspunderea pe care o implică, între părţi se poate încheia un contract de voluntariat; d) contract de voluntariat este o convenţie cu titlu gratuit, încheiată între o persoană fizică, denumită voluntar, şi o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, în temeiul căreia prima persoană se obligă faţă de a doua să presteze o activitate de interes public fără a obţine o contraprestaţie materială; e) beneficiarul voluntariatului este persoana fizică sau juridică în folosul căreia se desfăşoară activitatea de voluntariat. Organizaţia gazdă poate fi identică sau diferită de beneficiarul voluntariatului; Art. 3. - Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii: a) participarea ca voluntar, pe baza consimţământului liber exprimat; b) implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii; c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaţii materiale din partea beneficiarului activităţii; d) participarea persoanelor la activităţile de voluntariat se face pe baza egalităţii de şanse, fără niciun fel de discriminare.Art. 4. - Activităţile voluntare izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din raţiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinătate, nu fac obiectul prezentei legi. Art. 4.1. - Autorităţile locale oferă sprijin în derularea stagiilor de voluntariat, acordând prioritate activităţilor care se adresează tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate. Art. 5. - (1) Este interzis să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective. (2) Sunt lovite de nulitate absolută contractele de voluntariat încheiate cu aplicarea dispoziţiilor prezentei legi de persoanele juridice prevăzute la art. 1, în scopul evitării încheierii unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros. (3) Participarea ca voluntar nu poate substitui serviciul militar sau alte formule alternative care înlocuiesc serviciul militar şi nu poate reprezenta un echivalent pentru un loc de muncă remunerat. (4) Voluntarilor cetăţeni străini le este garantată rezidenţa pe durata stagiului de voluntariat. Art. 5.1. - (1) În sensul programului de acţiune comunitar «Tineret», tânăr voluntar este persoana cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani care încheie, în condiţiile legii, un contract de voluntariat pentru o perioadă limitată, urmărindu-se dezvoltarea aptitudinilor şi formarea experienţei personale şi interculturale, contribuind în acelaşi timp la binele comunităţii. (2) Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care îşi are reşedinţa ori domiciliul, sau într-un stat terţ la o activitate nelucrativă şi neremunerată, care prezintă importanţă pentru comunitate şi are o durată limitată de maximum 12 luni, în cadrul unui proiect recunoscut de statul respectiv şi de Comunitatea Europeană. (3) Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcţie de durata prevăzută, se diferenţiază în stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni şi un an, şi stagii pe termen scurt, cu durata între 3 săptămâni şi 3 luni. (4) Pentru programul de acţiune comunitar «Tineret» organizaţia gazdă asigură tânărului voluntar acoperirea cheltuielilor de transport intern, cazare şi masă completă. Din fonduri de la Comisia Europeană se asigură transportul extern şi o indemnizaţie de deplasare neimpozabilă, sub formă de bani de buzunar, pe întreaga durată a stagiului de voluntariat. (5) La sfârşitul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acţiune comunitar «Tineret» se va elibera de către Comisia Europeană un certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite.
Capitolul II – Contractul de voluntariat
Art. 6. - (1) Voluntariatul se desfăşoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, între voluntar şi organizaţia gazdă, în condiţii de libertate contractuală a părţilor şi cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi. (1.1) Organizaţia gazdă este obligată să păstreze un registru de evidenţă a voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţii desfăşurate de aceştia. (2) Dacă părţile convin că este oportun un contract de voluntariat, acesta se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează în mod obligatoriu în evidenţa persoanei juridice. Art. 7. - În contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin următoarele drepturi ale voluntarului: a) desfăşurarea activităţii în concordanţă cu capacitatea şi disponibilitatea sa; b) asigurarea de către organizaţia gazdă a desfăşurării activităţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activităţii respective; c) asigurarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident şi de boală sau a altor riscuri care decurg din natura activităţii; în lipsa asigurării, orice daune suferite de voluntar în decursul desfăşurării activităţii de voluntariat se suportă integral de organizaţia-gazdă, dacă acestea nu au fost determinate de culpa voluntarului. Voluntarul poate renunţa la acest drept. Renunţarea trebuie să fie expresă şi se exprimă în scris; d) eliberarea de către organizaţia gazdă, la terminarea perioadei de voluntariat, a unui certificat nominal care să recunoască prestarea activităţii de voluntar, precum şi experienţa şi aptitudinile dobândite; e) în funcţie de înţelegerea dintre organizaţia gazdă şi voluntar, se poate stabili rambursarea de către organizaţia gazdă, în condiţiile convenite în contract, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii. Renunţarea de către voluntar la acest drept echivalează cu un act de liberalitate. Art. 8. - Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puţin următoarele obligaţii ale voluntarului: a) să îndeplinească sarcinile primite din partea organizaţiei gazdă; b) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activităţii de voluntariat; c) să participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de organizaţia gazdă pentru o mai bună desfăşurare a activităţii voluntarului; d) voluntarul este răspunzător pentru daunele morale sau materiale aduse organizaţiei gazdă în cadrul activităţii de voluntariat din propria culpă. Art. 9. - În executarea contractului de voluntariat voluntarul se subordonează conducerii persoanei juridice cu care a încheiat contractul. Art. 10. - Executarea obligaţiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare. Art. 11. - Răspunderea pentru neexecutarea sau pentru executarea necorespunzătoare a contractului de voluntariat este supusă regulilor prevăzute de Codul civil. Art. 12. - Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voinţa părţilor, o situaţie de natură să îngreuneze executarea obligaţiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situaţia face imposibilă executarea în continuare a contractului, acesta este reziliat de plin drept. Art. 13. - Renegocierea contractului de voluntariat se face la cererea scrisă a uneia dintre părţi, în condiţiile stabilite prin contract.
Art. 14. - Denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc din iniţiativa oricăreia dintre părţi şi se face în formă scrisă, cu arătarea motivelor. Condiţiile denunţării se stabiliesc prin contract, termenul stabilit pentru prezentarea preavizului fiind de 30 de zile. Art. 15. - Litigiile izvorâte din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, dacă părţile contractului nu le pot rezolva pe cale amiabilă. Acţiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxă de timbru.
Capitolul III - Dispoziţii finale
Art. 16. - Se exceptează de la dispoziţiile prezentei legi pompierii voluntari din cadrul serviciilor de pompieri civili constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 212/1997, cu modificările ulterioare. Art. 17. - La concursurile organizate pentru ocuparea de posturi, dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaje egale, autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cele private pot să acorde punctaj suplimentar persoanelor care prezintă unul sau mai multe certificate nominale de voluntariat prin care se recunoaşte prestarea activităţii de voluntariat, precum şi experienţa dobândite, în condiţiile în care acestea constituie criterii de selecţie. Art. 18. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(Adoptată în 19 martie 2001 şi publicată în Monitorul Oficial al României nr. 206 din 24 aprilie 2001, completată şi modificată prin Ordonanţa nr. 58 din 22 aug. 202, publicată în Monitorul Oficial 462 din 30 aug. 2002 şi actualizată prin Legea nr. 339/2006
miercuri, 13 mai 2009
Autor: Daniel COSAREK
Autor: Daniel COSAREK
Relaţia dintre FC Ploieşti şi Marius Şumudică rămâne una confuză, poziţia oficială a clubului, conform căreia nu s-a reziliat contractul consilierului sportiv, fiind contrazisă, într-o oarecare măsură, de către tehnician. E drept, acesta nu a susţinut că a pus capăt relaţiei oficiale cu „galben-albaştrii”, dar a spus, în cadrul unei emisiuni în care a intervenit telefonic luni seară, că nu va mai veni la Ploieşti. Fapt care putea să fie verificat însă numai aseară, când a fost programat primul antrenament al echipei în această săptămână.Şumudică a explicat că „mi-am făcut treaba până acum, dar, la un moment dat, datorită prieteniei cu Dinamo, a venit Ion Moldovan ca director tehnic. Filozofia mea despre fotbal diferă de ce a domnului Moldovan, pe care îl respect, dar al cărui subaltern nu pot fi. Am plecat de la Rapid, unde puteam să fiu secundul lui Răzvan Lucescu, apoi am refuzat să fiu colaboratorul lui Nicolae Manea, aşa că nu puteam să accept acum să fiu subordonatul lui Dinamo. Le doresc să facă treabă! Am adus cinci jucători de la Progresul şi cred ca am contribuit şi eu la formarea unei echipe puternice de Liga a II-a”. Apoi, deşi a susţinut în mai multe rânduri că nu vrea să intre în polemică, a făcut câteva atacuri mai mult sau mai puţin voalate la adresa conducătorilor clubului ploieştean: „Poate că îmi lipseşte experienţa necesară ca să cunosc mai repede oamenii cu care lucrez, n-am reuşit să-mi impun filozofia, însă nici n-am vrut să fiu satelitul lui Dinamo! Am renunţat, îi las pe dânşii să promoveze, iar dacă acest lucru se va întâmpla, va fi un dram de bucurie şi în inima mea. Echipa joacă şi din ce a lucrat cu mine, pentru că cei veniţi de la Dinamo nu aveau ce să lucreze în două săptămâni. Au putut doar să dea nişte teste ca să vomite jucătorii pe teren. Nici cu banii nu sunt la zi, din ce ştiu eu, dar e problema lor. Eu nu stau pentru bani, să ia altcineva prima de promovare! Îl respect pe domnul Ioan Niculae, dar, în momentul în care au fost detaşaţi antrenori de la Dinamo, nu puteam să mai lucrez la FC Ploieşti. Ei m-au făcut să renunţ, nu m-au dat afară!”.În final, tehnicianul a anunţat că îşi va lua o pauză până la vară, pentru că „vreau să mă liniştesc, apoi să caut o echipă unde să am linişte, nu una la care să primesc şapte reproşuri de la şapte persoane diferite”. Pauza ar putea interveni, însă, oficial doar din momentul rezilierii contractului, ca să nu mai vorbim că, deja, circulă zvonul conform căruia „Şumi” ar fi sărit în barca Ştiinţei Bacău, cu al cărei patron este prieten foarte bun. O grupare extrem de „liniştită” şi pentru care ultimele etape ale sezonului vor fi unele de foc, întrucât este implicată în lupta pentru evitarea retrogradării.
Relaţia dintre FC Ploieşti şi Marius Şumudică rămâne una confuză, poziţia oficială a clubului, conform căreia nu s-a reziliat contractul consilierului sportiv, fiind contrazisă, într-o oarecare măsură, de către tehnician. E drept, acesta nu a susţinut că a pus capăt relaţiei oficiale cu „galben-albaştrii”, dar a spus, în cadrul unei emisiuni în care a intervenit telefonic luni seară, că nu va mai veni la Ploieşti. Fapt care putea să fie verificat însă numai aseară, când a fost programat primul antrenament al echipei în această săptămână.Şumudică a explicat că „mi-am făcut treaba până acum, dar, la un moment dat, datorită prieteniei cu Dinamo, a venit Ion Moldovan ca director tehnic. Filozofia mea despre fotbal diferă de ce a domnului Moldovan, pe care îl respect, dar al cărui subaltern nu pot fi. Am plecat de la Rapid, unde puteam să fiu secundul lui Răzvan Lucescu, apoi am refuzat să fiu colaboratorul lui Nicolae Manea, aşa că nu puteam să accept acum să fiu subordonatul lui Dinamo. Le doresc să facă treabă! Am adus cinci jucători de la Progresul şi cred ca am contribuit şi eu la formarea unei echipe puternice de Liga a II-a”. Apoi, deşi a susţinut în mai multe rânduri că nu vrea să intre în polemică, a făcut câteva atacuri mai mult sau mai puţin voalate la adresa conducătorilor clubului ploieştean: „Poate că îmi lipseşte experienţa necesară ca să cunosc mai repede oamenii cu care lucrez, n-am reuşit să-mi impun filozofia, însă nici n-am vrut să fiu satelitul lui Dinamo! Am renunţat, îi las pe dânşii să promoveze, iar dacă acest lucru se va întâmpla, va fi un dram de bucurie şi în inima mea. Echipa joacă şi din ce a lucrat cu mine, pentru că cei veniţi de la Dinamo nu aveau ce să lucreze în două săptămâni. Au putut doar să dea nişte teste ca să vomite jucătorii pe teren. Nici cu banii nu sunt la zi, din ce ştiu eu, dar e problema lor. Eu nu stau pentru bani, să ia altcineva prima de promovare! Îl respect pe domnul Ioan Niculae, dar, în momentul în care au fost detaşaţi antrenori de la Dinamo, nu puteam să mai lucrez la FC Ploieşti. Ei m-au făcut să renunţ, nu m-au dat afară!”.În final, tehnicianul a anunţat că îşi va lua o pauză până la vară, pentru că „vreau să mă liniştesc, apoi să caut o echipă unde să am linişte, nu una la care să primesc şapte reproşuri de la şapte persoane diferite”. Pauza ar putea interveni, însă, oficial doar din momentul rezilierii contractului, ca să nu mai vorbim că, deja, circulă zvonul conform căruia „Şumi” ar fi sărit în barca Ştiinţei Bacău, cu al cărei patron este prieten foarte bun. O grupare extrem de „liniştită” şi pentru care ultimele etape ale sezonului vor fi unele de foc, întrucât este implicată în lupta pentru evitarea retrogradării.
Autor: Sebastian IGNAT
Autor: Sebastian IGNAT
Reporterii APH au intrat în posesia unui document intern al societăţii ICIM URBAN în care sunt dezvăluite nereguli grave de construcţie în ceea ce priveşte noul sediu CONPET de pe Bulevardul Castanilor. Ceea ce pare, din afară, un colos ultramodern de sticlă poate deveni, în orice moment, o calamitate autentică, în cazul unei mişcări seismice minore. După cum ştim, antreprenor general al lucrării este chiar societatea patronată, până mai ieri, de Radu Ştefan Oprea, actualul prefect al judeţului Prahova. ignat@actualitateaprahoveana.ro
Clădirea Conpet din centrul municipiului Ploieşti reprezintă eternul mastodont aflat în construcţie care domină Bulevardul Castanilor. În ultima perioadă, clădirea a început să capete forme finale, fiind acoperită cu pereţi-cortină din sticlă, numai buni să impresioneze trecătorii. Ceea ce nu a ştiut nimeni până astăzi, în afară de contructor, este faptul că tehnologia de construcţie şi montare a cortinei nu a fost respectată. Cu alte cuvinte, din cauza părţilor de prindere extrem de importante care lipsesc cu desăvârşire, toate geamurile, inclusiv structura lor de susţinere, pot cădea la cel mai mic cutremur. Piese importante din structură lipsesc!În nota de constatare primită la redacţie scrie, negru pe alb, că, printre altele, „CONSOLELE DE SUSŢINERE PEREŢI CORTINĂ NU SUNT MONTATE CONFORM PROIECTULUI”. De asemenea, din acelaşi document aflăm că „Modul de legătură dintre montant şi riglă este afectat în întregul său, având lipsă părţi ce asigură statica pereţilor Cortină (NU SUNT MONTATE PIESE T CE SUNT FIGURATE ÎN PROIECT, DETALIU MOD DE LEGĂTURĂ MONTANT RIGLĂ)”. De asemenea, rosturile de dilataţie nu sunt respectate conform proiectului întocmit pentru montaj pereţi Cortină.Antreprenor general cu bubeNota de constatare despre care vorbim este redactată în urma unei inspecţii tehnice de şantier şi este semnată chiar de dirigintele de şantier angajat de Conpet. Alături de acesta, mai semnează reprezentantul antreprenorului general al construcţiei, respectiv SC URBAN ICIM SA şi reprezentantul unei firme care, din câte am aflat, a lucrat în subantrepriză la această lucrare. Firma se numeşte ETH Arhitectural Systeme. Dezastru totalSurse care activează în domeniul construcţiilor ne-au transmis că omisiunea de a monta piese de tip „T” nu este întâmplătoare, acestea fiind extrem de scumpe. Totuşi, nu trebuie să avem cunoştinţe temeinice în domeniul construcţiilor pentru a şti că, atâta timp cât un proiect arhitectural şi de rezistenţă prevede astfel de dotări, nimic nu este întâmplător pentru buna desfăşurarea a lucrării de construcţie. De asemenea, putem intui că, în lipsa acestor piese, se pot întâmpla nenorociri. Acest fapt ne-a fost confirmat, după ce am discutat cu oameni de specialitate. Lipsa pieselor conforme pentru susţinerera pereţilor de sticlă şi structurii tip cortină poate duce la adevărate dezastre, întreg ansamblul nemaifiind asigurat conform standardelor de siguranţă. Cu alte cuvinte, stimaţi ploieşteni care traversaţi zona unde se află clădirea Conpet, rugaţi-vă să nu vă pice structura de sticlă în cap sau, mai bine, circulaţi pe partea celalaltă a drumului. Claudiu Coleşiu, preşedintele CA al CONPET: „Vom face cercetări în acest caz”Contactat telefonic de reporterii APH, noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Conpet s-a arătat surprins de aspectul sesizat şi a promis că se va interesa de acest caz. „De când am preluat funcţia de conducere al Consiliului de Administraţie, lucrarea despre care vorbiţi era deja finalizată. Dacă lucrurile stau aşa cum spuneţi, se vor lua măsuri ferme. Sunt surprins să aud că ar putea exista anumite probleme la structura de rezistenţă a lucrării, dar vă asigur că voi face cercetări serioase în acest caz”, a declarat Coleşiu.
Reporterii APH au intrat în posesia unui document intern al societăţii ICIM URBAN în care sunt dezvăluite nereguli grave de construcţie în ceea ce priveşte noul sediu CONPET de pe Bulevardul Castanilor. Ceea ce pare, din afară, un colos ultramodern de sticlă poate deveni, în orice moment, o calamitate autentică, în cazul unei mişcări seismice minore. După cum ştim, antreprenor general al lucrării este chiar societatea patronată, până mai ieri, de Radu Ştefan Oprea, actualul prefect al judeţului Prahova. ignat@actualitateaprahoveana.ro
Clădirea Conpet din centrul municipiului Ploieşti reprezintă eternul mastodont aflat în construcţie care domină Bulevardul Castanilor. În ultima perioadă, clădirea a început să capete forme finale, fiind acoperită cu pereţi-cortină din sticlă, numai buni să impresioneze trecătorii. Ceea ce nu a ştiut nimeni până astăzi, în afară de contructor, este faptul că tehnologia de construcţie şi montare a cortinei nu a fost respectată. Cu alte cuvinte, din cauza părţilor de prindere extrem de importante care lipsesc cu desăvârşire, toate geamurile, inclusiv structura lor de susţinere, pot cădea la cel mai mic cutremur. Piese importante din structură lipsesc!În nota de constatare primită la redacţie scrie, negru pe alb, că, printre altele, „CONSOLELE DE SUSŢINERE PEREŢI CORTINĂ NU SUNT MONTATE CONFORM PROIECTULUI”. De asemenea, din acelaşi document aflăm că „Modul de legătură dintre montant şi riglă este afectat în întregul său, având lipsă părţi ce asigură statica pereţilor Cortină (NU SUNT MONTATE PIESE T CE SUNT FIGURATE ÎN PROIECT, DETALIU MOD DE LEGĂTURĂ MONTANT RIGLĂ)”. De asemenea, rosturile de dilataţie nu sunt respectate conform proiectului întocmit pentru montaj pereţi Cortină.Antreprenor general cu bubeNota de constatare despre care vorbim este redactată în urma unei inspecţii tehnice de şantier şi este semnată chiar de dirigintele de şantier angajat de Conpet. Alături de acesta, mai semnează reprezentantul antreprenorului general al construcţiei, respectiv SC URBAN ICIM SA şi reprezentantul unei firme care, din câte am aflat, a lucrat în subantrepriză la această lucrare. Firma se numeşte ETH Arhitectural Systeme. Dezastru totalSurse care activează în domeniul construcţiilor ne-au transmis că omisiunea de a monta piese de tip „T” nu este întâmplătoare, acestea fiind extrem de scumpe. Totuşi, nu trebuie să avem cunoştinţe temeinice în domeniul construcţiilor pentru a şti că, atâta timp cât un proiect arhitectural şi de rezistenţă prevede astfel de dotări, nimic nu este întâmplător pentru buna desfăşurarea a lucrării de construcţie. De asemenea, putem intui că, în lipsa acestor piese, se pot întâmpla nenorociri. Acest fapt ne-a fost confirmat, după ce am discutat cu oameni de specialitate. Lipsa pieselor conforme pentru susţinerera pereţilor de sticlă şi structurii tip cortină poate duce la adevărate dezastre, întreg ansamblul nemaifiind asigurat conform standardelor de siguranţă. Cu alte cuvinte, stimaţi ploieşteni care traversaţi zona unde se află clădirea Conpet, rugaţi-vă să nu vă pice structura de sticlă în cap sau, mai bine, circulaţi pe partea celalaltă a drumului. Claudiu Coleşiu, preşedintele CA al CONPET: „Vom face cercetări în acest caz”Contactat telefonic de reporterii APH, noul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Conpet s-a arătat surprins de aspectul sesizat şi a promis că se va interesa de acest caz. „De când am preluat funcţia de conducere al Consiliului de Administraţie, lucrarea despre care vorbiţi era deja finalizată. Dacă lucrurile stau aşa cum spuneţi, se vor lua măsuri ferme. Sunt surprins să aud că ar putea exista anumite probleme la structura de rezistenţă a lucrării, dar vă asigur că voi face cercetări serioase în acest caz”, a declarat Coleşiu.
Autor: Andrei TUDOR
Patima unui asigurat se numeşte OMNIASIG
Autor: Andrei TUDOR
Românii sunt priviţi ca fiinţe ciudate, oarecum iresponsabile şi fără grija zilei de mâine. Fatalitatea fiind un principiu determinant în istoria noastră, apariţia unui sistem de asigurări stabil, serios şi foarte bine articulat nu avea cum să fie scutit de tot soiul de necazuri sau de cazuri incredibile dar adevărate. Ni se tot spune (oare de către cine şi cu ce scop?) că nu ştim să ne asigurăm bunurile, viaţa, casele şi altele. Împotriva inundaţiilor, alunecărilor de teren, a incendiilor sau a altor hachiţe ale sorţii. Ei bine, după ce ţi-a luat foc coşmelia, ţi-au fost inundate acareturile, ai fost lăsat în izmene de stihiile naturii sau de hoţi (ori ai avut un accident oarecare), sigur pe tine scoţi poliţa de asigurare şi crezi că eşti mântuit. Ei bine, deloc aşa! Dacă nu ai deschis ochii cât cepele de apă, poţi să ai surprize dintre cele mai neplăcute.Un asigurat şi Patimile după OmniasigNeculai Barbu a purces la a-şi deschide un magazin la Slon, comuna Ceraşu. Ca să fie ceva sigur în viaţa sa, între 5 aprilie 2005 – data semnării poliţei - şi 5 septembrie al aceluiaşi an a achitat suma de trei milioane de lei vechi, pentru o clădire (parter şi etaj) în care avea şi un magazin de piese auto. Pentru asta, omul a apelat la societatea Omniasig, iar reprezentatul acestei firme la vremea respectivă a găsit că poate să-i încheie liniştit şi fără nici un fel de probleme poliţa de asigurare. Doar că, la data de 7 iunie, tot în 2005, a avut loc o furtună năprasnică. Ploi torenţiale, vijelie, fulgere şi trăznete. Un fulger a lovit în plin şi acareturile lui Neculai Barbu, iar de munca acestuia s-a ales scrumul. Omul încrezător în drepturile sale a apelat la firma de asigurări. „Nooooo... staţi un pic că noi nu dăm banii pe asigurare oricum!” ar fi spus cei de la firma respectivă. După foarte multe drumuri, dar şi sătul de atâta pus pe alergat inutil, N.B. a apelat la instanţele de judecată. Cei de la firma de asigurări îi căutau nod în papură şi spuneau că nu-i dau nici un sfanţ omului! Motivau ei că prin pagina „ţâşpe” a contractului, cu litere de mărimea piciorului de furnică, ar fi fost trecută o clauză care ar fi exonerat-o de orişice obligaţie, dacă acea clădire nu ar fi avut autorizaţie de construcţie. Degeaba le-a tot spus omul că la semnarea contractului nimeni nu i-a arătat că are nevoie de aşa ceva. Vezi pricină, păgubitul nu-şi căscase ochii cât capacul de la oala de sarmale şi acum ar fi trebuit să fie bun de pagubă! Păţitul a considerat clauza abuzivă deoarece el nu negociase niciodată (şi nici nu semnase) aşa ceva. Prin fel de fel de procese, de judecăţi şi expertize avea să treacă omul. El susţine că, la un moment dat, ar fi fost chiar avertizat de „prieteni” că un asemenea proces se rezolvă uşor. Cu 200 de milioane de lei daţi unora dintre magistraţii de la Văleni, Câmpina sau chiar de la Ploieşti! La auzul unor astfel de zvonuri incredibile, N.B. a început a crede că n-o mai scoate la capăt, dar nici nu s-a dat bătut. A apelat la instanţele superioare şi, în cele din urmă, la Curtea de Apel Ploieşti, avea să i se dea câştig de cauză. Dreptatea cu capul spartAsta după ce, aproape trei ani buni, păţitul nostru avea să bată din uşă în uşă, pe toate instanţele de judecată din Prahova. „Am fost la Văleni, am fost la Câmpina, aici la Ploieşti la Tribunalul Prahova şi mi-a fost foarte greu să văd că dreptatea umblă prin justiţia prahoveană cu capul spart! Dacă o fi adevărat că ar fi fost daţi cei 200 de milioane de lei, oare nu au cheltuit cei de la firma respectivă cu mult mai mult umblând cu astfel de tertipuri, decât a fost prevăzut în poliţa de aigurare? Eu nu cred că judecătorii de la instanţele respective au fost mituiţi, dar nici nu cred că ei au judecat dosarul meu cu maximă atenţie. Mă bucur că, totuşi, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti a fost găsită dreptatea şi s-a înfăptuit actul de justiţie!” avea să ne declare păgubitul.Epilog made in RoumanieAm luat legătură cu unii oameni din domeniul asigurărilor. Lor li se părea absolut firesc faptul ca astfel de contracte să fie semnate. Bine, bine, aveam să spun, dar de ce le mai luaţi oamenilor banii dacă nu li se asigură bunurile? „Noi nu facem anchete, responsabilitatea este a celui asigurat!” Mi-au închis gura. Dar banii, încasaţi pentru poliţele de asigurare fac, totuşi, să crească profiturile firmelor respective. Că de plătit daunele ... şi cât de grabnic despăgubitori sunt asiguratorii o ştiu (pe pielea lor) cei care au avut neşansa să aibă acareturile inundate, fie că erau pe „teren netasat”, că limuzinele asigurate „full casco” – nu ar fi atât de „full casco”; că bunurile furate nu pot fi despăgubite deoarece acestea nu ar mai fi avut cine ştie ce etichetă verde în loc de albastră. Totul ca firmele de asigurări să nu deschidă punga. Mână de popă şi la asiguratorii aceştia, nu? Şi tot ei se plâng, şi la pietre, cum că „românii nu-şi preţuiesc bunurile şi viaţa aşa cum trebuie!” Şi dacă o preţuiesc - în poliţe a căror valoare este cât a unei cepe degerate - la ce le foloseşte?!
Autor: Andrei TUDOR
Românii sunt priviţi ca fiinţe ciudate, oarecum iresponsabile şi fără grija zilei de mâine. Fatalitatea fiind un principiu determinant în istoria noastră, apariţia unui sistem de asigurări stabil, serios şi foarte bine articulat nu avea cum să fie scutit de tot soiul de necazuri sau de cazuri incredibile dar adevărate. Ni se tot spune (oare de către cine şi cu ce scop?) că nu ştim să ne asigurăm bunurile, viaţa, casele şi altele. Împotriva inundaţiilor, alunecărilor de teren, a incendiilor sau a altor hachiţe ale sorţii. Ei bine, după ce ţi-a luat foc coşmelia, ţi-au fost inundate acareturile, ai fost lăsat în izmene de stihiile naturii sau de hoţi (ori ai avut un accident oarecare), sigur pe tine scoţi poliţa de asigurare şi crezi că eşti mântuit. Ei bine, deloc aşa! Dacă nu ai deschis ochii cât cepele de apă, poţi să ai surprize dintre cele mai neplăcute.Un asigurat şi Patimile după OmniasigNeculai Barbu a purces la a-şi deschide un magazin la Slon, comuna Ceraşu. Ca să fie ceva sigur în viaţa sa, între 5 aprilie 2005 – data semnării poliţei - şi 5 septembrie al aceluiaşi an a achitat suma de trei milioane de lei vechi, pentru o clădire (parter şi etaj) în care avea şi un magazin de piese auto. Pentru asta, omul a apelat la societatea Omniasig, iar reprezentatul acestei firme la vremea respectivă a găsit că poate să-i încheie liniştit şi fără nici un fel de probleme poliţa de asigurare. Doar că, la data de 7 iunie, tot în 2005, a avut loc o furtună năprasnică. Ploi torenţiale, vijelie, fulgere şi trăznete. Un fulger a lovit în plin şi acareturile lui Neculai Barbu, iar de munca acestuia s-a ales scrumul. Omul încrezător în drepturile sale a apelat la firma de asigurări. „Nooooo... staţi un pic că noi nu dăm banii pe asigurare oricum!” ar fi spus cei de la firma respectivă. După foarte multe drumuri, dar şi sătul de atâta pus pe alergat inutil, N.B. a apelat la instanţele de judecată. Cei de la firma de asigurări îi căutau nod în papură şi spuneau că nu-i dau nici un sfanţ omului! Motivau ei că prin pagina „ţâşpe” a contractului, cu litere de mărimea piciorului de furnică, ar fi fost trecută o clauză care ar fi exonerat-o de orişice obligaţie, dacă acea clădire nu ar fi avut autorizaţie de construcţie. Degeaba le-a tot spus omul că la semnarea contractului nimeni nu i-a arătat că are nevoie de aşa ceva. Vezi pricină, păgubitul nu-şi căscase ochii cât capacul de la oala de sarmale şi acum ar fi trebuit să fie bun de pagubă! Păţitul a considerat clauza abuzivă deoarece el nu negociase niciodată (şi nici nu semnase) aşa ceva. Prin fel de fel de procese, de judecăţi şi expertize avea să treacă omul. El susţine că, la un moment dat, ar fi fost chiar avertizat de „prieteni” că un asemenea proces se rezolvă uşor. Cu 200 de milioane de lei daţi unora dintre magistraţii de la Văleni, Câmpina sau chiar de la Ploieşti! La auzul unor astfel de zvonuri incredibile, N.B. a început a crede că n-o mai scoate la capăt, dar nici nu s-a dat bătut. A apelat la instanţele superioare şi, în cele din urmă, la Curtea de Apel Ploieşti, avea să i se dea câştig de cauză. Dreptatea cu capul spartAsta după ce, aproape trei ani buni, păţitul nostru avea să bată din uşă în uşă, pe toate instanţele de judecată din Prahova. „Am fost la Văleni, am fost la Câmpina, aici la Ploieşti la Tribunalul Prahova şi mi-a fost foarte greu să văd că dreptatea umblă prin justiţia prahoveană cu capul spart! Dacă o fi adevărat că ar fi fost daţi cei 200 de milioane de lei, oare nu au cheltuit cei de la firma respectivă cu mult mai mult umblând cu astfel de tertipuri, decât a fost prevăzut în poliţa de aigurare? Eu nu cred că judecătorii de la instanţele respective au fost mituiţi, dar nici nu cred că ei au judecat dosarul meu cu maximă atenţie. Mă bucur că, totuşi, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti a fost găsită dreptatea şi s-a înfăptuit actul de justiţie!” avea să ne declare păgubitul.Epilog made in RoumanieAm luat legătură cu unii oameni din domeniul asigurărilor. Lor li se părea absolut firesc faptul ca astfel de contracte să fie semnate. Bine, bine, aveam să spun, dar de ce le mai luaţi oamenilor banii dacă nu li se asigură bunurile? „Noi nu facem anchete, responsabilitatea este a celui asigurat!” Mi-au închis gura. Dar banii, încasaţi pentru poliţele de asigurare fac, totuşi, să crească profiturile firmelor respective. Că de plătit daunele ... şi cât de grabnic despăgubitori sunt asiguratorii o ştiu (pe pielea lor) cei care au avut neşansa să aibă acareturile inundate, fie că erau pe „teren netasat”, că limuzinele asigurate „full casco” – nu ar fi atât de „full casco”; că bunurile furate nu pot fi despăgubite deoarece acestea nu ar mai fi avut cine ştie ce etichetă verde în loc de albastră. Totul ca firmele de asigurări să nu deschidă punga. Mână de popă şi la asiguratorii aceştia, nu? Şi tot ei se plâng, şi la pietre, cum că „românii nu-şi preţuiesc bunurile şi viaţa aşa cum trebuie!” Şi dacă o preţuiesc - în poliţe a căror valoare este cât a unei cepe degerate - la ce le foloseşte?!
joi, 23 aprilie 2009
About missing children
Acasă
About missing children
VRANCIU CONSTANTIN CÃTÃLIN
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 26.12.1990
Vârsta la data dispariţiei: 6 ani
Locul naşterii: Bacãu
Domiciliu: Bacãu, str. Victor Babeş, nr. 67
Data dispariţiei: 15.03.1997
Împrejurări: în acea zi a mers împreunã cu mama sa la biserica Sf. Dumitru din Bacãu, unde femeia practica cerşetoria. Lãsându-l nesupravegheat, minorul a dispãrut.
Observaţii: frecventa mediul boschetarilor.
Semnalmente:
Înălţime: 1 m;
Greutate: 20 kg;
Părul şaten deschis;
Ochi verzi;
Ten deschis;
Constituţie astenicã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1997 Nu există comentarii »
LUPU DRAGOŞ VASILE
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 04.03.1989
Vârsta la data dispariţiei: 7 ani
Locul naşterii: Buhuşi, jud. Bacãu
Domiciliu: Buhuşi, str. Libertãţii, nr. 86
Data dispariţiei: 02.08.1996
Împrejurări: în acea zi, a plecat în jurul orelor 10:30 de la domiciliu spre bunica sa, care locuieşte lângã Gara Buhuşi. A stat în parcul din zona Gãrii pânã în jurul orelor 16:00, iar de la acea orã nu l-a mai vãzut nimeni.
Observaţii: rãspunde la porecla SCARLET.
Semnalmente:
Înălţime: 1,10 m;
Părul castaniu deschis;
Ochi verzi.
Semne particulare: are (avea) un dinte din faţã - lipsã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1996 Nu există comentarii »
CODREANU DANIEL
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 14.02.1987
Vârsta la data dispariţiei: 12 ani
Locul naşterii: Oneşti, jud. Bacău
Domiciliu: oraşul Târgu Ocna, str. Victoriei nr. 42, jud. Bacău
Data dispariţiei: în cursul anului 1999
Împrejurări: a plecat, în mod voluntar, de la domiciliu
Observaţii: Frecventeazã mediul cerşetorilor.
Semnalmente:
Părul negru, drept;
Ochi căprui
Îmbrăcăminte la data dispariţiei: blugi de culoare albastră, geacă de culoare maro; era încălţat cu cizme din pânză cauciucată, de culoare albă
Cazul este în lucru la I.P.J. Bacău – Serviciul de Investigaţii Criminale – Urmăriri.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1999 Nu există comentarii »
CHIRILÃ IONUŢ DANIEL
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 14.03.1993
Vârsta la data dispariţiei: 1 an şi 6 luni
Locul naşterii: Bacãu
Domiciliu: com. Nicolae Bãlcescu, sat Sãrata, jud. Bacãu
Data dispariţiei: 27.09.1994
Împrejurări: a dispărut de pe un teren viran din apropierea locuinţei, unde se juca împreunã cu fratele sãu, Chirilã Iulian.
Semnalmente:
Înălţime: 0,60 m;
Părul blond;
Ochii căprui.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1994 Nu există comentarii »
BOSTAN ADRIAN IULIAN
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 24.12.1980
Vârsta la data dispariţiei: 8 ani
Locul naşterii: Buhuşi, jud. Bacău
Domiciliu: Buhuşi, str. Ştefan cel Mare 38/B/11, jud. Bacău
Data dispariţiei: 07.03.1989
Împrejurări: a plecat în mod voluntar de la domiciliu.
Observaţii: are afecţiuni psihice; frecventa mediul cerşetorilor.
(Fotografia a fost făcută la vârsta de 3 - 4 ani)
Semnalmente:
Înălţime: 0,80 m;
Păr castaniu;
Ochi căprui.
Semne particulare: cicatrice deasupra sprâncenei stângi şi sub ochiul drept.
La data dispariţiei purta douã cãciuliţe, una de culoare roşie şi una de culoare albastrã, pardesiu de culoare gri în carouri, pantaloni de culoare bleumarin; era încãlţat cu ghete de culoare gri.
Cazul se aflã în lucru la I.P.J. Bacău – Serviciul de Investigaţii Criminale –Urmăriri.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1989 Nu există comentarii »
ALBERT PETRUŢ
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 05.10.1987
Vârsta la data dispariţiei: 16 ani
Locul naşterii: Comãneşti, jud. Bacãu
Domiciliu: Brusturoasa, sat Camenca, jud. Bacãu
Data dispariţiei: 05.07.2004
Împrejurări: a dispărut de la domiciliu, în urma unui conflict avut cu tatãl sãu, spunând cã merge la Poliţie.
Observaţii: a fost observat de mai mulţi sãteni în timp ce alerga spre staţia CFR Brusturoasa. În dupã-amiaza zilei de 25.07.2004, a fost semnalat în Gara Ploieşti Sud, iar la 27.07.2004, în jurul orelor 16:00, în Gara Buzãu, în timp ce se urca într-un tren ce se deplasa spre Galaţi.
Semnalmente:
Înălţime: 1,65 – 1,69 m;
Greutate: 50 – 59 kg;
Părul castaniu;
Ochi albaştri;
Ten roşcat, pistruiat
Faţa ovalã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2004 Nu există comentarii »
RADU FLORINA
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 01.08.1982
Vârsta la data dispariţiei: 16 ani
Locul naşterii: Costeşti, jud. Argeş
Domiciliu: Buzoieşti, jud. Argeş
Data dispariţiei: 06.05.1999
Împrejurări: a plecat de la domiciliul bunicilor sãi, din Buzoieşti, sat Ioneşti, jud. Argeş.
Semnalmente:
Înălţime: 1,70 m;
Greutate: 65 kg;
Păr şaten, tuns pânã la nivelul umerilor;
Ochi căprui;
Constituţie atleticã;
Faţa ovalã.
La data dispariţiei purta o bluzã închisã la culoare, din PNA, pantaloni tricotaţi, negri, papuci roşii.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1999 Nu există comentarii »
PETRIA IONUŢ
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 21.06.1984
Vârsta la data dispariţiei: 12 ani
Locul naşterii: Colibaşi, jud. Argeş
Domiciliu: Mioveni, str. Ion Pillat, bl. H23, apt. 2, jud. Argeş
Data dispariţiei: 05.10.1996
Împrejurări: a plecat de la domiciliu.
Observaţii: a fost vãzut, ulterior, prin localurile cu jocuri electronice din Mioveni.
Semnalmente:
Înălţime: 1,30 m;
Greutate: 30 kg;
Păr şaten, tuns scurt;
Ochi negri;
Constituţie atleticã;
Faţa ovalã;
Semne particulare: are o cicatrice, ca urmare a unei arsuri, pe braţul stâng.
La data dispariţiei, purta un pulover cu romburi alb, negru şi grena, blugi albaştri, adidaşi albi, uzaţi.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1996 Nu există comentarii »
MIRCEA FLORIN DANIEL
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 03.04.1991
Vârsta la data dispariţiei: 14 ani
Locul naşterii: Câmpulung, jud. Argeş
Domiciliu: Câmpulung, jud. Argeş
Data dispariţiei: 01.07.2005
Împrejurări: a plecat de la domiciliu şi nu a mai revenit.
Semnalmente:
Păr şaten;
Ochi căprui.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2005 Nu există comentarii »
GRANCEA VALENTIN
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 1992
Vârsta la data dispariţiei: 14 ani
Domiciliu: necunoscut, era un copil al strãzii, abandonat de pãrinţii lui, care plecaserã din ţarã
Data dispariţiei: 9 decembrie 2006
Împrejurări: a dispărut de la domiciliul unui cetãţean din loc. Bradu, jud. Argeş, unde îngrijea animalele.
Semnalmente:
Înălţime: 1,50 m;
Greutate: 50 kg;
Părul negru;
Ochi căprui;
Constituţie atleticã;
Ten mãsliniu.
La data dispariţiei, era îmbrãcat cu o jachetã neagrã de fâş, blugi, fes maro, cizme verzi de cauciuc.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2006 Nu există comentarii »
About missing children
VRANCIU CONSTANTIN CÃTÃLIN
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 26.12.1990
Vârsta la data dispariţiei: 6 ani
Locul naşterii: Bacãu
Domiciliu: Bacãu, str. Victor Babeş, nr. 67
Data dispariţiei: 15.03.1997
Împrejurări: în acea zi a mers împreunã cu mama sa la biserica Sf. Dumitru din Bacãu, unde femeia practica cerşetoria. Lãsându-l nesupravegheat, minorul a dispãrut.
Observaţii: frecventa mediul boschetarilor.
Semnalmente:
Înălţime: 1 m;
Greutate: 20 kg;
Părul şaten deschis;
Ochi verzi;
Ten deschis;
Constituţie astenicã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1997 Nu există comentarii »
LUPU DRAGOŞ VASILE
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 04.03.1989
Vârsta la data dispariţiei: 7 ani
Locul naşterii: Buhuşi, jud. Bacãu
Domiciliu: Buhuşi, str. Libertãţii, nr. 86
Data dispariţiei: 02.08.1996
Împrejurări: în acea zi, a plecat în jurul orelor 10:30 de la domiciliu spre bunica sa, care locuieşte lângã Gara Buhuşi. A stat în parcul din zona Gãrii pânã în jurul orelor 16:00, iar de la acea orã nu l-a mai vãzut nimeni.
Observaţii: rãspunde la porecla SCARLET.
Semnalmente:
Înălţime: 1,10 m;
Părul castaniu deschis;
Ochi verzi.
Semne particulare: are (avea) un dinte din faţã - lipsã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1996 Nu există comentarii »
CODREANU DANIEL
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 14.02.1987
Vârsta la data dispariţiei: 12 ani
Locul naşterii: Oneşti, jud. Bacău
Domiciliu: oraşul Târgu Ocna, str. Victoriei nr. 42, jud. Bacău
Data dispariţiei: în cursul anului 1999
Împrejurări: a plecat, în mod voluntar, de la domiciliu
Observaţii: Frecventeazã mediul cerşetorilor.
Semnalmente:
Părul negru, drept;
Ochi căprui
Îmbrăcăminte la data dispariţiei: blugi de culoare albastră, geacă de culoare maro; era încălţat cu cizme din pânză cauciucată, de culoare albă
Cazul este în lucru la I.P.J. Bacău – Serviciul de Investigaţii Criminale – Urmăriri.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1999 Nu există comentarii »
CHIRILÃ IONUŢ DANIEL
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 14.03.1993
Vârsta la data dispariţiei: 1 an şi 6 luni
Locul naşterii: Bacãu
Domiciliu: com. Nicolae Bãlcescu, sat Sãrata, jud. Bacãu
Data dispariţiei: 27.09.1994
Împrejurări: a dispărut de pe un teren viran din apropierea locuinţei, unde se juca împreunã cu fratele sãu, Chirilã Iulian.
Semnalmente:
Înălţime: 0,60 m;
Părul blond;
Ochii căprui.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1994 Nu există comentarii »
BOSTAN ADRIAN IULIAN
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 24.12.1980
Vârsta la data dispariţiei: 8 ani
Locul naşterii: Buhuşi, jud. Bacău
Domiciliu: Buhuşi, str. Ştefan cel Mare 38/B/11, jud. Bacău
Data dispariţiei: 07.03.1989
Împrejurări: a plecat în mod voluntar de la domiciliu.
Observaţii: are afecţiuni psihice; frecventa mediul cerşetorilor.
(Fotografia a fost făcută la vârsta de 3 - 4 ani)
Semnalmente:
Înălţime: 0,80 m;
Păr castaniu;
Ochi căprui.
Semne particulare: cicatrice deasupra sprâncenei stângi şi sub ochiul drept.
La data dispariţiei purta douã cãciuliţe, una de culoare roşie şi una de culoare albastrã, pardesiu de culoare gri în carouri, pantaloni de culoare bleumarin; era încãlţat cu ghete de culoare gri.
Cazul se aflã în lucru la I.P.J. Bacău – Serviciul de Investigaţii Criminale –Urmăriri.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1989 Nu există comentarii »
ALBERT PETRUŢ
aprilie 22, 2009
Data naşterii: 05.10.1987
Vârsta la data dispariţiei: 16 ani
Locul naşterii: Comãneşti, jud. Bacãu
Domiciliu: Brusturoasa, sat Camenca, jud. Bacãu
Data dispariţiei: 05.07.2004
Împrejurări: a dispărut de la domiciliu, în urma unui conflict avut cu tatãl sãu, spunând cã merge la Poliţie.
Observaţii: a fost observat de mai mulţi sãteni în timp ce alerga spre staţia CFR Brusturoasa. În dupã-amiaza zilei de 25.07.2004, a fost semnalat în Gara Ploieşti Sud, iar la 27.07.2004, în jurul orelor 16:00, în Gara Buzãu, în timp ce se urca într-un tren ce se deplasa spre Galaţi.
Semnalmente:
Înălţime: 1,65 – 1,69 m;
Greutate: 50 – 59 kg;
Părul castaniu;
Ochi albaştri;
Ten roşcat, pistruiat
Faţa ovalã.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2004 Nu există comentarii »
RADU FLORINA
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 01.08.1982
Vârsta la data dispariţiei: 16 ani
Locul naşterii: Costeşti, jud. Argeş
Domiciliu: Buzoieşti, jud. Argeş
Data dispariţiei: 06.05.1999
Împrejurări: a plecat de la domiciliul bunicilor sãi, din Buzoieşti, sat Ioneşti, jud. Argeş.
Semnalmente:
Înălţime: 1,70 m;
Greutate: 65 kg;
Păr şaten, tuns pânã la nivelul umerilor;
Ochi căprui;
Constituţie atleticã;
Faţa ovalã.
La data dispariţiei purta o bluzã închisã la culoare, din PNA, pantaloni tricotaţi, negri, papuci roşii.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1999 Nu există comentarii »
PETRIA IONUŢ
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 21.06.1984
Vârsta la data dispariţiei: 12 ani
Locul naşterii: Colibaşi, jud. Argeş
Domiciliu: Mioveni, str. Ion Pillat, bl. H23, apt. 2, jud. Argeş
Data dispariţiei: 05.10.1996
Împrejurări: a plecat de la domiciliu.
Observaţii: a fost vãzut, ulterior, prin localurile cu jocuri electronice din Mioveni.
Semnalmente:
Înălţime: 1,30 m;
Greutate: 30 kg;
Păr şaten, tuns scurt;
Ochi negri;
Constituţie atleticã;
Faţa ovalã;
Semne particulare: are o cicatrice, ca urmare a unei arsuri, pe braţul stâng.
La data dispariţiei, purta un pulover cu romburi alb, negru şi grena, blugi albaştri, adidaşi albi, uzaţi.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 1996 Nu există comentarii »
MIRCEA FLORIN DANIEL
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 03.04.1991
Vârsta la data dispariţiei: 14 ani
Locul naşterii: Câmpulung, jud. Argeş
Domiciliu: Câmpulung, jud. Argeş
Data dispariţiei: 01.07.2005
Împrejurări: a plecat de la domiciliu şi nu a mai revenit.
Semnalmente:
Păr şaten;
Ochi căprui.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2005 Nu există comentarii »
GRANCEA VALENTIN
aprilie 21, 2009
Data naşterii: 1992
Vârsta la data dispariţiei: 14 ani
Domiciliu: necunoscut, era un copil al strãzii, abandonat de pãrinţii lui, care plecaserã din ţarã
Data dispariţiei: 9 decembrie 2006
Împrejurări: a dispărut de la domiciliul unui cetãţean din loc. Bradu, jud. Argeş, unde îngrijea animalele.
Semnalmente:
Înălţime: 1,50 m;
Greutate: 50 kg;
Părul negru;
Ochi căprui;
Constituţie atleticã;
Ten mãsliniu.
La data dispariţiei, era îmbrãcat cu o jachetã neagrã de fâş, blugi, fes maro, cizme verzi de cauciuc.
Scris de simonandreea
Categorisit în disparuti in 2006 Nu există comentarii »
marți, 21 aprilie 2009
Categories: Evenimente
Categories: Evenimente
Date: 23.03.2009
Title: Seminar - Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale
Crucea Rosie Romanain si Crucea Rosie Spaniola organizeaza in perioada 31 martie – 1 aprilie 2009 seminarul „Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale”.
Crucea Rosie Romanain si Crucea Rosie Spaniola organizeaza in perioada 31 martie – 1 aprilie 2009 seminarul „Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale”. Evenimentul se va desfasura la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Stere, intrare A1, incepand cu ora 09.00.
Seminarul are ca scop stimularea parteneriatului dintre administratia publica si societatea civila in gestionarea fondurilor europene, in cadrul actiunilor sociale si va reuni, alaturi de initiatori, reprezentanti ai Guvernului Spaniei, ai societatii civile spaniole si românesti, precum si ai Guvernului României.
Deschiderea seminarului va fi onorata de prezenta Excelentei Sale, Ambasadorul Republicii Spania in Romania, Dl. Juan Pablo Garcia Berdoy, Dl. Marian Sarbu, Ministrul Muncii Familiei si Protectiei Sociale si Dl. Ion Bazac, Ministrul Sanatatii. Vor fi prezenti, de asemenea si alti reprezentanti ai institutiilor publice implicate in aceasta problematica.
Date: 23.03.2009
Title: Seminar - Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale
Crucea Rosie Romanain si Crucea Rosie Spaniola organizeaza in perioada 31 martie – 1 aprilie 2009 seminarul „Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale”.
Crucea Rosie Romanain si Crucea Rosie Spaniola organizeaza in perioada 31 martie – 1 aprilie 2009 seminarul „Parteneriatul dintre administratia publica si societatea civila in managementul Fondurilor Comunitare pentru activitati sociale”. Evenimentul se va desfasura la Palatul Parlamentului, Sala Constantin Stere, intrare A1, incepand cu ora 09.00.
Seminarul are ca scop stimularea parteneriatului dintre administratia publica si societatea civila in gestionarea fondurilor europene, in cadrul actiunilor sociale si va reuni, alaturi de initiatori, reprezentanti ai Guvernului Spaniei, ai societatii civile spaniole si românesti, precum si ai Guvernului României.
Deschiderea seminarului va fi onorata de prezenta Excelentei Sale, Ambasadorul Republicii Spania in Romania, Dl. Juan Pablo Garcia Berdoy, Dl. Marian Sarbu, Ministrul Muncii Familiei si Protectiei Sociale si Dl. Ion Bazac, Ministrul Sanatatii. Vor fi prezenti, de asemenea si alti reprezentanti ai institutiilor publice implicate in aceasta problematica.
vineri, 17 aprilie 2009
Dir. Gabriela RADULESCU
Dir. Gabriela RADULESCU
Tel. 
0244 524094
Fax. 0244 524094
Bdul. Republicii, nr. 2-4, et.6, cam 605 - 606, Ploiesti, cod postal 100066
crucearosie.prahova@gmail.com
Cont: RO44RNCB0205044858790001
Filiala Prahova a Crucii Rosii isi desfasoara activitatea in sediul Palatului Administrativ din Ploiesti, etajul 6, camerele 605,606.
Resurse umane:
Membri cotizanti: 1708
Voluntari: 150
Pentru inscriere ca voluntari, contactati liderul de tineret al filialei, Viorel Ungureanu la CRR Prahova, telefon 0244/524094 sau la adresa de email: crucearosie.prahova@gmail.com.
Cursurile pe care filiala le deruleaza:
- Cursuri de Surori de Cruce Rosie;
- Cursuri de prim ajutor.
Pentru inscrierea la aceste cursuri adresati-va la sediul filialei, cat si la telefonul 0244/524094. Cursurile sunt sustinute de dr. Vasilescu Alexandru si asistent Ciobanu Marin.
Proiecte:
- Proiect Pilot "Campanie prevenire pentru dezastre" 2005-2006;
- Proiect TB – ianuarie 2008;
- Filiala organizeaza anual Concursul de sanatate si prim ajutor "Sanitarii Priceputi";
- Filiala Prahova are un parteneriat de 10 ani cu Crucea Rosie Germana–Wiesbaden, cu ajutorul carora, in fiecare an, oferim donatii de aparatura medicala, cadre de mers, carucioare pentru persoanele cu disabilitati, imbracaminte pentru centre sociale si spitalele din judet;
- In luna martie 2007, Filiala CRR Prahova intentioneaza sa incheie un parteneriat cu Crucea Rosie Italiana, in vedere sprijinirii populatiei nevoiase din judet;
- Un parteneriat extrem de important penu Filiala este cu Centrul de Drept International Umanitar al Armatei. In luna februarie voluntarii Crucii Rosii Prahova au participat la cel de-al XXV-lea curs cu tema: "Crucea Rosie si DIU".
Parteneri:
- Centrul Antidrog Prahova;
- Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Prahova;
- Scoala Postliceala Sanitara "T. Ionescu" Ploiesti.
Categories: Stiri
Categories: StiriIn Saptamana Mare a Sarbatorilor Pascale, 40 de femei in varsta, cu probleme de sanatate, fara apartinatori sau parasite de catre acestia, cazate si ingrijite de personalul Caminului Spital Pasarea din judetul Ilfov, au primit daruri de la voluntarii Sediului Central al Crucii Rosii Romane.
Date: 14.04.2009
Title: Crucea Rosie a oferit daruri de Paste persoanelor in varsta
In Saptamana Mare a Sarbatorilor Pascale, 40 de femei in varsta, cu probleme de sanatate, fara apartinatori sau parasite de catre acestia, cazate si ingrijite de personalul Caminului Spital Pasarea din judetul Ilfov, au primit daruri de la voluntarii Sediului Central al Crucii Rosii Romane.
Pachetele cu alimente si articolele de imbracaminte-incaltaminte au fost primite cu mare bucurie si emotie de bunicutele Caminului Pasarea. Majoritatea sunt trecute de 65 de ani si sunt internate de multi ani in acest lacas. Batranetea le este alinata de „ingrijirea atenta si vorba cuminte a surorilor si maicilor”.
Timp de cateva ore, voluntarii le-au fost alaturi bunicutelorsi le-au ascultat povestile de viata, unele triste, altele vesele, amintiri dintr-o viata traita cu intensitate pana mai ieri. Asa au cunoscut-o pe doamna E.B. care va implini pe 6 august, memorabila varsta de 100 de ani. Nu are familie, din cand in cand o viziteaza o fosta vecina, dar este multumita si recunoscatoare lui Dumnezeu pentru familia pe care a gasit-o aici, in Caminul Pasarea. Gestul voluntarilor i-au umplut ochii de lacrimi. Din pacate, povestea doamnei E.B. este povestea comuna a bunicilor internate aici. Nu au familii care sa le viziteze sau chiar daca au, fie distanta, fie lipsurile materiale, fac ca aceste intalniri sa fie foarte rare.
17 ingrijitoare, surori si maicute, trudesc zi si noapte pentru a suplini lipsurile din viata acestor femei. Este o munca istovitoare, dar, asa cum spun surorile, "efortul nostru este compensat de fiecare multumesc si de fiecare zambet cald pe care il primim de la dansele".
{album albums="64"}
sursa www.crucearosie.ro
marți, 7 aprilie 2009
Eugen LUCAN
Eugen LUCAN
Membru CESE
07.04.2009
CATRE. Camera Deputaţilor
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Comisia pentru politică externă
Ref: Solicitare AVIZ NEGATIV asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în strainatate
Stimate domnule PRESEDINTE DE COMISIE,
Stimate Doamna/Stimate Domnule DEPUTAT,
Ma numesc Eugen Lucan si sunt membru in Comitetul Economic si Social European. Va solicit sa dati aviz negativ asupra OU 207/2008. Va rog sa tineti cont de faptul ca Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat urmatorul verdict: În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu majoritate de voturi (5 voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi o abţinere), avizarea negativă a acestei iniţiative legislative.
Ca cetatean roman si reprezentatant al Romaniei in acet Comitet am luat atitudine in sesiunile plenare CESE impotriva amprentarii cetatenilor romani de etnie roma din Italia. Consider ca acesta luare de pozitie publica a societatii civile si a guvernului trebuie pastrata si in cazul introducerii amprentarii ca element biometric in noile pasapoarte. As dori sa supun atentiei dumneavoastra doua puncte de vedere dezbatute in CESE: AMPRENTAREA ca element biometric si tehnologia RFID prezentata in avizul CESE TEN 293 pe care vi-l anexez integral impreuna cu Procesul Verbal de aprobare a Avizului CESE/TEN 293.
AMPRENTAREA este un element biometric care conduce la Discriminarea Institutionala a tuturor cetăţenilor romani, la crearea unei atmosfere de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, îndreptata atat impotriva cetatenilor de etnie roma cat si împotriva tuturor cetăţenilor României.
1. Includerea amprentelor digitale reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26), precum si Dreptul la Prezumtia de Nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite la care Romania a aderat.
2. In practica judiciara a statelor comunitare amprentarea este o modalitate de a evidentia si de identificare a persoanelor care au savarsit fapte penale. In noile pasapoarte biometrice se vor prevala si amprentele digitale cetatenilor romani care nu au savarsit fapte penale;
3. Statul roman prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Agentia Nationala pentru Romi intr-un Comunicat se declara ingrijorate de intentiile autoritatilor italiene de a amprenta cetatenii si copiii romi de nationalitate romana din taberele de nomazi de pe teritoriul Italiei. In doua situatii SIMILARE cu privire la amprentare Statul roman se comporta diferit.
4. In conditiile in care asupra cetatenilor romani nu planeaza acuzatii de natura penala, masurile in legatura cu amprentarea din pasapoarte arunca asupra acestora o imagine nefavorabila de natura infractionala, incalcandu-se prin aceasta pe de o parte dreptul cetatenilor si copiilor romani la imagine, prevazut de Conventia Internationala privind drepturile copilului, iar pe de alta parte dreptul la prezumtia de nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite. Amprentarea digitala de pe pasaport reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26)
5. Prin aceasta lege exista astfel posibilitatea de a se crea o atmosfera de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, indreptata impotriva tuturor cetatenilor Romaniei.
In avizul CESE TEN 293 se precizeaza RFID nu este o tehnologie matură, astfel încât potenţialul său deplin nu este încă înţeles. Pe de-o parte, poate aduce beneficii greu de imaginat civilizaţiei noastre tehnologice, iar pe de altă parte poate reprezenta cea mai mare ameninţare cunoscută la adresa libertăţii şi a vieţii private.
Avizul CESE TEN 293 precizeaza: Există puternice ameninţări la adresa vieţii private şi a libertăţilor cetăţeneşti:
1. etichetele RFID pot fi aplicate în/pe obiecte şi documente fără ştiinţa persoanei care ajunge în posesia lor. Deoarece undele radio traversează silenţios şi cu uşurinţă ţesăturile, materialele plastice şi alte materiale, este posibilă citirea etichetelor RFID cusute pe îmbrăcăminte sau fixate pe obiecte din portofele, sacoşe, valize şi altele;
2. codul electronic al produsului dă posibilitatea oricărui obiecte de pe Pământ să aibă un număr de identitate propriu. Folosirea unor numere de identitate unice poate conduce la crearea unui sistem global de înregistrare a articolelor, în care fiecare obiect fizic este identificat şi asociat cu cumpărătorul sau cu proprietarul său la punctul de desfacere sau transfer;
3. instalarea RFID necesită crearea unor uriaşe baze de date, care să conţină datele de pe etichetele unice. Aceste înregistrări pot fi asociate cu date de identificare personale, în special ţinând seama de extinderea memoriilor şi a capacităţii de prelucrare a calculatoarelor;
4. etichetele pot fi citite de la distanţă, nelimitându-se la raza vizuală, de către dispozitive de citire care pot fi încorporate invizibil în aproape orice mediu în care se adună mai multe persoane. Dispozitivele pot fi încorporate în dale de podea, ţesute în covoare, mascate în cadrul uşilor sau ascunse în sertare, ceea ce face practic imposibil ca o persoană să ştie când este scanată;
5. dacă identitatea personală este asociată cu numerele unor etichete RFID unice, persoana poate fi localizată sau i se poate elabora profilul fără ca aceasta să ştie sau să-şi dea consimţământul;
6. se poate imagina o lume în care dispozitivele de citire RFID formează o reţea globală omniprezentă. O astfel de reţea nu ar avea nevoie de dispozitive peste tot. Sistemul din zona de circulaţie cu taxă din Londra poate localiza toate autovehiculele care intră în perimetrul central cu relativ puţine camere, strategic amplasate. În acelaşi mod, se poate construi o reţea de dispozitive de citire a etichetelor RFID strategic amplasate. Acest lucru nu trebuie permis.
Tinanad cont de aceste argumente va solicit SA RESPINGETI si sa nu dati avizul acestor Comisii pentru promulgarea OG nr. 207/2008, pentru ca se pot creea premizele incalcarii prezumtiei de nevinovatie a tuturor cetatenilor romani, se incalca Dreptul la viata intima si privata reglementat de art. 26 din Constitutie, Dreptul la siguranta persoanei consacrat de art.23 al.2 din Constitutie, Dreptul la libera circulatie - Protocolul 4 al.2 din C.E.D.O. si art.25 din Constitutia Romaniei, Dreptul la demnitate al fiintei umane, se incalca Protectia datelor cu caracter personal - Art. 8 din Carta drepturilor fundamentale U.E., Dreptul la libertatea constiintei - Art. 29 alin. 1 din Constitutia Romaniei.
Va multumesc,
Cu deosebita consideratie,
Eugen Lucan
Membru CESE si Presedinte Asociatia ANGEL
Membru CESE
07.04.2009
CATRE. Camera Deputaţilor
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
Comisia pentru politică externă
Ref: Solicitare AVIZ NEGATIV asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în strainatate
Stimate domnule PRESEDINTE DE COMISIE,
Stimate Doamna/Stimate Domnule DEPUTAT,
Ma numesc Eugen Lucan si sunt membru in Comitetul Economic si Social European. Va solicit sa dati aviz negativ asupra OU 207/2008. Va rog sa tineti cont de faptul ca Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat urmatorul verdict: În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu majoritate de voturi (5 voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi o abţinere), avizarea negativă a acestei iniţiative legislative.
Ca cetatean roman si reprezentatant al Romaniei in acet Comitet am luat atitudine in sesiunile plenare CESE impotriva amprentarii cetatenilor romani de etnie roma din Italia. Consider ca acesta luare de pozitie publica a societatii civile si a guvernului trebuie pastrata si in cazul introducerii amprentarii ca element biometric in noile pasapoarte. As dori sa supun atentiei dumneavoastra doua puncte de vedere dezbatute in CESE: AMPRENTAREA ca element biometric si tehnologia RFID prezentata in avizul CESE TEN 293 pe care vi-l anexez integral impreuna cu Procesul Verbal de aprobare a Avizului CESE/TEN 293.
AMPRENTAREA este un element biometric care conduce la Discriminarea Institutionala a tuturor cetăţenilor romani, la crearea unei atmosfere de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, îndreptata atat impotriva cetatenilor de etnie roma cat si împotriva tuturor cetăţenilor României.
1. Includerea amprentelor digitale reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26), precum si Dreptul la Prezumtia de Nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite la care Romania a aderat.
2. In practica judiciara a statelor comunitare amprentarea este o modalitate de a evidentia si de identificare a persoanelor care au savarsit fapte penale. In noile pasapoarte biometrice se vor prevala si amprentele digitale cetatenilor romani care nu au savarsit fapte penale;
3. Statul roman prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si Agentia Nationala pentru Romi intr-un Comunicat se declara ingrijorate de intentiile autoritatilor italiene de a amprenta cetatenii si copiii romi de nationalitate romana din taberele de nomazi de pe teritoriul Italiei. In doua situatii SIMILARE cu privire la amprentare Statul roman se comporta diferit.
4. In conditiile in care asupra cetatenilor romani nu planeaza acuzatii de natura penala, masurile in legatura cu amprentarea din pasapoarte arunca asupra acestora o imagine nefavorabila de natura infractionala, incalcandu-se prin aceasta pe de o parte dreptul cetatenilor si copiilor romani la imagine, prevazut de Conventia Internationala privind drepturile copilului, iar pe de alta parte dreptul la prezumtia de nevinovatie prevazut de Rezolutia 40/33 din 29.11.1985 a Organizatiei Natiunilor Unite. Amprentarea digitala de pe pasaport reprezinta fara nici o indoiala o incalcare a dreptului la viata intima, reglementat atat de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cat si de Constitutia Romaniei (art. 26)
5. Prin aceasta lege exista astfel posibilitatea de a se crea o atmosfera de intimidare, ostila, degradanta, umilitoare sau ofensatoare, indreptata impotriva tuturor cetatenilor Romaniei.
In avizul CESE TEN 293 se precizeaza RFID nu este o tehnologie matură, astfel încât potenţialul său deplin nu este încă înţeles. Pe de-o parte, poate aduce beneficii greu de imaginat civilizaţiei noastre tehnologice, iar pe de altă parte poate reprezenta cea mai mare ameninţare cunoscută la adresa libertăţii şi a vieţii private.
Avizul CESE TEN 293 precizeaza: Există puternice ameninţări la adresa vieţii private şi a libertăţilor cetăţeneşti:
1. etichetele RFID pot fi aplicate în/pe obiecte şi documente fără ştiinţa persoanei care ajunge în posesia lor. Deoarece undele radio traversează silenţios şi cu uşurinţă ţesăturile, materialele plastice şi alte materiale, este posibilă citirea etichetelor RFID cusute pe îmbrăcăminte sau fixate pe obiecte din portofele, sacoşe, valize şi altele;
2. codul electronic al produsului dă posibilitatea oricărui obiecte de pe Pământ să aibă un număr de identitate propriu. Folosirea unor numere de identitate unice poate conduce la crearea unui sistem global de înregistrare a articolelor, în care fiecare obiect fizic este identificat şi asociat cu cumpărătorul sau cu proprietarul său la punctul de desfacere sau transfer;
3. instalarea RFID necesită crearea unor uriaşe baze de date, care să conţină datele de pe etichetele unice. Aceste înregistrări pot fi asociate cu date de identificare personale, în special ţinând seama de extinderea memoriilor şi a capacităţii de prelucrare a calculatoarelor;
4. etichetele pot fi citite de la distanţă, nelimitându-se la raza vizuală, de către dispozitive de citire care pot fi încorporate invizibil în aproape orice mediu în care se adună mai multe persoane. Dispozitivele pot fi încorporate în dale de podea, ţesute în covoare, mascate în cadrul uşilor sau ascunse în sertare, ceea ce face practic imposibil ca o persoană să ştie când este scanată;
5. dacă identitatea personală este asociată cu numerele unor etichete RFID unice, persoana poate fi localizată sau i se poate elabora profilul fără ca aceasta să ştie sau să-şi dea consimţământul;
6. se poate imagina o lume în care dispozitivele de citire RFID formează o reţea globală omniprezentă. O astfel de reţea nu ar avea nevoie de dispozitive peste tot. Sistemul din zona de circulaţie cu taxă din Londra poate localiza toate autovehiculele care intră în perimetrul central cu relativ puţine camere, strategic amplasate. În acelaşi mod, se poate construi o reţea de dispozitive de citire a etichetelor RFID strategic amplasate. Acest lucru nu trebuie permis.
Tinanad cont de aceste argumente va solicit SA RESPINGETI si sa nu dati avizul acestor Comisii pentru promulgarea OG nr. 207/2008, pentru ca se pot creea premizele incalcarii prezumtiei de nevinovatie a tuturor cetatenilor romani, se incalca Dreptul la viata intima si privata reglementat de art. 26 din Constitutie, Dreptul la siguranta persoanei consacrat de art.23 al.2 din Constitutie, Dreptul la libera circulatie - Protocolul 4 al.2 din C.E.D.O. si art.25 din Constitutia Romaniei, Dreptul la demnitate al fiintei umane, se incalca Protectia datelor cu caracter personal - Art. 8 din Carta drepturilor fundamentale U.E., Dreptul la libertatea constiintei - Art. 29 alin. 1 din Constitutia Romaniei.
Va multumesc,
Cu deosebita consideratie,
Eugen Lucan
Membru CESE si Presedinte Asociatia ANGEL
Economie & Finante
Economie & Finante
--------------------------------------------------------------------------------
Emil Boc: Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE
[24.03.2009]
Premierul Emil Boc a sustinut o declaratie de presa pe subiectul absorbtiei fondurilor europene. "Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor europene" desi, conform cifrelor prezentate de premier, aceasta este mai mare decat in guvernarea precedenta. "Exista si se poate observa cu ochiul liber un progres in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene."
Iata cele mai importante declaratii:
Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE.
Intre 22 decembrie 2008, data la care a intrat in exercitiu actualul guvern, si 20 martie 2009, au fost aprobate in cadrul programelor operational-sectoriale 683 de proiecte, in comparatie cu 420 care au fost adoptate in perioada 2007-2008.
In privinta semnarii efective a contractelor de finantare, in aceeasi perioada, au fost semnate 360 de proiecte, in comparatie cu 168 de proiecte in perioada 2007-2008. Cu alte cuvinte, exista si se poate observa cu ochiul liber un progres in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene.
Valoarea totala a contractelor de finantare pe programele operational-sectoriale este de peste 630 de milioane de euro.
Cele mai multe proiecte sunt in cadrul programului operational-sectorial "cresterea competitivitatii economice" - 258. Programul operational regional urmeaza cu 261, iar programul "dezvoltarea resurselor umane" - 140.
Ceea ce mai avem de lucru este de a scurta si mai mult termenul de la momentul aprobarii proiectului la momentul semnarii acestuia. Asta putem sa facem noi printr-o mai buna utilizare a resurselor umane pe care le avem in materia fondurilor europene.
Problema a doua care apare insa si care, de cele mai multe ori nu depinde de guvernul central, este de la momentul semnarii contractului de finantare pana la momentul licitatiei si de la momentul licitatiei la momentul finalizarii efective a lucrarilor.
De cele mai multe ori, aceste probleme depind de autoritatile locale. Din nefericire, exista termene chiar si de 14 luni de la momentul semnarii contractului pana la momentul organizarii licitatiei de catre autoritatile judetene si locale pentru proiectele europene.
In acest context, am procedat la modificarea legii achizitiilor publice, si am scurtat termenul de organizare a unei licitatii de la 87 de zile la 30 de zile, tocmai pentru a facilita un acces mai rapid la fondurile europene si la organizarea licitatiilor.
De asemenea, comitetul interministerial a reusit sa simplifice foarte multe proceduri in privinta depunerii, evaluarii si licitarii contractelor cu fonduri europene.
Am renuntat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului prin inlocuirea lor cu declaratii pe proprie raspundere a solicitantului, cu obligatia prezentarii respectivelor documente doar in etapa de contractare.
Am propus modificarea formatului standard de certificat de atestare fiscala pentru a evidentia exact ce inseamna datorii la bugetul de stat. Foarte multe firme nu pot participa la licitatiile publice pentru fonduri europene pentru ca pe certificatul fiscal scrie ca au datorii la bugetul de stat, fara sa se mentioneze pe acel certificat de atestare fiscala ca si statul ii datoreaza firmei respective o suma mare sau foarte mare de bani, de cele mai multe ori, mult mai mare ca suma pe care firma o avea datorie la stat.
De aceea, am stabilit astazi, ca pana in 15 aprilie, sa existe un ordin al Ministrului de Finante, prin care sa se reglementeze acest certificat de atestare fiscala, astfel incat sa nu se considere ca o firma are datorie la bugetul de stat daca, prin compensarea a ceea ce are de dat cu ceea ce are de luat nu-i iese un bilant negativ.
In contextul crizei, putine firme au de incasat de la stat, putine firme au de platit la stat si sunt firme, de cele mai multe ori, cu capacitate si importante pe piata achizitiilor publice, care nu pot participa la proiecte cu fonduri UE din cauza acestui mecanism birocratic pe care vi l-am mentionat.
De asemenea, am dispus sa se accepte la depunerea proiectelor si a celor de finantare copii, in locul originalelor, conforme sub semnatura cu originalul. Astfel, daca proiectul este aprobat, sa vii dupa aceea cu toate documentele in original.
Este o procedura extrem de greoaie, de cele mai multe ori, sa vii cu tot felul de documente legalizate.
sursa: www.hotnews.ro
--------------------------------------------------------------------------------
Emil Boc: Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE
[24.03.2009]
Premierul Emil Boc a sustinut o declaratie de presa pe subiectul absorbtiei fondurilor europene. "Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor europene" desi, conform cifrelor prezentate de premier, aceasta este mai mare decat in guvernarea precedenta. "Exista si se poate observa cu ochiul liber un progres in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene."
Iata cele mai importante declaratii:
Nu sunt multumit de capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor UE.
Intre 22 decembrie 2008, data la care a intrat in exercitiu actualul guvern, si 20 martie 2009, au fost aprobate in cadrul programelor operational-sectoriale 683 de proiecte, in comparatie cu 420 care au fost adoptate in perioada 2007-2008.
In privinta semnarii efective a contractelor de finantare, in aceeasi perioada, au fost semnate 360 de proiecte, in comparatie cu 168 de proiecte in perioada 2007-2008. Cu alte cuvinte, exista si se poate observa cu ochiul liber un progres in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene.
Valoarea totala a contractelor de finantare pe programele operational-sectoriale este de peste 630 de milioane de euro.
Cele mai multe proiecte sunt in cadrul programului operational-sectorial "cresterea competitivitatii economice" - 258. Programul operational regional urmeaza cu 261, iar programul "dezvoltarea resurselor umane" - 140.
Ceea ce mai avem de lucru este de a scurta si mai mult termenul de la momentul aprobarii proiectului la momentul semnarii acestuia. Asta putem sa facem noi printr-o mai buna utilizare a resurselor umane pe care le avem in materia fondurilor europene.
Problema a doua care apare insa si care, de cele mai multe ori nu depinde de guvernul central, este de la momentul semnarii contractului de finantare pana la momentul licitatiei si de la momentul licitatiei la momentul finalizarii efective a lucrarilor.
De cele mai multe ori, aceste probleme depind de autoritatile locale. Din nefericire, exista termene chiar si de 14 luni de la momentul semnarii contractului pana la momentul organizarii licitatiei de catre autoritatile judetene si locale pentru proiectele europene.
In acest context, am procedat la modificarea legii achizitiilor publice, si am scurtat termenul de organizare a unei licitatii de la 87 de zile la 30 de zile, tocmai pentru a facilita un acces mai rapid la fondurile europene si la organizarea licitatiilor.
De asemenea, comitetul interministerial a reusit sa simplifice foarte multe proceduri in privinta depunerii, evaluarii si licitarii contractelor cu fonduri europene.
Am renuntat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului prin inlocuirea lor cu declaratii pe proprie raspundere a solicitantului, cu obligatia prezentarii respectivelor documente doar in etapa de contractare.
Am propus modificarea formatului standard de certificat de atestare fiscala pentru a evidentia exact ce inseamna datorii la bugetul de stat. Foarte multe firme nu pot participa la licitatiile publice pentru fonduri europene pentru ca pe certificatul fiscal scrie ca au datorii la bugetul de stat, fara sa se mentioneze pe acel certificat de atestare fiscala ca si statul ii datoreaza firmei respective o suma mare sau foarte mare de bani, de cele mai multe ori, mult mai mare ca suma pe care firma o avea datorie la stat.
De aceea, am stabilit astazi, ca pana in 15 aprilie, sa existe un ordin al Ministrului de Finante, prin care sa se reglementeze acest certificat de atestare fiscala, astfel incat sa nu se considere ca o firma are datorie la bugetul de stat daca, prin compensarea a ceea ce are de dat cu ceea ce are de luat nu-i iese un bilant negativ.
In contextul crizei, putine firme au de incasat de la stat, putine firme au de platit la stat si sunt firme, de cele mai multe ori, cu capacitate si importante pe piata achizitiilor publice, care nu pot participa la proiecte cu fonduri UE din cauza acestui mecanism birocratic pe care vi l-am mentionat.
De asemenea, am dispus sa se accepte la depunerea proiectelor si a celor de finantare copii, in locul originalelor, conforme sub semnatura cu originalul. Astfel, daca proiectul este aprobat, sa vii dupa aceea cu toate documentele in original.
Este o procedura extrem de greoaie, de cele mai multe ori, sa vii cu tot felul de documente legalizate.
sursa: www.hotnews.ro
Copii Strazii nu sunt nascuti in strada
Copii Strazii nu sunt nascuti in strada !
Peste 80% dintre copii recunosc că au mâncat bătaie de la părinţi
"Şi tu poţi să fi un părinte mai bun". Este campania lansată astăzi de Autoritatea Naţională pentru Apărarea Drepturilor Copilului.
E cineva care nu a luat macar o palma de la parinti ?
Eu recunosc ca am luat, una singura de la tatal meu ... ce mult l'am urat si asta a fost acum 16 ani , nu am uitat deloc locul, momentul si cum a fost palma aia mai ales ca a fost singura. Acum normal ca nu'l mai urasc pentru asta, mai ales ca nici nu am pe cine, din pacate, dar oare e posibila educatia copilului fara sa fie macar mustrat putin ? Oricum ar fi omul greseste, cumva trebuie indrumat ... cum ? Eu unul a-si incerca sa-l stimulez atunci cand face ceva bine sau cand e cuminte si sa-l las mai "moale" in stimulente cand face vre'o boacana... dar fara sa'l bat sau alte de astea, e absurd, cu bataia nu faci treaba nici la animale dar aminte la oameni!
Peste 80% dintre copii recunosc că au mâncat bătaie de la părinţi
"Şi tu poţi să fi un părinte mai bun". Este campania lansată astăzi de Autoritatea Naţională pentru Apărarea Drepturilor Copilului.
E cineva care nu a luat macar o palma de la parinti ?
Eu recunosc ca am luat, una singura de la tatal meu ... ce mult l'am urat si asta a fost acum 16 ani , nu am uitat deloc locul, momentul si cum a fost palma aia mai ales ca a fost singura. Acum normal ca nu'l mai urasc pentru asta, mai ales ca nici nu am pe cine, din pacate, dar oare e posibila educatia copilului fara sa fie macar mustrat putin ? Oricum ar fi omul greseste, cumva trebuie indrumat ... cum ? Eu unul a-si incerca sa-l stimulez atunci cand face ceva bine sau cand e cuminte si sa-l las mai "moale" in stimulente cand face vre'o boacana... dar fara sa'l bat sau alte de astea, e absurd, cu bataia nu faci treaba nici la animale dar aminte la oameni!
Copii strazii-Cersetorii j1o11oc
Copii strazii-Cersetorii j1o11oc
Copii strazii, cersetorii, sunt o realiatate in toatate tarii lumii indifferent de dezvoltare, diferenta consta in gradul de integrare in societate si de inplicarea societatii pentru realizarea problemelor acestor categorii.ONG sunt cele care se implicate active in realizarea unor proiecte pentru aceste categorii tot ele aduc la cunostinta publicului problemele acestei categorii.
Pentru realizarea unor proiecte de imagine trebuie cunoscute in primul rand probleme cu care se confrunta si solutiile oferite de ONG , solutii care sa produca o perceptie pozitiva asupra copiilor strazii si in felul acesta sa atraga implicarea societati in rezolvarea acestor probleme si in obtinerea de fonduri, care sunt atat de necesare in derularea proiectelor.
Una din organizatiile implicate activ in solutionarea problemelor este “Copiii Strazii”care functioneaza din 1997. Misiunea centrului este de a contribui la rezolvarea problematicii actuale a copiilor strazii, de a veni in intampinarea riscurilor ce pot decurge din modul de viata al acestor copii (in special riscul comiterii de acte delincventiale). Obiectivul final este de a preveni si reduce rata delicventei juvenile prin integrarea familiala si sociala a copiilor care au trait pe strada sau care sunt expusi riscului de a ajunge in strada.
. Sunt in principal trei categorii de copii:
-copii care pentru o perioada de timp au trait pe strada, au locuit efectiv pe strada
-copii care stateau pe strada in timpul zilei iar noaptea mergeau acasa
-copii care s-au aflat in situatii de risc -; din diverse motive, parintii lor si-au pierdut locuinta si pentru a nu ajunge cu copiii in strada, I-au adus la centru
Varsta copiilor din centru este cuprinsa intre 7 si 17 ani, dar sunt si tineri de 18 si respectiv 19 ani care sunt cuprinsi in program si care participa la activitatile desfasurate.
Dorim sa le oferim acestor copii un mediu familial caracterizat de dragoste, caldura, incredere si siguranta. De aceea, centrul a fost structurat pe apartamente, fiecare avand in componenta lui dormitoare pentru copii, o sala de activitati, bai si biroul mamei sociale. Asa cum intr-o familie mama are un rol deosebit in cresterea si educarea copilului, asa si in familia aceasta mamele sociale sunt cele care cu grija, dragoste si responsabilitate acopera in special carentele afective pe care le au copiii.
Activitatile centrului sunt structurate pe patru mari categorii:
1.activitati care asigura implinirea nevoilor de urgenta: oferirea de hrana, imbracaminte, asistenta medicala, deprinderea regulilor de igiena personala
2.activitati educative
3.activitati care urmaresc dezvoltarea psiho-sociala a copilului
4.activitati cu scopul de a identifica si sprijini familiile pentru reintegrarea familiala a copiilor din centru.
Salvati Copiii a creat primul serviciu de asistenta sociala stradala. Initiativa dezvoltarii acestui tip de serviciu adresat copiilor strazii a pornit de la necesitatea interventiei directe in strada. Un alt argument l-a constituit faptul ca orice proiect de viata individualizat al copilului trebuie sa porneasca din mediul in care acesta se afla.
OBIECTIVE
1. Realizarea si mentinerea legaturii cu grupurile de copii, punandu-se accent pe abordarea individuala;
2. Rezolvarea problemelor specifice in strada si care au un caracter urgent (probleme de ordin medical si material);
3. Plasarea copiilor in centrele de zi sau in cele rezidentiale;
4. Realizarea anchetelor sociale in familiile copiilor contactati si investigarea posibilitatilor de reintegrare in familia extinsa (rudele copilului) si recuperare scolara.
Programe de asistenta sociala stradala se desfasoara in Bucuresti si in patru filiale Salvati Copiii - Craiova, Iasi, Suceava si Targu-Mures.
Copiii strazii care muncesc
Abuzul grav al copiilor in propriile lor familii sau in institutii, lipsa serviciilor sociale adaptate nevoilor acestor copii au dus la cresterea numarului de copii care traiesc in strada.
Pentru a intelege mai bine structura acestui fenomen, distingem, folosind criteriul relatiei cu familia si criteriul varstei, patru categorii de copii si tineri care traiesc in strada:
I. Copiii care traiesc numai in strada si care nu au legaturi cu familia sau cu institutia de ocrotire
Acesti copii traiesc permanent in strada si supravietuiesc printr-o adaptare continua la regulile inumane ale strazii. Isi procura bani prin munca, cersit, prostitutie sau furturi marunte. Atitudinea fata de familie e confuza sau e caracterizata prin indiferenta. Domina amintirile legate de viata institutionala sau viata petrecuta in strada. Starea lor de igiena si sanatate e total improprie, iar comportamentul e puternic marcat de mediul strazii.Pot fi intalniti in canale, statii de metrou, santiere abandonate etc. Aproape toti consuma "aurolac", alcool si tutun.
II. Copiii care muncesc in strada si care se intorc de regula zilnic in familiile lor
In general, acesti copii nu frecventeaza scoala, cazurile de analfabetism fiind des intalnite. Se afla ziua in strada (mare parte obligati de catre parinti) incercand sa castige bani prin cersit sau prin alte activitati (spalatul masinilor, vanzarea de marfuri, incarcat si descarcat de marfuri, colectarea de obiecte reciclabile, furturi sau prostitutie). De regula, seara se intorc in familiile lor cu banii castigati.
Prezinta un risc ridicat de abandon definitiv al caminului familial, fie pentru ca vor ajunge sa considere, sub influenta altor copii din strada, ca banii li se cuvin, fie datorita presiunilor sau violentelor comise de parinti asupra lor de a contribui cu mai multi bani la cheltuielile zilnice ale familiei.
Consumul de droguri e limitat, dar contactele zilnice cu acei copii care stau permanent in strada i-au determinat pe unii sa experimenteze "trasul din punga".
Pot fi intalniti in metrou, in zonele centrale si aglomerate ale capitalei, la intersectii, in marile magazine, in depozite sau angro-uri.
III. Tinerii care traiesc in strada
Prezenta lor in strada este urmarea esecurilor de reintegrare ale institutiilor guvernamentale sau neguvernamentale din trecut. Mai mult de jumatate dintre ei au depasit cinci ani de viata in strada. Acesti tineri, desi nu mai sunt nici copii, nici adolescenti, din punct de vedere fizic si legal, totusi ei sunt asimilati, in continuare, categoriei copiilor strazii. De regula, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai strazii, cei care "fac" regulile grupului si cei care ofera protectie si sprijin celorlalti membri.
In randul tinerilor, consumul de droguri a devenit in ultimii trei ani o problema serioasa, trecandu-se de la "aurolac" la droguri tari, cum ar fi heroina, acum populara si cautata in randul lor atunci cand reusesc sa stranga suficienti bani pentru o doza.
Supravietuiesc din diverse munci (in general, munci grele), cersit sau furturi, iar adaposturile sunt total insuficiente. Tinerii pot fi vazuti in canale, statii de metrou, santiere abandonate etc.
IV. Copii care traiesc cu parintii in strada
Datele furnizate de Comisia Anti-Saracie in 2000 au indicat faptul ca 45% din populatia urbana si 55% din populatia rurala traieste sub pragul saraciei. Aceasta situatie a condus la pierderea locuintelor de catre unele familii care au ajuns sa traiasca impreuna cu copiii sub cerul liber sau in adaposturi improvizate in baraci, santiere abandonate etc.
Parintii supravietuiesc cersind impreuna cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Recurg deseori la actiuni de protest prin prezenta lor in fata institutiilor centrale de stat (Presedintie, Guvern, Primarie), insa fara castig de cauza. Practic nu exista nici un serviciu social care sa ofere adapost temporar unei familii cu copii, cu exceptia mamelor cu copii foarte mici.
In aceasta categorie au fost inclusi si tinerii care traiesc in strada si au devenit parinti.
Datorita saraciei extreme, multe familii isi folosesc proprii copii, indiferent de varsta acestora, pentru obtinerea de venituri. Copiii sunt implicati in diferite activitati, de la spalat parbrizele masinilor, la cersit, incarcat-descarcat marfa in piete, vandut ziare etc. Aceste activitati, datorita mediului periculos in care au loc si a perioadei lungi de desfasurare, afecteaza sanatatea si nivelul de instruire al copiilor.
Copiii Strazii se implica in analiza si cercetarea acestui fenomen pentru a putea aplica cele mai bune masuri de sprijin si protectie a copiilor exploatati.
Informare- informarea publicului larg (studenti, reprezentanti ai ONG-urilor, mass-media, etc.) asupra Conventei Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului, asupra situatiei copilului si a modului in care sunt respectate drepturile copilului in Romania si in lume;
- campanii de informare avand ca scop sensibilizarea opiniei publice fata de situatia copiilor aflati in dificultate.
Documentare- Actualizarea permanenta a datelor statistice privind situatia copilului prin intermediul diverselor surse de informare (Institutul National de Statistica, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Inspectoratul General al Politiei, ILO-IPEC, etc.).
Realizarea unor studii si cercetari privind diverse aspecte ale protectiei copilului: copii institutionalizati, copii cu un acces limitat la servicii sociale, copii cu dizabilitati, copii victime ale traficului.
Organizarea de mese rotunde, seminarii, conferinte avand ca participanti specialisti, autoritati locale si centrale, organizatii non-guvernamentale, mass-media.
Coordonarea activitatii Retelei ONG-urilor din Europa Centrala si de Est si din Tarile Baltice privind monitorizarea drepturilor copilului. In aceasta retea sunt implicate organizatii neguvernamentale din Albania, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova, Romania, Lituania, Bosnia Hetzegovina si Estonia.
Biblioteca Centrului contine peste 700 de titluri acoperind domenii variate precum: drepturile copilului si drepturile omului, protectia copilului, psihologie, pedagogie, dezvoltare organizationala, cat si rapoartele cercetarilor realizate de Salvati Copiii.
Publicatii
- in cadrul Centrului se redacteaza buletine informative lunare sau trimestriale: Monitor Drepturile Copilului, Children at Risk in Central and South Eastern Europe and Baltic Countries
- rapoartele cercetarilor si studiilor realizate sunt publicate si distribuite prin intermediul Centrului
Toate aceste proiecte au nevoie de fonduri pentru a fi sustinute, de-a lungul timpului au existat multe proiecte incepute care nu au putut fi finalizate din cauza sistarii fondurilor.
Implicarea agentilor economici in acest proiect va aduce beneficii nu doar copiilor defaforizati, ci si partenerilor acestui proiecte. Exista multe beneficii pe care companiile le pot avea in urma unui parteneriat cu reprezentantii societatii civile:
-in primul rand, conteaza sa ajuti comunitatea din care faci parte pentru dezvoltarea ei; companiile fac parte din comunitate, dezvoltarea acesteea va avea ca efect si dezvoltarea companiilor.
Recunoasterea implicarii unei companii in campanii de responsabilitate sociala de catre comunitate treptat devenind voci recunoscute si respectate in comunitate
Parteneriatele cu societatea civila creeaza notorietate pentru companii, cu toate implicatiile care decurg de aici: parteneri de afaceri de calitate mai buna, angajati mai implicati si mai responsabili, clienti mai fideli, colaboratori mai bine pregatiti profesional angajatii se simt mandri atunci cand compania din care fac parte se implica intr-o campanie de responsabilitate sociala care le afecteaza in mod pozitiv vietile personale sau comunitatea in general. Aceste actiuni aduc unplus de imagine ONG-ului care in acest fel va beneficia de o prezentare pozitiva in mediile de afacxeri de un vin o mare parte din fonduri
Implicarea unui ONG in campaniile sociale initiate de agentii economici, este un argument in plus la capitolul legitimitate si poate garanta tratatarea campaniei in cel mai serios mod de catre public
Un plus de resurse si expertiza in domenii specializate, satisfactia ca ai contribuit la binele comun.
Este foarte probabil ca organizatiile sa cunoasca mai bine, mai indeaproape comunitatea si nevoile acesteia si de asemenea sa fie mai bine cunoscute pe plan intern si apoi pe plan inernational. Deci companiile pot astfel avea certitudinea ca raspund unei nevoi reale. Pe de alta parte, companiile au astfel acces la anumite resurse - disponibile doar organizatiilor non profit - care le pot pune in valoare implicarea.
De multe ori exista o legatura profunda intre dezvoltarea companiei si dezvoltarea comunitatii. Implicarea in proiecte sociale poate fi transformata intr-un avantaj concurential durabil.
“Nu este suficient sa faci ordine in propria ta ograda, daca pe strada ta sunt gropi si praf, nu vei fi niciodata vizitat de o ruda bogata. Iar daca vrei sa vinzi aceasta "ograda", vei primi mai putini bani pentru ca ea se afla la periferie, chiar daca tu ai avut grija sa construiesti ceva trainic .”( Eliza Rogalski - Consultant Relatii Publice, Help Net Romania. Tinerii sunt deci un factor important in societate, fiind in mod proportional mai puternic afectati de schimbarile sociale.
Campania de imagine in acest caz trebuie inceputa in tara prin realizarea unor activitati puternic mediatizate cu implicarea personalitatilor din diverse domenii, acestia sunt formatorii de imagine care pot influenta intro mare masura perceptia societatii in afara.
Realizarea de activitati la care sa fie invitata si presa, in acelasi timp publicarea unor articole despre organizatie va ajuta la cunoasterea activitatii organizatiei de catre publicul larg. Toate aceste aduc un plus de imagine organizatiei si toate se reflecta asupra scopului acesteia care este realizarea unor proiecte pentru ncersetori si copii strazii pentru integrarea lor in societate.Realizarea unor proiecte in care sa fin implicate si voluntarii influenteaza pozitiv imaginea
Fiecare actiune din interiorul organizatiei poate fi promovata ca un eveniment deosebit.
Implicarea diplomatilor in proiecte ajuta la promovarea acestora In afara tarii Acestia prin contacte cu omologii lor din alte tari duc mai departe mesajul organizatiei si valorile promovate de aceasta deschizand porti catre medii din afara tarii si realizarea de proiecte avantajoase pentru toate partile implicate.
Avand sprijinul diplomatilor din tarile dezvoltate organiazatia poate cere sprijinul acestora pentrurealizarea unor contacte cu televiziuni de prestigiu pentru realizarea unor reporatje legate d situatia cersetorilor si a copiilor strazii din tara.
Aici avem exemplul Fundatiei ‘Sf. Ioan” care la inaugurarea centrului din Bucuresti a invitat pe Ambasadorul Frantei, Philippe Etienne impreuna cu membri ambasadei la acest eveniment ambasadorul a declarat ca a tinut in mod special sa fie prezent la acest eveniment, ultima actiune de acest gen la care participa inainte de a parasi Romania, in ianuarie, la incheierea misiunii sale, si ca s-a implicat in mod deosebit in acest proiect, "in primul rand ca prieten si apoi ca diplomat".
Tot domnia sa a salutat initiativa de implicare in acest proiect a constructorului argesean de automobile si a subliniat ca Dacia este o intreprindere cu spirit civic, care acorda atentie nevoilor societatii.
Tot domnia sa a invitat societati din diverse domenii la strangere ade donatii pentru fundatie unde alaturi de compania Dacia, au mai facut donatii Sofitel, Orange, Mobilux, Air France.
In Franta Philippe Etienne a sustinut activitatea fundatiei, prezentand in cadrul unor interviuri realizate in ziare de mare tiraj si la televiziune proiecteele promovate de aceasta.
Promovarea ONG trebuie facut incepand de la voluntari pana la diplomati pentru a intrat in toate mediile de la oamei de rand pana la marii oameni de afaceri si diplomati pentru o constientizare asupra problemelor cu care se confrunta acestia cat si pentru a obtine fonduri pentru rezolvarea lor asigurandu-se o transparenta in toate activitatile.
Copii strazii, cersetorii, sunt o realiatate in toatate tarii lumii indifferent de dezvoltare, diferenta consta in gradul de integrare in societate si de inplicarea societatii pentru realizarea problemelor acestor categorii.ONG sunt cele care se implicate active in realizarea unor proiecte pentru aceste categorii tot ele aduc la cunostinta publicului problemele acestei categorii.
Pentru realizarea unor proiecte de imagine trebuie cunoscute in primul rand probleme cu care se confrunta si solutiile oferite de ONG , solutii care sa produca o perceptie pozitiva asupra copiilor strazii si in felul acesta sa atraga implicarea societati in rezolvarea acestor probleme si in obtinerea de fonduri, care sunt atat de necesare in derularea proiectelor.
Una din organizatiile implicate activ in solutionarea problemelor este “Copiii Strazii”care functioneaza din 1997. Misiunea centrului este de a contribui la rezolvarea problematicii actuale a copiilor strazii, de a veni in intampinarea riscurilor ce pot decurge din modul de viata al acestor copii (in special riscul comiterii de acte delincventiale). Obiectivul final este de a preveni si reduce rata delicventei juvenile prin integrarea familiala si sociala a copiilor care au trait pe strada sau care sunt expusi riscului de a ajunge in strada.
. Sunt in principal trei categorii de copii:
-copii care pentru o perioada de timp au trait pe strada, au locuit efectiv pe strada
-copii care stateau pe strada in timpul zilei iar noaptea mergeau acasa
-copii care s-au aflat in situatii de risc -; din diverse motive, parintii lor si-au pierdut locuinta si pentru a nu ajunge cu copiii in strada, I-au adus la centru
Varsta copiilor din centru este cuprinsa intre 7 si 17 ani, dar sunt si tineri de 18 si respectiv 19 ani care sunt cuprinsi in program si care participa la activitatile desfasurate.
Dorim sa le oferim acestor copii un mediu familial caracterizat de dragoste, caldura, incredere si siguranta. De aceea, centrul a fost structurat pe apartamente, fiecare avand in componenta lui dormitoare pentru copii, o sala de activitati, bai si biroul mamei sociale. Asa cum intr-o familie mama are un rol deosebit in cresterea si educarea copilului, asa si in familia aceasta mamele sociale sunt cele care cu grija, dragoste si responsabilitate acopera in special carentele afective pe care le au copiii.
Activitatile centrului sunt structurate pe patru mari categorii:
1.activitati care asigura implinirea nevoilor de urgenta: oferirea de hrana, imbracaminte, asistenta medicala, deprinderea regulilor de igiena personala
2.activitati educative
3.activitati care urmaresc dezvoltarea psiho-sociala a copilului
4.activitati cu scopul de a identifica si sprijini familiile pentru reintegrarea familiala a copiilor din centru.
Salvati Copiii a creat primul serviciu de asistenta sociala stradala. Initiativa dezvoltarii acestui tip de serviciu adresat copiilor strazii a pornit de la necesitatea interventiei directe in strada. Un alt argument l-a constituit faptul ca orice proiect de viata individualizat al copilului trebuie sa porneasca din mediul in care acesta se afla.
OBIECTIVE
1. Realizarea si mentinerea legaturii cu grupurile de copii, punandu-se accent pe abordarea individuala;
2. Rezolvarea problemelor specifice in strada si care au un caracter urgent (probleme de ordin medical si material);
3. Plasarea copiilor in centrele de zi sau in cele rezidentiale;
4. Realizarea anchetelor sociale in familiile copiilor contactati si investigarea posibilitatilor de reintegrare in familia extinsa (rudele copilului) si recuperare scolara.
Programe de asistenta sociala stradala se desfasoara in Bucuresti si in patru filiale Salvati Copiii - Craiova, Iasi, Suceava si Targu-Mures.
Copiii strazii care muncesc
Abuzul grav al copiilor in propriile lor familii sau in institutii, lipsa serviciilor sociale adaptate nevoilor acestor copii au dus la cresterea numarului de copii care traiesc in strada.
Pentru a intelege mai bine structura acestui fenomen, distingem, folosind criteriul relatiei cu familia si criteriul varstei, patru categorii de copii si tineri care traiesc in strada:
I. Copiii care traiesc numai in strada si care nu au legaturi cu familia sau cu institutia de ocrotire
Acesti copii traiesc permanent in strada si supravietuiesc printr-o adaptare continua la regulile inumane ale strazii. Isi procura bani prin munca, cersit, prostitutie sau furturi marunte. Atitudinea fata de familie e confuza sau e caracterizata prin indiferenta. Domina amintirile legate de viata institutionala sau viata petrecuta in strada. Starea lor de igiena si sanatate e total improprie, iar comportamentul e puternic marcat de mediul strazii.Pot fi intalniti in canale, statii de metrou, santiere abandonate etc. Aproape toti consuma "aurolac", alcool si tutun.
II. Copiii care muncesc in strada si care se intorc de regula zilnic in familiile lor
In general, acesti copii nu frecventeaza scoala, cazurile de analfabetism fiind des intalnite. Se afla ziua in strada (mare parte obligati de catre parinti) incercand sa castige bani prin cersit sau prin alte activitati (spalatul masinilor, vanzarea de marfuri, incarcat si descarcat de marfuri, colectarea de obiecte reciclabile, furturi sau prostitutie). De regula, seara se intorc in familiile lor cu banii castigati.
Prezinta un risc ridicat de abandon definitiv al caminului familial, fie pentru ca vor ajunge sa considere, sub influenta altor copii din strada, ca banii li se cuvin, fie datorita presiunilor sau violentelor comise de parinti asupra lor de a contribui cu mai multi bani la cheltuielile zilnice ale familiei.
Consumul de droguri e limitat, dar contactele zilnice cu acei copii care stau permanent in strada i-au determinat pe unii sa experimenteze "trasul din punga".
Pot fi intalniti in metrou, in zonele centrale si aglomerate ale capitalei, la intersectii, in marile magazine, in depozite sau angro-uri.
III. Tinerii care traiesc in strada
Prezenta lor in strada este urmarea esecurilor de reintegrare ale institutiilor guvernamentale sau neguvernamentale din trecut. Mai mult de jumatate dintre ei au depasit cinci ani de viata in strada. Acesti tineri, desi nu mai sunt nici copii, nici adolescenti, din punct de vedere fizic si legal, totusi ei sunt asimilati, in continuare, categoriei copiilor strazii. De regula, ei sunt lideri ai grupurilor de copii ai strazii, cei care "fac" regulile grupului si cei care ofera protectie si sprijin celorlalti membri.
In randul tinerilor, consumul de droguri a devenit in ultimii trei ani o problema serioasa, trecandu-se de la "aurolac" la droguri tari, cum ar fi heroina, acum populara si cautata in randul lor atunci cand reusesc sa stranga suficienti bani pentru o doza.
Supravietuiesc din diverse munci (in general, munci grele), cersit sau furturi, iar adaposturile sunt total insuficiente. Tinerii pot fi vazuti in canale, statii de metrou, santiere abandonate etc.
IV. Copii care traiesc cu parintii in strada
Datele furnizate de Comisia Anti-Saracie in 2000 au indicat faptul ca 45% din populatia urbana si 55% din populatia rurala traieste sub pragul saraciei. Aceasta situatie a condus la pierderea locuintelor de catre unele familii care au ajuns sa traiasca impreuna cu copiii sub cerul liber sau in adaposturi improvizate in baraci, santiere abandonate etc.
Parintii supravietuiesc cersind impreuna cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Recurg deseori la actiuni de protest prin prezenta lor in fata institutiilor centrale de stat (Presedintie, Guvern, Primarie), insa fara castig de cauza. Practic nu exista nici un serviciu social care sa ofere adapost temporar unei familii cu copii, cu exceptia mamelor cu copii foarte mici.
In aceasta categorie au fost inclusi si tinerii care traiesc in strada si au devenit parinti.
Datorita saraciei extreme, multe familii isi folosesc proprii copii, indiferent de varsta acestora, pentru obtinerea de venituri. Copiii sunt implicati in diferite activitati, de la spalat parbrizele masinilor, la cersit, incarcat-descarcat marfa in piete, vandut ziare etc. Aceste activitati, datorita mediului periculos in care au loc si a perioadei lungi de desfasurare, afecteaza sanatatea si nivelul de instruire al copiilor.
Copiii Strazii se implica in analiza si cercetarea acestui fenomen pentru a putea aplica cele mai bune masuri de sprijin si protectie a copiilor exploatati.
Informare- informarea publicului larg (studenti, reprezentanti ai ONG-urilor, mass-media, etc.) asupra Conventei Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului, asupra situatiei copilului si a modului in care sunt respectate drepturile copilului in Romania si in lume;
- campanii de informare avand ca scop sensibilizarea opiniei publice fata de situatia copiilor aflati in dificultate.
Documentare- Actualizarea permanenta a datelor statistice privind situatia copilului prin intermediul diverselor surse de informare (Institutul National de Statistica, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Inspectoratul General al Politiei, ILO-IPEC, etc.).
Realizarea unor studii si cercetari privind diverse aspecte ale protectiei copilului: copii institutionalizati, copii cu un acces limitat la servicii sociale, copii cu dizabilitati, copii victime ale traficului.
Organizarea de mese rotunde, seminarii, conferinte avand ca participanti specialisti, autoritati locale si centrale, organizatii non-guvernamentale, mass-media.
Coordonarea activitatii Retelei ONG-urilor din Europa Centrala si de Est si din Tarile Baltice privind monitorizarea drepturilor copilului. In aceasta retea sunt implicate organizatii neguvernamentale din Albania, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Moldova, Romania, Lituania, Bosnia Hetzegovina si Estonia.
Biblioteca Centrului contine peste 700 de titluri acoperind domenii variate precum: drepturile copilului si drepturile omului, protectia copilului, psihologie, pedagogie, dezvoltare organizationala, cat si rapoartele cercetarilor realizate de Salvati Copiii.
Publicatii
- in cadrul Centrului se redacteaza buletine informative lunare sau trimestriale: Monitor Drepturile Copilului, Children at Risk in Central and South Eastern Europe and Baltic Countries
- rapoartele cercetarilor si studiilor realizate sunt publicate si distribuite prin intermediul Centrului
Toate aceste proiecte au nevoie de fonduri pentru a fi sustinute, de-a lungul timpului au existat multe proiecte incepute care nu au putut fi finalizate din cauza sistarii fondurilor.
Implicarea agentilor economici in acest proiect va aduce beneficii nu doar copiilor defaforizati, ci si partenerilor acestui proiecte. Exista multe beneficii pe care companiile le pot avea in urma unui parteneriat cu reprezentantii societatii civile:
-in primul rand, conteaza sa ajuti comunitatea din care faci parte pentru dezvoltarea ei; companiile fac parte din comunitate, dezvoltarea acesteea va avea ca efect si dezvoltarea companiilor.
Recunoasterea implicarii unei companii in campanii de responsabilitate sociala de catre comunitate treptat devenind voci recunoscute si respectate in comunitate
Parteneriatele cu societatea civila creeaza notorietate pentru companii, cu toate implicatiile care decurg de aici: parteneri de afaceri de calitate mai buna, angajati mai implicati si mai responsabili, clienti mai fideli, colaboratori mai bine pregatiti profesional angajatii se simt mandri atunci cand compania din care fac parte se implica intr-o campanie de responsabilitate sociala care le afecteaza in mod pozitiv vietile personale sau comunitatea in general. Aceste actiuni aduc unplus de imagine ONG-ului care in acest fel va beneficia de o prezentare pozitiva in mediile de afacxeri de un vin o mare parte din fonduri
Implicarea unui ONG in campaniile sociale initiate de agentii economici, este un argument in plus la capitolul legitimitate si poate garanta tratatarea campaniei in cel mai serios mod de catre public
Un plus de resurse si expertiza in domenii specializate, satisfactia ca ai contribuit la binele comun.
Este foarte probabil ca organizatiile sa cunoasca mai bine, mai indeaproape comunitatea si nevoile acesteia si de asemenea sa fie mai bine cunoscute pe plan intern si apoi pe plan inernational. Deci companiile pot astfel avea certitudinea ca raspund unei nevoi reale. Pe de alta parte, companiile au astfel acces la anumite resurse - disponibile doar organizatiilor non profit - care le pot pune in valoare implicarea.
De multe ori exista o legatura profunda intre dezvoltarea companiei si dezvoltarea comunitatii. Implicarea in proiecte sociale poate fi transformata intr-un avantaj concurential durabil.
“Nu este suficient sa faci ordine in propria ta ograda, daca pe strada ta sunt gropi si praf, nu vei fi niciodata vizitat de o ruda bogata. Iar daca vrei sa vinzi aceasta "ograda", vei primi mai putini bani pentru ca ea se afla la periferie, chiar daca tu ai avut grija sa construiesti ceva trainic .”( Eliza Rogalski - Consultant Relatii Publice, Help Net Romania. Tinerii sunt deci un factor important in societate, fiind in mod proportional mai puternic afectati de schimbarile sociale.
Campania de imagine in acest caz trebuie inceputa in tara prin realizarea unor activitati puternic mediatizate cu implicarea personalitatilor din diverse domenii, acestia sunt formatorii de imagine care pot influenta intro mare masura perceptia societatii in afara.
Realizarea de activitati la care sa fie invitata si presa, in acelasi timp publicarea unor articole despre organizatie va ajuta la cunoasterea activitatii organizatiei de catre publicul larg. Toate aceste aduc un plus de imagine organizatiei si toate se reflecta asupra scopului acesteia care este realizarea unor proiecte pentru ncersetori si copii strazii pentru integrarea lor in societate.Realizarea unor proiecte in care sa fin implicate si voluntarii influenteaza pozitiv imaginea
Fiecare actiune din interiorul organizatiei poate fi promovata ca un eveniment deosebit.
Implicarea diplomatilor in proiecte ajuta la promovarea acestora In afara tarii Acestia prin contacte cu omologii lor din alte tari duc mai departe mesajul organizatiei si valorile promovate de aceasta deschizand porti catre medii din afara tarii si realizarea de proiecte avantajoase pentru toate partile implicate.
Avand sprijinul diplomatilor din tarile dezvoltate organiazatia poate cere sprijinul acestora pentrurealizarea unor contacte cu televiziuni de prestigiu pentru realizarea unor reporatje legate d situatia cersetorilor si a copiilor strazii din tara.
Aici avem exemplul Fundatiei ‘Sf. Ioan” care la inaugurarea centrului din Bucuresti a invitat pe Ambasadorul Frantei, Philippe Etienne impreuna cu membri ambasadei la acest eveniment ambasadorul a declarat ca a tinut in mod special sa fie prezent la acest eveniment, ultima actiune de acest gen la care participa inainte de a parasi Romania, in ianuarie, la incheierea misiunii sale, si ca s-a implicat in mod deosebit in acest proiect, "in primul rand ca prieten si apoi ca diplomat".
Tot domnia sa a salutat initiativa de implicare in acest proiect a constructorului argesean de automobile si a subliniat ca Dacia este o intreprindere cu spirit civic, care acorda atentie nevoilor societatii.
Tot domnia sa a invitat societati din diverse domenii la strangere ade donatii pentru fundatie unde alaturi de compania Dacia, au mai facut donatii Sofitel, Orange, Mobilux, Air France.
In Franta Philippe Etienne a sustinut activitatea fundatiei, prezentand in cadrul unor interviuri realizate in ziare de mare tiraj si la televiziune proiecteele promovate de aceasta.
Promovarea ONG trebuie facut incepand de la voluntari pana la diplomati pentru a intrat in toate mediile de la oamei de rand pana la marii oameni de afaceri si diplomati pentru o constientizare asupra problemelor cu care se confrunta acestia cat si pentru a obtine fonduri pentru rezolvarea lor asigurandu-se o transparenta in toate activitatile.
vineri, 3 aprilie 2009
Circa 3.000 de câinii comunitari din Ploieşti vor fi sterilizaţi. Ce facem cu ei după?
Circa 3.000 de câinii comunitari din Ploieşti vor fi sterilizaţi. Ce facem cu ei după?
Aseară, 31, martie 2009, în emisiunea Incomod am dezbătut cu invitaţii problema câinilor comunitari care circulă nestingheriţi pe străzi. Viceprimarul Carmen Dumitru şi Iulian Costache, purtătorul de cuvânt al Parcului Bucov, care cuprinde şi Adăpostul pentru câini, au fost de o parte, iar Denisa Sterie, reprezentant al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor şi Elena Bărbulescu au fost de cealaltă parte. Ultimele statistici ale Primăriei Ploieşti au scos la iveală faptul că pe străzile din localitate sunt în jur 3.000 de câini comunitari. Mie mi se pare enorm şi, ca atare, am conceput emisiunea aceasta, care a ţinut trei ore.
Problema pe care eu am ridicat-o şi o susţin este aceea că aceşti maidanezi trebuie sterilizaţi în primă fază. Din fericire, acest lucru a început de luna trecută, cu ajutorul Fundaţiei Vier Pfoten, care a sterilizat circa 500 de câni. Tot din fericire, ieri, primăria a semnat din nou un contract cu această fundaţie pentru prelungirea perioadei. Până aici e bine. Problema intervine atunci când îi aduci din nou pe stradă. Anumite studii susţin că după sterilizare animalele devin mai paşnice, nu mai sunt atât de agresive, mai ales în această perioadă a anului când se împerechează, iar hormonii pun stăpânire pe ele. Părerile sunt împărţite:
Iubitorii de animale, vorbesc de cei care pun foarte mare pasiune pentru aceste animale ale nimănui, susţin că ele pot să se reîntoarcă de unde au fost luate şi să fie îngrijite de locuitorii din zonă, fără nicio problemă. Pe de altă parte, cei care trăiesc cu frica de a se întoarce târziu acasă, nici nu concep aşa ceva. Care sunt soluţiile? Primarul Andrei Volosevici a intrat telefonic în emisiune şi a spus că încearcă să găsească sponsori pentru contruirea unor padocuri la Adăpostul de la Bucov. Am uitat să menţionez că acest Adăpost are o suprafată de 2,5 hectare, iar capacitatea lui este de doar 514 locuri în acest moment.
Aşa cum spuneam, părerile au fost împărţite. Spre finalul emisiunii a intrat telefonic doamna Carmen Arsene, vicepreşedintele FNPA, care a spus, că pe baza unor studii ale fundaţiilor europene s-a demonstrat că cea mai productivă metodă este aceea a steriliza cânii şi ai aduce la locurile de unde au fost luaţi. Spunea d-na Arsene, că în maximum 5 ani, nu va mai exista niciun câine pe stradă.
Nu susţin această idee pentru că aceşti câini nu dispar pur şi simplu. Din păcate, oameni fără minte şi fără responsabilitate, vin din alte localităţi, periodic, şi lasă mereu alţi şi alţi patrupezi nevinovaţi, care se înmulţesc la rândul lor. Ne vrem un oraş european. Haideţi să fim şi să începem să sprijinim aceste animale, dar să ţinem cont şi de confortul şi siguranţa oamenilor. Soluţiile sunt la îndemâna ONG-urilor. Una dintre propunerile mele este aceea ca să se construiască acele padocuri, iar iubitorii de animale să fie lăsaţi să aibe grijă permanent la Adăpostul de la Bucov. Implicarea acestora şi a fundaţiilor lor crează un confort în oraş şi scuteşte primăria de cheltuieli mari. Nu pot să închei fără să spun despre un telefon primit în emisiune, în care o iubitoare de animale a spus că urăşte oamenii în favoarea animalelor. Nu mi se pare normală această reacţie, chiar dacă unoeri oamenii sunt mai periculoşi decât bietele necuvântătoare.
Aştept propunerile voastre pentru rezolvarea acestei situaţii. Înainte de a mi le trimite, gândiţi-vă bine la ce implică şi cât de mult vreţi să vă implicaţi în ceea ce veţi susţine. Aveţi tot sprijinul meu.
P.S. Aceeaşi problemă a fost semnalată şi de foarte mulţi locuitori din Plopeni. În cel mai scurt timp voi face o emisiune despre aceea zonă, pentru a găsi soluţii cu ajutorul locuitorilor, dar mai ales a autorităţilor.
P.P.S. Cei dintre dv. care aveţi posibilitatea să filmaţi sau să pozaţi atoricităţile asupra animalelor vă rog să le trimiteţi pe adresa incomodph@yahoo.com. De asemenea, cei care aveí posibilitatea să pozaţi maşinile care transportă şi depozitează câni pe teritoriul Ploieştiului sau al altor localităţi trimiteţi pe adresa mai sus menţionată tot ce aveţi. Trebuie să facem ceva pentru binele comunităţii în care stăm cu toţii.
Sursa: www.incomodph.ro
Aseară, 31, martie 2009, în emisiunea Incomod am dezbătut cu invitaţii problema câinilor comunitari care circulă nestingheriţi pe străzi. Viceprimarul Carmen Dumitru şi Iulian Costache, purtătorul de cuvânt al Parcului Bucov, care cuprinde şi Adăpostul pentru câini, au fost de o parte, iar Denisa Sterie, reprezentant al Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor şi Elena Bărbulescu au fost de cealaltă parte. Ultimele statistici ale Primăriei Ploieşti au scos la iveală faptul că pe străzile din localitate sunt în jur 3.000 de câini comunitari. Mie mi se pare enorm şi, ca atare, am conceput emisiunea aceasta, care a ţinut trei ore.
Problema pe care eu am ridicat-o şi o susţin este aceea că aceşti maidanezi trebuie sterilizaţi în primă fază. Din fericire, acest lucru a început de luna trecută, cu ajutorul Fundaţiei Vier Pfoten, care a sterilizat circa 500 de câni. Tot din fericire, ieri, primăria a semnat din nou un contract cu această fundaţie pentru prelungirea perioadei. Până aici e bine. Problema intervine atunci când îi aduci din nou pe stradă. Anumite studii susţin că după sterilizare animalele devin mai paşnice, nu mai sunt atât de agresive, mai ales în această perioadă a anului când se împerechează, iar hormonii pun stăpânire pe ele. Părerile sunt împărţite:
Iubitorii de animale, vorbesc de cei care pun foarte mare pasiune pentru aceste animale ale nimănui, susţin că ele pot să se reîntoarcă de unde au fost luate şi să fie îngrijite de locuitorii din zonă, fără nicio problemă. Pe de altă parte, cei care trăiesc cu frica de a se întoarce târziu acasă, nici nu concep aşa ceva. Care sunt soluţiile? Primarul Andrei Volosevici a intrat telefonic în emisiune şi a spus că încearcă să găsească sponsori pentru contruirea unor padocuri la Adăpostul de la Bucov. Am uitat să menţionez că acest Adăpost are o suprafată de 2,5 hectare, iar capacitatea lui este de doar 514 locuri în acest moment.
Aşa cum spuneam, părerile au fost împărţite. Spre finalul emisiunii a intrat telefonic doamna Carmen Arsene, vicepreşedintele FNPA, care a spus, că pe baza unor studii ale fundaţiilor europene s-a demonstrat că cea mai productivă metodă este aceea a steriliza cânii şi ai aduce la locurile de unde au fost luaţi. Spunea d-na Arsene, că în maximum 5 ani, nu va mai exista niciun câine pe stradă.
Nu susţin această idee pentru că aceşti câini nu dispar pur şi simplu. Din păcate, oameni fără minte şi fără responsabilitate, vin din alte localităţi, periodic, şi lasă mereu alţi şi alţi patrupezi nevinovaţi, care se înmulţesc la rândul lor. Ne vrem un oraş european. Haideţi să fim şi să începem să sprijinim aceste animale, dar să ţinem cont şi de confortul şi siguranţa oamenilor. Soluţiile sunt la îndemâna ONG-urilor. Una dintre propunerile mele este aceea ca să se construiască acele padocuri, iar iubitorii de animale să fie lăsaţi să aibe grijă permanent la Adăpostul de la Bucov. Implicarea acestora şi a fundaţiilor lor crează un confort în oraş şi scuteşte primăria de cheltuieli mari. Nu pot să închei fără să spun despre un telefon primit în emisiune, în care o iubitoare de animale a spus că urăşte oamenii în favoarea animalelor. Nu mi se pare normală această reacţie, chiar dacă unoeri oamenii sunt mai periculoşi decât bietele necuvântătoare.
Aştept propunerile voastre pentru rezolvarea acestei situaţii. Înainte de a mi le trimite, gândiţi-vă bine la ce implică şi cât de mult vreţi să vă implicaţi în ceea ce veţi susţine. Aveţi tot sprijinul meu.
P.S. Aceeaşi problemă a fost semnalată şi de foarte mulţi locuitori din Plopeni. În cel mai scurt timp voi face o emisiune despre aceea zonă, pentru a găsi soluţii cu ajutorul locuitorilor, dar mai ales a autorităţilor.
P.P.S. Cei dintre dv. care aveţi posibilitatea să filmaţi sau să pozaţi atoricităţile asupra animalelor vă rog să le trimiteţi pe adresa incomodph@yahoo.com. De asemenea, cei care aveí posibilitatea să pozaţi maşinile care transportă şi depozitează câni pe teritoriul Ploieştiului sau al altor localităţi trimiteţi pe adresa mai sus menţionată tot ce aveţi. Trebuie să facem ceva pentru binele comunităţii în care stăm cu toţii.
Sursa: www.incomodph.ro
Misiune, Viziune, ValoriMisiune
Misiune, Viziune, ValoriMisiune
Misiunea fundatiei Dinu Patriciu este de a sprijini si promova educatia, in toate formele ei, urmarind formarea de persoane cu un pronuntat spirit de initiativa, o deosebita constiinta civica, dar si un veritabil spirit de responsabilitate sociala.
Viziune
In viziunea noastra, o societate nu poate prospera decat ca urmare a actiunilor voluntare si neingradite ale membrilor sai. In acest sens, consideram ca orice societate are nevoie de indivizi care sa actioneze liber dar in acelasi timp responsabil, contribuind astfel la bunastarea lor si a societatii din care fac parte.
Credem mai presus de toate, ca educatia reprezinta motorul dezvoltarii societatii in care traim pentru ca doar o educatie temeinica poate duce la formarea unor astfel de indivizi, performanti dar si responsabili. Credem asadar ca educatia, in toate formele ei, este o prioritate, iar orice investitie pentru o educatie temeinica si continua este o investitie pentru viitorul nostru, al tuturor.
Valori
Credem in dreptul fiecarui individ de a-si stabili singur destinul si de a-si construi viitorul.
Credem in tineri pentru ca in ei se afla entuziasmul, dinamismul si forta inovatoare, elemente definitorii ale progresului.
Credem in educatie ca principal formator al indivizilor si in indivizi ca principali actori ai societatii.
Mai presus de toate, credem in forta exemplului personal si in datoria morala a celor care au reusit de a impartasi societatii din experienta si roadele succesului personal.
Misiunea fundatiei Dinu Patriciu este de a sprijini si promova educatia, in toate formele ei, urmarind formarea de persoane cu un pronuntat spirit de initiativa, o deosebita constiinta civica, dar si un veritabil spirit de responsabilitate sociala.
Viziune
In viziunea noastra, o societate nu poate prospera decat ca urmare a actiunilor voluntare si neingradite ale membrilor sai. In acest sens, consideram ca orice societate are nevoie de indivizi care sa actioneze liber dar in acelasi timp responsabil, contribuind astfel la bunastarea lor si a societatii din care fac parte.
Credem mai presus de toate, ca educatia reprezinta motorul dezvoltarii societatii in care traim pentru ca doar o educatie temeinica poate duce la formarea unor astfel de indivizi, performanti dar si responsabili. Credem asadar ca educatia, in toate formele ei, este o prioritate, iar orice investitie pentru o educatie temeinica si continua este o investitie pentru viitorul nostru, al tuturor.
Valori
Credem in dreptul fiecarui individ de a-si stabili singur destinul si de a-si construi viitorul.
Credem in tineri pentru ca in ei se afla entuziasmul, dinamismul si forta inovatoare, elemente definitorii ale progresului.
Credem in educatie ca principal formator al indivizilor si in indivizi ca principali actori ai societatii.
Mai presus de toate, credem in forta exemplului personal si in datoria morala a celor care au reusit de a impartasi societatii din experienta si roadele succesului personal.
joi, 2 aprilie 2009
cerere de sponsorizare
Catre
Domnule Director,
Va solicitam cu ocazia sarbatorile pascale ajutorea a 15 tineri care provin din Centrele de plasament din jud prahova tineri care sunt inclusi in catrul programuuiSocial de integrare in societate tineri sunt monitorizati de primaria Municipal PloiestiSi de partamentului social al asociatiei noastre iar ei sunt cazati in internatele unitatilorDe invatamant din Municipal Ploiesti.
Avem toata increterea ca veti da cors favorabil prezetei adrese
Cu consideratie,
Domnule Director,
Va solicitam cu ocazia sarbatorile pascale ajutorea a 15 tineri care provin din Centrele de plasament din jud prahova tineri care sunt inclusi in catrul programuuiSocial de integrare in societate tineri sunt monitorizati de primaria Municipal PloiestiSi de partamentului social al asociatiei noastre iar ei sunt cazati in internatele unitatilorDe invatamant din Municipal Ploiesti.
Avem toata increterea ca veti da cors favorabil prezetei adrese
Cu consideratie,
miercuri, 1 aprilie 2009
Ministerul Sănătăţii
PRESA
Ministerul Sănătăţii
COMUNICATE DE PRESĂ
Str. Cristian Popişteanu, nr.1-3, sector 1, cod 010024, Bucureşti
Relaţii cu publicul: tel: (+4) 021 307 2675; Fax: 307 2675
Bucureşti,30.03.2009
--------------------------------------------------------------------------------
Comunicat
Reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai medicilor de familie vor continua mâine, 31 martie a.c., discuțiile privind normele metodologice la contractul -cadru.
--------------------------------------------------------------------------------
Reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai medicilor de familie vor continua mâine, 31 martie a.c., discuțiile privind normele metodologice la contractul -cadru.
Medicii de familie sunt, în principiu, de acord cu prevederile contractului –cadru privind acordarea asistenței medicale în acest an.
Reprezentanții acestora agreează efectuarea serviciului de permanență la cabinetele medicale, însă nu sunt de acord cu efectuarea serviciului de permanență pe mașinile de consult la domiciliu și ambulanță.
„Cele 250 de mașini de consultații la domiciliu au fost achiziționate pentru a ușura depalsarea medicilor de familie la domiciliul pacientului. Cel puțin acestea au fost declarațiile oficiale de anul trecut. Nu înțeleg utilitatea acestei achiziții și sunt nedumerit cu ce scop fostul Guvern a cheltuit
5 000 000 euro pentru niște mașini care nu sunt dorite chiar de către beneficiari. Sunt curios cum se poate justifica o astfel de achiziție complet inutilă. Încercăm să gasim o utilitate acestor mașini împreună cu specialiștii din urgență”, a declarat ministrul Sănătății, dr. Ion BAZAC.
Ministrul Sănătății a adăugat că sumele cheltuite în 2008 pentru achiziționarea mașinilor destinate consultului la domiciliu ar fi dublat bugetul alocat serviciilor de permanență. Astfel, pacienții ar fi putut beneficia de servicii ale medicilor de familie și la sfârșit de săptămână, în special în zonele rurale, acolo unde nu există servicii de urgență.
Medicii de familie au apreciat că ministrul Sănătății a dovedit disponibilitatea pentru dialog.
Ministerul Sănătăţii
COMUNICATE DE PRESĂ
Str. Cristian Popişteanu, nr.1-3, sector 1, cod 010024, Bucureşti
Relaţii cu publicul: tel: (+4) 021 307 2675; Fax: 307 2675
Bucureşti,30.03.2009
--------------------------------------------------------------------------------
Comunicat
Reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai medicilor de familie vor continua mâine, 31 martie a.c., discuțiile privind normele metodologice la contractul -cadru.
--------------------------------------------------------------------------------
Reprezentanții Ministerului Sănătății, cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai medicilor de familie vor continua mâine, 31 martie a.c., discuțiile privind normele metodologice la contractul -cadru.
Medicii de familie sunt, în principiu, de acord cu prevederile contractului –cadru privind acordarea asistenței medicale în acest an.
Reprezentanții acestora agreează efectuarea serviciului de permanență la cabinetele medicale, însă nu sunt de acord cu efectuarea serviciului de permanență pe mașinile de consult la domiciliu și ambulanță.
„Cele 250 de mașini de consultații la domiciliu au fost achiziționate pentru a ușura depalsarea medicilor de familie la domiciliul pacientului. Cel puțin acestea au fost declarațiile oficiale de anul trecut. Nu înțeleg utilitatea acestei achiziții și sunt nedumerit cu ce scop fostul Guvern a cheltuit
5 000 000 euro pentru niște mașini care nu sunt dorite chiar de către beneficiari. Sunt curios cum se poate justifica o astfel de achiziție complet inutilă. Încercăm să gasim o utilitate acestor mașini împreună cu specialiștii din urgență”, a declarat ministrul Sănătății, dr. Ion BAZAC.
Ministrul Sănătății a adăugat că sumele cheltuite în 2008 pentru achiziționarea mașinilor destinate consultului la domiciliu ar fi dublat bugetul alocat serviciilor de permanență. Astfel, pacienții ar fi putut beneficia de servicii ale medicilor de familie și la sfârșit de săptămână, în special în zonele rurale, acolo unde nu există servicii de urgență.
Medicii de familie au apreciat că ministrul Sănătății a dovedit disponibilitatea pentru dialog.
Salvati planeta-Save the planet
Salvati planeta-Save the planet
De ce nu incercam sa salvam planeta, sa o facem mai buna , mai curata? Sa renuntam la mizeria ce ne inconjoara .
De ce de fiecare data e mai usor sa arunci pe langa un cos de gunoi decat in el? Sau e asa greu sa pastrezi mizeria in buzunar pana ajungi la un cos?
Multi oameni mor din cauza ca anumiti paraziti din natura intra in corpul uman din cauza ca mediul inconjurator nu este curat, nu respecta nici macar normele europene.
Pentru a incepe sa salvam lumea planeta, natura incepeti prin a va schimba, a schimba comportamentul vostru.
Ar trebui sa incep sa ne gandim unde se va ajunge daca continuam in ritmul asta, daca va mai exista Terra , daca vom mai exista noi sau totul se va degrada, se va distruge incetul cu incetul.
Nu ar fi bine daca am incerca sa facem acesta lume mai curata acum si mai tarziu sa nu avem nici o grija, sa nu ne mai intrebam daca vom mai trai cum traim acuma.
Sa incepem sa schimbam ceva, atat la mediul inconjurator cat si la noi dar totul sa fie in bine.
Conforn unor cercetari americane, in urmatoarele :
3 SECUNDE : oamenii vor taia 799 de copaci, populatia lumi va creste cu 9%,se vor arunca 3000de conserve de bautura, 4 masini noi vor iesi din fabrica gata sa polueze aerul. Va dati seama cate lucruri rele se intampla doar in 3 secunde? Dar asta nu e tot. In urmatoarele:
3 MINUTE : oamenii vor manca 13000 de mancare de la fast-food, si 4 vaci jumate in forma de hamburgers, un vanator va omori 2 elefanti in centrul Africii, se vor cumpara 176 de mobile, si se vor lua 5 camioane de aspirina.
3 ORE : 17 specii de animale sau pasari vor disparea sin padurile tropicale, 3000 de animale vor muri in Europa, doar americanii vor folosi hartie fabricate din 375000 de copaci, 160 km de plastic va fi aruncat, europeni vor cumpara peste 1000.000de CDuri,iar pisicile shi caini vor manca 12000000 de conserve de mancare
Intr-un an doar o familie va arunca o tona de gunoi .Asta e ca si cum am arunca un elefant la gunoi. De ce vreti sa procedati asa cand puteti recicla tot ce se poate din gunoiul dumneavoastra.
Aproape toate lucrurile pe care un om obijnuit le arunce, sunt reciclabile.
Dar nu gunoiul este singura problema .Energia solara este si ea importanta.Toti ar trebui sa folosim mai putina energie!!! Pentru ca mersul pe jos face foarte bine la sanatate, ar trebui sa mergem pe jos nu cu masina. Daca distanta este mai mare puteti lua cu voi alte persoane care merg in aceeasi directie, pentru a nu folosi mai multe masini pentru acelasi loc.
Atunci cand iesim din camera ar trebui sa stingem becul!!!Energia nu trebuie irosita aiurea!!!
Dup ace va incarcati telefonul mobil NU uitati sa scoateti incarcatorul din priza!!! Sa nu credeti ca daca mobilul nu mai e conectat la el nu mai concuma energie. Daca va uitati la televizor si dintr-o anumita cauza plecati din camera, NU uitati s il inchideti.
!!! SAVE ENERGY AND SAVE THE EARTH !!!
Adriana
peewee_sweet_girl@yahoo.com
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten
De ce nu incercam sa salvam planeta, sa o facem mai buna , mai curata? Sa renuntam la mizeria ce ne inconjoara .
De ce de fiecare data e mai usor sa arunci pe langa un cos de gunoi decat in el? Sau e asa greu sa pastrezi mizeria in buzunar pana ajungi la un cos?
Multi oameni mor din cauza ca anumiti paraziti din natura intra in corpul uman din cauza ca mediul inconjurator nu este curat, nu respecta nici macar normele europene.
Pentru a incepe sa salvam lumea planeta, natura incepeti prin a va schimba, a schimba comportamentul vostru.
Ar trebui sa incep sa ne gandim unde se va ajunge daca continuam in ritmul asta, daca va mai exista Terra , daca vom mai exista noi sau totul se va degrada, se va distruge incetul cu incetul.
Nu ar fi bine daca am incerca sa facem acesta lume mai curata acum si mai tarziu sa nu avem nici o grija, sa nu ne mai intrebam daca vom mai trai cum traim acuma.
Sa incepem sa schimbam ceva, atat la mediul inconjurator cat si la noi dar totul sa fie in bine.
Conforn unor cercetari americane, in urmatoarele :
3 SECUNDE : oamenii vor taia 799 de copaci, populatia lumi va creste cu 9%,se vor arunca 3000de conserve de bautura, 4 masini noi vor iesi din fabrica gata sa polueze aerul. Va dati seama cate lucruri rele se intampla doar in 3 secunde? Dar asta nu e tot. In urmatoarele:
3 MINUTE : oamenii vor manca 13000 de mancare de la fast-food, si 4 vaci jumate in forma de hamburgers, un vanator va omori 2 elefanti in centrul Africii, se vor cumpara 176 de mobile, si se vor lua 5 camioane de aspirina.
3 ORE : 17 specii de animale sau pasari vor disparea sin padurile tropicale, 3000 de animale vor muri in Europa, doar americanii vor folosi hartie fabricate din 375000 de copaci, 160 km de plastic va fi aruncat, europeni vor cumpara peste 1000.000de CDuri,iar pisicile shi caini vor manca 12000000 de conserve de mancare
Intr-un an doar o familie va arunca o tona de gunoi .Asta e ca si cum am arunca un elefant la gunoi. De ce vreti sa procedati asa cand puteti recicla tot ce se poate din gunoiul dumneavoastra.
Aproape toate lucrurile pe care un om obijnuit le arunce, sunt reciclabile.
Dar nu gunoiul este singura problema .Energia solara este si ea importanta.Toti ar trebui sa folosim mai putina energie!!! Pentru ca mersul pe jos face foarte bine la sanatate, ar trebui sa mergem pe jos nu cu masina. Daca distanta este mai mare puteti lua cu voi alte persoane care merg in aceeasi directie, pentru a nu folosi mai multe masini pentru acelasi loc.
Atunci cand iesim din camera ar trebui sa stingem becul!!!Energia nu trebuie irosita aiurea!!!
Dup ace va incarcati telefonul mobil NU uitati sa scoateti incarcatorul din priza!!! Sa nu credeti ca daca mobilul nu mai e conectat la el nu mai concuma energie. Daca va uitati la televizor si dintr-o anumita cauza plecati din camera, NU uitati s il inchideti.
!!! SAVE ENERGY AND SAVE THE EARTH !!!
Adriana
peewee_sweet_girl@yahoo.com
Powered by http://www.e-referate.ro/
Adevaratul tau prieten
Comunicat de presă
Comunicat de presă
Bucureşti, 25 februarie 2009
S-a lansat EVOLUNTAR.RO, punct de întâlnire on-line între organizaţii şi tineri voluntari
Salvaţi Copiii a lansat oficial portalul EVOLUNTAR.RO, parte a proiectului “Participarea Civică a Tinerilor”, finanţat de CEE Trust (Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe) şi derulat în România în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Parlamentul României.
Ambasadorii proiectului sunt Andreea Raicu şi Andi Moisescu, persoane publice implicate activ în activităţile organizaţiei Salvaţi Copiii de lungă vreme. Andi Moisescu a fost, de altfel, şi prezentatorul evenimentului de lansare care a avut loc la Clubul Ţăranului.
EVOLUNTAR.RO este un serviciu gratuit de recrutare a voluntarilor care pot acţiona în toată ţara în proiectele derulate de organizaţii şi promovează dreptul de participare al tinerilor prin informarea acestora cu privire la oportunităţile de voluntariat existente.
Necesitatea creării acestui portal a fost relevată în urma studiilor asupra Stării Tineretului din România realizate de Autoritatea Naţională pentru Tineret la nivel naţional (2007 şi 2008) pe un eşantion de peste 3,000 de tineri (14-35 de ani, mediu urban şi rural). Deşi o treime dintre cei intervievaţi îşi doresc să lucreze ca voluntari, mai puţin de 7% desfăşoară astfel de activităţi. Majoritatea motivează că slaba implicare socială este rezultatul lipsei de informare şi de oportunităţi de a activa ca voluntar la nivel local. În acelaşi timp, notorietatea organizaţiilor neguvernamentale cu activitate locală este extrem de redusă în rândul tinerilor, doar 7% dintre ei afirmând că au cunoştinţă de existenţa vreunei astfel de organizaţii
În scurtul răstimp de la creare (ianuarie 2009), pe site s-au înregistrat deja peste 20 de organizaţii care activează în 29 de judeţe şi peste 90 de tineri voluntari, estimându-se că în urma lansării oficiale şi implementării proiectului aproximativ 500 de tineri vor fi atraşi în activităţi de voluntariat şi direcţionaţi către organizaţii specializate care desfăşoară activităţi conforme cu interesele lor (probleme sociale, de mediu, drepturile copiilor şi tinerilor etc.).
Portalul cuprinde secţiuni speciale unde se pot înregistra atât tinerii care doresc să se implice în activităţi de voluntariat, cât şi organizaţiile sau instituţiile care caută voluntari pe un anumit domeniu, într-un anumită zonă a ţării, dorindu-se o platformă de facilitare a fluxului de informaţii între aceste două categorii. Portalul prezintă conceptul de voluntariat, drepturile şi obligaţiile unui voluntar, dar şi avantajele pe care calitatea de voluntar le aduce în viaţa unui tânăr şi a comunităţii din care face parte. Pe site sunt postate şi testimoniale ale tinerilor deja angajaţi în activităţi de voluntariat, care îşi împărtăşesc experienţele în domeniu.
Pe lângă lansarea portalului, proiectul “Participarea Civică a Tinerilor” cuprinde activităţi complementare pe tema voluntariatului, precum: sesiuni de informare de la egal la egal în şcoli pentru promovarea dreptului la participare, sesiuni adresate profesorilor pe tema dreptului la participare şi motivarea elevilor în acest sens, diseminarea de materiale informative pentru promovarea voluntariatului, precum şi facilitarea dialogului între copii şi tineri, pe de o parte, şi autorităţi, pe de altă parte.
“Am format deja în cadrul acestui proiect o reţea naţională de 60 tineri voluntari care acţionează la nivelul comunităţilor lor pentru respectarea dreptului la participare garantat de Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului. Aceştia organizează în prezent evenimente de informare pentru alţi 3000 de tineri. Tot ei sunt cei care au contribuit la realizarea portalului.www.evoluntar.ro. Totodată, 300 de profesori sunt implicaţi la nivel naţional pentru a acţiona ca promotori ai ideii de responsabilitate civică activă în instituţiile de învăţământ. Portalul este un instrument de care pot beneficia toate organizatiile şi instituţiile care acţionează cu suportul voluntarilor” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Salvaţi Copiii România.
Portalul www.evoluntar.ro, alături de toate acţiunile întreprinse în cadrul proiectului, contribuie la crearea unui mediu social în care tinerii pot juca un rol activ în procesul decizional. La nivel general, se aşteaptă ca la finalul proiectului procentul tinerilor români interesaţi de a participa activ la viaţa comunităţii va creşte simţitor, întreaga societate devenind, astfel, beneficiar.
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Cristina Adam, Coordonator Proiect, tel : 0723 02 89 58, cristina_adam@salvaticopiii.ro
Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care promovează de 18 ani drepturile copilului, în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Este membră a Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii, cea mai mare organizaţie independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, ce cuprinde 27 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 ţări. Salvaţi Copiii România este implicată în diferite proiecte de educaţie, protecţie socială şi advocacy pentru copiii din familii sărace, copiii victimă a violenţei, copiii victime ale exploatării prin munca, copiii străzii, copiii refugiaţi, copiii din comunităţile dezavantajate, copiii cu dizabilităţi etc., lucrând cu copiii si familiile acestora pentru îmbunătăţirea vieţii lor de zi cu zi şi crearea unor planuri de viitor. În programele derulate în anul 2007 au fost implicaţi peste 30.000 de copii. Salvaţi Copiii îşi utilizează experienţa globală pentru a obţine din partea organismelor guvernamentale decizii şi iniţiative de pe urma cărora să beneficieze toţi copiii.
Pentru mai multe informaţii despre programele Salvati Copiii România vizitaţi www.salvaticopiii.ro
Bucureşti, 25 februarie 2009
S-a lansat EVOLUNTAR.RO, punct de întâlnire on-line între organizaţii şi tineri voluntari
Salvaţi Copiii a lansat oficial portalul EVOLUNTAR.RO, parte a proiectului “Participarea Civică a Tinerilor”, finanţat de CEE Trust (Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe) şi derulat în România în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi Parlamentul României.
Ambasadorii proiectului sunt Andreea Raicu şi Andi Moisescu, persoane publice implicate activ în activităţile organizaţiei Salvaţi Copiii de lungă vreme. Andi Moisescu a fost, de altfel, şi prezentatorul evenimentului de lansare care a avut loc la Clubul Ţăranului.
EVOLUNTAR.RO este un serviciu gratuit de recrutare a voluntarilor care pot acţiona în toată ţara în proiectele derulate de organizaţii şi promovează dreptul de participare al tinerilor prin informarea acestora cu privire la oportunităţile de voluntariat existente.
Necesitatea creării acestui portal a fost relevată în urma studiilor asupra Stării Tineretului din România realizate de Autoritatea Naţională pentru Tineret la nivel naţional (2007 şi 2008) pe un eşantion de peste 3,000 de tineri (14-35 de ani, mediu urban şi rural). Deşi o treime dintre cei intervievaţi îşi doresc să lucreze ca voluntari, mai puţin de 7% desfăşoară astfel de activităţi. Majoritatea motivează că slaba implicare socială este rezultatul lipsei de informare şi de oportunităţi de a activa ca voluntar la nivel local. În acelaşi timp, notorietatea organizaţiilor neguvernamentale cu activitate locală este extrem de redusă în rândul tinerilor, doar 7% dintre ei afirmând că au cunoştinţă de existenţa vreunei astfel de organizaţii
În scurtul răstimp de la creare (ianuarie 2009), pe site s-au înregistrat deja peste 20 de organizaţii care activează în 29 de judeţe şi peste 90 de tineri voluntari, estimându-se că în urma lansării oficiale şi implementării proiectului aproximativ 500 de tineri vor fi atraşi în activităţi de voluntariat şi direcţionaţi către organizaţii specializate care desfăşoară activităţi conforme cu interesele lor (probleme sociale, de mediu, drepturile copiilor şi tinerilor etc.).
Portalul cuprinde secţiuni speciale unde se pot înregistra atât tinerii care doresc să se implice în activităţi de voluntariat, cât şi organizaţiile sau instituţiile care caută voluntari pe un anumit domeniu, într-un anumită zonă a ţării, dorindu-se o platformă de facilitare a fluxului de informaţii între aceste două categorii. Portalul prezintă conceptul de voluntariat, drepturile şi obligaţiile unui voluntar, dar şi avantajele pe care calitatea de voluntar le aduce în viaţa unui tânăr şi a comunităţii din care face parte. Pe site sunt postate şi testimoniale ale tinerilor deja angajaţi în activităţi de voluntariat, care îşi împărtăşesc experienţele în domeniu.
Pe lângă lansarea portalului, proiectul “Participarea Civică a Tinerilor” cuprinde activităţi complementare pe tema voluntariatului, precum: sesiuni de informare de la egal la egal în şcoli pentru promovarea dreptului la participare, sesiuni adresate profesorilor pe tema dreptului la participare şi motivarea elevilor în acest sens, diseminarea de materiale informative pentru promovarea voluntariatului, precum şi facilitarea dialogului între copii şi tineri, pe de o parte, şi autorităţi, pe de altă parte.
“Am format deja în cadrul acestui proiect o reţea naţională de 60 tineri voluntari care acţionează la nivelul comunităţilor lor pentru respectarea dreptului la participare garantat de Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului. Aceştia organizează în prezent evenimente de informare pentru alţi 3000 de tineri. Tot ei sunt cei care au contribuit la realizarea portalului.www.evoluntar.ro. Totodată, 300 de profesori sunt implicaţi la nivel naţional pentru a acţiona ca promotori ai ideii de responsabilitate civică activă în instituţiile de învăţământ. Portalul este un instrument de care pot beneficia toate organizatiile şi instituţiile care acţionează cu suportul voluntarilor” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv al Salvaţi Copiii România.
Portalul www.evoluntar.ro, alături de toate acţiunile întreprinse în cadrul proiectului, contribuie la crearea unui mediu social în care tinerii pot juca un rol activ în procesul decizional. La nivel general, se aşteaptă ca la finalul proiectului procentul tinerilor români interesaţi de a participa activ la viaţa comunităţii va creşte simţitor, întreaga societate devenind, astfel, beneficiar.
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:
Cristina Adam, Coordonator Proiect, tel : 0723 02 89 58, cristina_adam@salvaticopiii.ro
Salvaţi Copiii România este o organizaţie neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care promovează de 18 ani drepturile copilului, în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Este membră a Alianţei Internaţionale Salvaţi Copiii, cea mai mare organizaţie independentă din lume de promovare a drepturilor copiilor, ce cuprinde 27 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 ţări. Salvaţi Copiii România este implicată în diferite proiecte de educaţie, protecţie socială şi advocacy pentru copiii din familii sărace, copiii victimă a violenţei, copiii victime ale exploatării prin munca, copiii străzii, copiii refugiaţi, copiii din comunităţile dezavantajate, copiii cu dizabilităţi etc., lucrând cu copiii si familiile acestora pentru îmbunătăţirea vieţii lor de zi cu zi şi crearea unor planuri de viitor. În programele derulate în anul 2007 au fost implicaţi peste 30.000 de copii. Salvaţi Copiii îşi utilizează experienţa globală pentru a obţine din partea organismelor guvernamentale decizii şi iniţiative de pe urma cărora să beneficieze toţi copiii.
Pentru mai multe informaţii despre programele Salvati Copiii România vizitaţi www.salvaticopiii.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)